CD denitsoc@gmail.com 75.57.36.95
ACEST FAIMOS EPISCOP CATOLIC-AMERICAN A LUPAT PENTRU RUSI ÎN TIMPUL RĂZBOIULUI RECE Arhiepiscopul Fulton J Sheen a fost un om interesant, la fel ca oricine suficient de curajos pentru a spune aceste cuvinte în epoca lui: Sheen a fost faimos pentru că a declarat că zilele lui Stalin sunt numărate cu o săptămână înainte ca Stalin să moară în mod misterios de un accident vascular cerebral, era un rusofil nu tocmai atât de secret Într-adevăr, fondatorul comunismului a fost un evreu botezat german, Karl Marx, care a imaginat filozofia comunista pentru implementarea ei în Europa de Vest, nu în Sfânta Rusia. Știam doar că Biserica Rusă din străinătate să facă așa ceva. El spune toate acestea în timp ce poartă crucea unui episcop rus. Crucea i-a fost adusă de un prieten și, de asemenea, susține că slujește liturghia cu un potir rusesc. (Recunosc că mă simt puțin neliniștit în privința asta, mai ales dacă potirul fusese folosit anterior în slujbele divine ortodoxe, sunt îngrozit de gândul că ar fi folosit în afara Bisericii) Cu toate acestea, din cuvintele sale reiese că își dorește doar o cruce rusească aproape de inimă atunci când vorbește despre Rusia. Sheen, inspirat de Dostoievski, a comparat Rusia comunistă cu omul ai cărui demoni au fost aruncați în porci de către Domnul, care mai târziu au sarit de pe o stâncă și s-au înecat în mare. Cu toate acestea, Sheen își încheie discursul cu cuvintele zgomotoase. Traducerea: CD |
De pe Internet:
.Prof. Radu Iliescu: Discut zilele trecute cu un prieten profesor de matematică. Îmi spune că în facultăți, la seminariile matematicilor superioare din 9-10 studenți nu sunt capabili să CITEASCĂ (nu să rezolve) exercițiul.
Dau un exemplu, abia o zecime pot spune, puși în fața literei Σ că este o sumă, ori în fața semnului ∫ că este o integrală. Restul, masa critică, oastea de strânsură nu are contact cu problema nici măcar la nivel introductiv.
Am citit recent cartea profesorului Mihai Maci, universitar la Facultatea de Filosofie din Oradea, care constată și el că studenții nu au capacitatea de a relaționa cu marile texte, preferând piureul de banane premestecat din cărțile scrise de vulgarizatori în ale filosofiei, sintezele de pe net și alte asemenea suprasimplificări.
La facultățile de teologie ortodoxă s-a scos, pentru admiterea la DOCTORAT, examenul eliminatoriu de greacă veche. Cu alte cuvinte, crema teologilor ortodocși nu mai conține oameni capabili să se adreseze textului sacru în limba liturgică a creștinismului răsăritean. De latină și ebraică nu mai are rost să vorbim. La Facultatea de Litere din Cluj-Napoca există cursuri de „rattrappage” (aducere la zi a cunoștințelor lingvistice fundamentale).
Tradițional, facultățile de limbi străine nu se preocupau decât cu totul periferic de nivelul lingvistic al studenților, aceasta fiind treaba liceului. Rostul unui examen de admitere cu mulți candidați era acela de a-i selecta pe cei mai sârguincioși dintre ei, pe cei cu vocație manifestă pentru limbi străine, capabili să facă față unui parcurs ulterior în științele limbajului și ale literaturii. Însă mai nou vin studenți care nu mai au baza lingvistică, cu goluri imense în pregătire pe care nu pot să le acopere fără asistența unui profesor.
Toate aceste patru exemple disparate, care sunt doar câteva cazuri dintr-un noian, au în comun o singură realitate: în acest moment falimentul calității a avut loc la scară largă, și acesta nu trebuie să fie un secret pentru nimeni.
Numai că, iar de aici începe problema (mult mai mare decât recrudescența prostiei în sine), nicio facultate nu s-a închis din motiv de studenți impostori. Avem cursanți la matematici superioare care n-au făcut analiză matematică în liceu. Avem absolvenți de filosofie care n-au deschis traducerea niciunui text fundamental, nicidecum versiunea originară a unui Platon sau a unui Kant.
Avem teologi care nu posedă subtilitățile lexicale, deci ideatice, ale textului sacru. Avem absolvenți de limbi străine cu cutremurătoare erori de exprimare scrisă sau orală. Dar facultățile lor, fără excepție, și-au crescut numărul de studenți, trădând ideea de intelectual și de universitas. Prostia există, a venit peste noi, ne-a cucerit și ne-a paralizat orice reacție.
Suntem învinși, suntem sub ocupația cea mai odioasă care a existat vreodată, dar coabităm, nu ne retragem în munți, nu există nicio mișcare de rezistență. Dacă am fi un butic de cartier și am da faliment, am închide și am merge acasă.
Falimentul intelectual nu ne obligă la niciun gest de onoare, nu mergem să cultivăm ceapă și să ne scriem tratatele la lumânare din atâta lucru. În mod odios, ne adaptăm, dar nu pentru că am fi potriviți, cum zicea Darwin, ci pentru că preferăm să ne plecăm în loc să plecăm.
Pe de altă parte, bâlciul este mult mai mare decât îl pot ilustra universitățile. Prostia a atins masa critică, prostul e norma.
Pentru el totul s-a simplificat atât de mult încât deșteptul nu mai poate fi sesizat, nu-l mai poți pune în valoare, e sacrificat la nivel de sistem. Sunt atât de mulți idioți încât, dacă am mai ține la inteligență, la sârguință și la lucrul bine făcut, ar trebui să închidem jumătate din sistem: primării, parlamente, guverne, instituții publice și private.
Ar trebui să afișăm pe biroul primului-ministru: Închis pe motiv de prostie, revenim când găsim pe cineva care să fie vrednic.
Ar trebui să trimitem acasă demnitari, funcționari, profesori, medici, polițiști și preoți. Pentru singurul delict îndreptat împotriva universului pe care nicio lege lumească nu l-a pedepsit vreodată: prostia.
Ne-am imaginat până acum că viața sancționează prostiile, și probabil că în sistemele vii lucrul acesta s-a petrecut fără greș, acum însă cred că e cazul să luăm notă de noua realitate, proștii cred că au învins totul, inclusiv viața.
Așteptați-vă la o multiplicare exponențială a numărului de „accidente”.
Vorba spumosului profesor Grigore Moisil: „Legea nu interzice nimănui să fie imbecil!”
STOCKUL DE AUR AL CHINEI ESTE UN SEMNAL DE AVERTIZARE PENTRU DOLAR
– Beijingul aruncă cu nonsalanta dolari pentru aur, deoarece puterea biletelor verzi devine din ce în ce mai iluzorie
De William Pesek – 24 noiembrie 2022
TOKYO — Unul dintre cele mai prost păstrate secrete în banca centrală globală este măsura în care oficialii chinezi schimbă dolari pentru aur.
Echipa guvernatorului Yi Gang de la Banca Populară Chineză nu admite atât de multe. PBOC nu trebuie, însă, având în vedere traiectoria politică clară pe care liderul chinez Xi Jinping a urmat-o în ultimii ani: internaționalizarea yuanului ca principal rival al dolarului.
Poziția lui Xi nu s-a schimbat atât de mult, deoarece si alte guverne s-au prins că încrederea scade în moneda de rezervă globală și este extrem de necesară o alternativă la dolar.
În special, pe măsură ce datoria națională a SUA depășește 30 de trilioane de dolari, inflația este la maxim din ultimii 40 de ani, Rezerva Federală împinge cea mai mare economie în recesiune și o bandă de republicani amenințători amenință să facă politică din nou cu limita datoriei Washingtonului.
Nu este surprinzător că băncile centrale care odată au tezaurizat dolari cumpără aur la cel mai rapid ritm înregistrat pe piata. În trimestrul iulie-septembrie, băncile centrale au dublat de peste patru ori achizițiile de aur față de un an mai devreme – adăugând aproape 400 de tone nete la stocurile deja considerabile.
Aceste cifre de la World Gold Council nu sunt o aberație. Fluxul de cumpărare a aurului de până acum depășește cu mult orice perioadă de 12 luni din 1967. Acest lucru îi face pe comercianți să ghicească cine sunt adevăratele balene aici.
Bancile care fac calculele pot confirma că aproximativ 90 de tone de achiziții pot fi urmărite în Turcia (31,2 tone), Uzbekistan (26,1 tone), India (17,5 tone) și alte țări în curs de dezvoltare. Celelalte 300 de tone, se presupune pe scară largă, poartă amprente chinezești.
Ambițiile lui Xi de a crește utilizarea yuanului în comerț și finanțe ar avea un impuls uriaș dacă Beijingul l-ar face pe deplin convertibil. Idem pentru că a acordat PBOC – Public Bank of China, independența față de amestecul Partidului Comunist.
Între timp, însă, oficialii americani ii fac munca lui Xi in locul lui, deoarece Washingtonul consideră de la sine înțeles „privilegiul exorbitant” al dolarului, așa cum a spus ministrul francez de finanțe din anii 1960, Valéry Giscard d’Estaing.
Se pot conecta puncte de zeci de ani în urmă, dar ultimii patru președinți au toți vina. George W Bush, președinte din 2001 până în 2009, a aruncat în aer excedentul bugetar al Washingtonului cu o reducere uriașă a impozitelor pentru cei bogați. Apoi a declanșat un război costisitor și care dădea credibilitate împotriva terorii.
În continuare, Barack Obama (2009-2017) nu a reușit să trateze cauzele care stau la baza crizei Lehman Brothers, ținând în schimb simptomele. Republicanii s-au jucat cu plafonul datoriilor guvernamentale sub supravegherea lui. În 2011, S&P Global Ratings a redus ratingul de credit AAA al Washingtonului.
Sosirea lui Donald Trump în 2017 a dus la o altă reducere a impozitelor care a redus bugetul, una care a depășit-o pe cea a lui Bush. Războiul comercial al lui Trump cu China, între timp, a subminat încrederea în conducerea SUA.
Contestarea lui Jerome Powell, președintele Fed, pentru reducerea ratellor a fost urmată de unul dintre cele mai incompetente răspunsuri la Covid-19 din lume, care a dus la peste un milion de decese de neconceput.
Sosirea lui Joe Biden în 2021 a marcat o nouă explozie a cheltuielilor guvernamentale. S-a adăugat la o provocare deja cronică a datoriei publice și a pompat bani într-o economie care este deja fierbinte pe fondul tulburărilor lanțului de aprovizionare. Biden nu a lucrat suficient de repede pentru a crește productivitatea pentru a elimina obligația de la Fed de a reduce inflația.
671 de zile mai tarziu vânzările în dolari cresc rapid. Într-o oarecare măsură, acest lucru reflectă investitorii care pariază că zilele majorării ratelor de către Fed la intervale de 75 de puncte de bază s-au încheiat. Cu toate acestea, semnele de avertizare de la băncile centrale care caută aur sunt greu de ignorat.
Metalul galben strălucește în acest moment datorită naturii sale de a nu fi „răspunderea unei alte națiuni”, spune Nikos Kavalis, director general la consultanța de metale prețioase Metals Focus. „Credem că, în general, băncile centrale vor rămâne cumpărători neți” în viitorul apropiat.
O parte din acest raționament reflectă calculul dificil al datoriilor publice care apare acum pe piețele globale. Economistul Emre Tiftik de la Institutul de Finanțe Internaționale notează că raportul global datorie/PIB – aproape de 343% – este acum cu 20 de puncte procentuale mai mic decât vârful din T1 2021, „ajutat de creștere puternică și nivelat de inflație”.
Cu toate acestea, spune el, „raportul datoriei piețelor emergente față de PIB continuă să crească, în special în sectorul financiar”.
Tiftik explică că emisiunea globală de datorii ajustată pentru inflație se află acum la niveluri minime de mai mulți ani. Cu toate acestea, „pe măsură ce guvernele caută să susțină creșterea și să răspundă nevoilor de finanțare mai mari, 2023 ar trebui să înregistreze mai multe emisiuni suverane” într-un moment în care deprecierea monedei „creează obstacole suplimentare pentru debitori, inclusiv pe piețele mature cu datorii în dolari americani”.
În concluzie, spune Tiftik, „factura globală a dobânzii suverane este programată să crească rapid”, în special pentru Africa sub-sahariană, dar și în EM Europa și Asia. Acest lucru explică o parte din motivele pentru care cererea de aur este în creștere.
Dacă băncile centrale continua sa cumpere aur incontinuare, rămâne o presupunere a oricui.
Economistul Gregory Daco de la EY Parthenon notează că se pare că Powell de la Fed „a recalibrat politica monetară la reuniunea FOMC din noiembrie, adoptând o nouă paradigmă „viteză versus destinație” – indicând intenția de a ajunge la o rată mai mare a fondurilor alimentare terminale, făcând acest lucru la o rată mai lentă. ritm.”
Daco adaugă că „determinarea băncilor centrale de a înăspri politica monetară în mod agresiv împreună cu efectele întârziate ale politicii monetare asupra economiei măresc șansele unei înăspriri excesive”.
Christopher Waller, membru al Consiliului guvernatorilor Fed din SUA, a spus săptămâna trecută: „Nu ne înmuiem. Nu mai fiți atenți la ritm și începeți să acordați atenție unde va fi punctul final. Până când vom reduce inflația, acel punct final este încă o cale de ieșire.”
Între timp, Beijingul a renunțat la titlurile de trezorerie ale datoriei SUA. Între sfârșitul lunii februarie și sfârșitul lunii septembrie, China a vândut cel puțin 121 de miliarde de dolari de trezorerie americane/actiuni ale trezoreriei.
Această vânzare s-a intensificat în perioada în care Rusia lui Vladimir Putin a invadat Ucraina.
Din iulie, importurile Chinei de aur din Rusia au crescut brusc. NUMAI ÎN ACEA LUNĂ, TRANZACȚIILE CU AUR ALE CHINEI AU CRESCUT LA APROXIMATIV 50 DE ORI NIVELUL DIN ANUL PRECEDENT.
Desigur, Beijingul și-a redus deținerile în dolari din 2018, când Trump și-a lansat războiul comercial. La jumătatea anului, stocul de trezorerie al Chinei era cel mai scăzut din 2010.
Asta a avut loc la un an după ce premierul chinez de atunci, Wen Jiabao, a declarat că Beijingul este „îngrijorat de siguranța bunurilor noastre” și a îndemnat Washingtonul „să-și onoreze cuvintele, să rămână o națiune credibilă și să asigure siguranța activelor chineze”.
Doi ani mai târziu, în 2011, S&P a confirmat cele mai întunecate temeri ale lui Wen atunci când a retrogradat datoria guvernamentală SUA. Acest lucru a fost ca răspuns la refuzul parlamentarilor republicani de a ridica limita legală de împrumut a Washingtonului, riscând să nu fie în plată curentă.
Acum, în timp ce republicanii se pregătesc să dețină puterea în Parlament, se vorbește despre ținerea din nou ostatic a plafonului datoriei. Această tactică de a arde totul ar îngreuna ca guvernul lui Biden să-și plătească facturile. Resimțirile unor implicite rezultate ar putea depăși criza globală din 2008.
Dezordinea fiscală, între timp, i-ar lăsa secretarului de Trezorerie al lui Biden, Janet Yellen, puțină latitudine dacă va apărea o altă variantă de Covid și va trânti economia. Încetinirea rezultată într-un moment de inflație crescută ar putea provoca o condamnare a profiturilor corporative și a prețurilor acțiunilor din SUA.
Această dinamică s-ar putea desfășura într-un moment în care yuanul își va dezvolta pozitia proprie. Cele mai recente cifre ale Băncii Reglementelor Internaționale plasează yuanul drept a cincea monedă cea mai tranzacționată din lume. Moneda Chinei a sărit pe locul cinci de la al optulea în doar trei ani.
PBOC este, de asemenea, cu kilometri înaintea Fed în crearea unei monede digitale a băncii centrale. În timpul Jocurilor Olimpice de la Beijing de la începutul acestui an, e-yuanul a fost folosit déjà în mod limitat. A fost o premieră pentru o autoritate monetară majoră, oferind Chinei un avantaj de primă mutare în rescrierea viitorului banilor.
Cu toate acestea, cea mai mare teamă a Washingtonului acum este că autoritățile monetare majore vor vedea un avantaj de primă mutare pentru a scapa de dolari. Modul în care SUA reușește trucul magic al unei datorii masive și în creștere care nu provoacă creșterea vertiginoasă a randamentelor sunt economiile asiatice care detin bilete de trzorerie SUA. Alături de Japonia și China, primii 10 deținători ai Asiei se bazează pe aproximativ 3,5 trilioane de dolari din datoria SUA, în timp ce inflația crește cel mai mult în decenii și polarizarea politică se adâncește.
Contează și tulburările de politică a Fed. Analiștii de la UBS scriu că „investitorii au avut sentimente mixte față de aur în 2022, în parte din cauza curentelor încrucișate ale creșterii ratelor reale și a unui dolar puternic (aur ursist) față de inflație ridicată și incertitudine macro crescută (aur optimist). Ei se așteaptă ca Fed să înceapă să reducă dobanzile în 2023 de la 5,0% la 3,25%, ducând aurul la 1.900 dolari uncia de la aproximativ 1.740 de dolari acum.
Tezaurizarea presupusă de aur a Chinei vine în detrimentul dolarului, ceea ce sugerează că impulsul pentru utilizarea yuanului ca monedă de rezervă se accelerează.
După cum notează economistul Tyran Kam de la Fitch Ratings, „ne așteptăm ca guvernul să ia măsuri suplimentare pentru a stabiliza sectorul. Cu toate acestea, politicile menite să susțină cererea de locuințe vor rămâne măsurate și selective, deoarece guvernul evită politicile care ar putea duce la reflația prețurilor la locuințe.
Cu toate acestea, traiectoria pe termen mai lung a piețelor valutare globale rămâne negativă pentru dolari, deoarece China și alte puteri de top deținătoare de Trezorerie se transformă într-un activ pe care John Maynard Keynes a considerat odată o „relicvă barbară”. Acea relicvă luminează acum o alertă roșie pentru tezaurizatorii de dolari.
Urmărește-l pe William Pesek pe Twitter la @WilliamPesek
Sursa: https://asiatimes.com/2022/11/chinas-gold-stockpiling-is-dollar-warning-sign
Traducerea:CD
Arhiepiscopul Sheen nu este filorus! Este în schimb,lucru întâlnit și la alți catolici, atașat de valorile creștinismului așa cum erau ele în momentul în care Biserica lui Cristos era Catolică (Universală) și Ortodoxă (Adevărată și Fermă în dogmă) și nu apăruse dihonia între Roma și Constantinopol. Fiind un bun creștin Sheen înțelege, spre deosebire de alții,ca sufletul rus nu poate fi despărțit de credință ortodoxă, de legământul și legătură cu Bizanțul și că, în ciuda comunismului cel mai dur, în vreme de restriște, și conducătorii lui au făcut apel la credința ortodoxă. Ori ca unul care știe cât a pătimit poporul rus în numele și pentru apărarea credinței Arhiepiscopul Sheen înțelege și „lucrătura diavolească” de a rupe un popor de credința și valorile sale precum și atacurile asupra creștinismului catolic și ortodox, cei doi piloni ai credinței pe care se sprijină civilizatia și cultura europeană de la căderea Romei și până azi.