Duhul ființelor este o realitate, nu o supoziție
Monahul Serghie Biologie, Creaționism

Orice sistem fizic sau biologic inteligent este condiționat de existența memoriilor. Sistemele biologice, spre deosebire de cele fizice create de om, au în componența lor memorii absolute, pur energetice, neafectate de trecerea timpului, memoria prototipului, și o memoria cauzală paralelă, configurată pe suportul biomaterial-energetic, unde sunt impregnate afectele și defectele genetice acumulate de-a lungul timpului de la generațiile succesive de la mamă și de la tată.

Memoria suprarațională presupune engramarea de cunoștințe temeinice de matematici, fizici, chimii anorganice și organice, biochimii, biofizici, sinteze nucleare la rece, psihologii și fiziologii transtructurale de la nivelul subcuantic până la biostructurile cele mai complexe (om), o memorie energetică pură a prototipurilor, formelor, radiațiilor, pozițiilor, structurilor, densităților, așezărilor, dimensiunilor, programărilor cronologice multiplex cu minime și maxime.

Procesarea materialelor necesare unui motor cu combustie internă, prelucrarea și asamblarea pieselor se face respectând recomandările date de cărțile tehnice specifice fiecărui produs; de asamblare, montaj și rodaj al motorului.

La fel se întâmplă și cu cartea biotehnică a omului. Omul are ca prototip pe Adam și Eva, creați în ziua a 6-a, plantele au ca prototipuri o diversitate imensă de specii create în ziua a 3-a, insectele, peștii și păsările au ca prototipuri o mulțime diversă de specii făcute în ziua a 5-a, mamiferele și târâtoarele au ca prototipuri de asemenea un grup numeros de specii create în ziua a 6-a, obligatoriu 2 tipuri de ADN-uri diferite pentru mascul și femelă.

A nu se uita principiul fundamental al biologiei: numai celula naște celulă, numai viața naște viață.

A confunda evoluția cu adaptarea constituie un alt mijloc necuviincios de înlănțuire a adevărului, mediatizat de ateii evoluționiști… deși mulți conștientizează eroarea dar nu se pot despărți de ideologia adoptată. Procesul biologic de adaptare a fost premeditat de Dumnezeu, într-un anumit sector din codul genetic; numai anumite specii de animale pot suporta presiunile uriașe din adâncurile oceanelor; numai anumite specii din flora și fauna terestră pot supraviețui în condițiile de temperaturi foarte scăzute sau foarte ridicate; numai anumite specii de păsări pot bea apă de ocean ș.a.m.d.

Memoria absolută a subconștientului (duhul) este suprarațională deoarece cu ajutorul ei se prelucrează, se comandă și se reglează multiplex și discriminatoriu miliardele de miliarde de informații solitare sau asociate, după ce s-au comparat datele cu cele din memoria cauzală, într-un timp neperceptibil conștiinței noastre raționale.

Conștiința umană este limitată, n-ar putea niciodată să perceapă cantitatea cosmică de atomi în fiecare secundă, deoarece nu are capacitatea intelectivă de cunoaștere. Omul are o capacitatea foarte limitată de a-și folosi inteligența sincron, în activități diferite. Ar putea, de exemplu, în același timp, să cânte cu o mână la pian, armonic și melodic, cu cealaltă să deseneze ceva simplu, să asculte muzică, să folosească piciorul, ritmând muzica pe care o audiază și… cam atât.

În schimb, în momentul 1, operatorul suprarațional (duhul omului), dotat cu o conștiință polarizată în unități paralele, înseriate sau mixte de memorare, controlează, verifică și repară, dacă e cazul, codifică și decodifică informațiile despre fiecare celulă, temperatura, pH-ul, structura, masa, calitatea, forma, cromatica, așezarea, câmpul magnetic și electric al miliardelor de miliarde de senzori specifici celulelor, etc. Deci numărul variabilelor de rezolvat sincron este o cantitate cosmică, rațiunea umană nu poate să o rezolve deoarece nu are aparatul somatic-analitic necesar.

De fapt memoria absolută aparține matricii energetice a sufletului, conectată paralelă cu memoria cauzală. Diferență constă în imprimarea informațiilor pe suport energetic de transcendență (suflet), cazul memoriei absolute, iar în cazul inteligenței conștiente, suportul de înregistrare este biomaterial, pe codul genetic al fiecărei ființe.

Argumente reale:

a) Câțiva cercetători, specialiști în genetică au distrus prin iradiere configurația genetică a ADN-lui implicată în apariția aripilor la musculița de oțet Drosofila. După câteva generații au început să reapară aripile. Apropo de memoria absolută a prototipului; memoria cauzală atașată ADN-ului, ce determina secțiile de fabricare din celulă implicate în formarea aripilor a fost afectată de intervenția umană, câteva generații de musculițe n-au avut aripi, în schimb, inteligența suprarațioanală dotată cu memoria absolută a prototipului a reacționat în timp, și, după ani de zile, speciile artificial-aptere și-au refăcut secțiile citoenergetice bombardate prin iradiere reproducând aripile impregnate în memoria prototipului.

b) Despre celebrul savant francez Louis Pasteur se știe că la vârsta de 40 de ani a suferit un grav accident cerebral ce i-a produs paralizie pe jumătate din corp. Având o credință puternică în Dumnezeu, n-a căzut în deznădejde ci și-a continuat cercetările cu mai mult zel. Cele mai importante descoperiri din domeniul medicinii și biologiei le-a făcut după această vârstă. Pentru atei este un mister cum partea sănătoasă a creierului a fost configurată cu schemele neuronale de la emisfera lezată. Explicația e foarte clară: duhul sufletului este cel răspunzător de acest act suprarațional inteligent.

c) Dacă într-un accident un om pierde o cantitate neletală de sânge la un anumit organ, cineva coordonează fabricarea cantitativă și calitativă de sânge și trimite la adresa afectată. Inteligența suprarațională blochează feedback-ul corespunzător mecanismului de producere normală și supralicitează anumite glande sau organe implicate în timpii optimi de refacere a țesutului vătămat.

d) Un dinte căzut la vârsta copilăriei, o unghie smulsă, dar căreia îi rămâne rădăcina, un păr smuls, un organ intern rezectat parțial sau total (doar anumite organe), după o perioadă de timp, se refac. Cine are memoria locului, formelor exacte, celulelor specializate pentru restaurare?

e) Aceeași sursă genetică modelează indivizi cu cod genetic diferit între ei, în cadrul unei colonii. Cine dirijează, coordonează, compostează matricea ADN-ului în cadrul unei colonii de polipi de apă dulce, așa încât să existe o specializare, o diviziune a muncii pentru fiecare membru? Aceeași sursă genetică produce polipi de nutriție, polipi de reproducere (lipsiți de posibilitatea de a se hrăni singuri, deoarece nu au tentacule), sterili și polipi specializați în apărarea coloniei prevăzuți cu celule urzicătoare, grupate în baterii defensive și de atac.

Nu instinctul reginei mamă a unui stup amprenteză genetic ADN-ul ouălor ca, după ce a eclozat fiecare individ să-și cunoască destinația în interiorul stupului, ci subconștientul suprarațional. Astfel, colonia va fi formată din doici, albine dansatoare, străjere, culegătoare de polen, culegătoare de propolis, culegătoare de nectar, zidărițe, biochimiste care elaborează și prelucrează ceara, albine ventilatoare, trântori, albine magazionere, sanitare, etc.

Lăptișorul prelucrat de doici, timp de trei zile asigură hrana tuturor larvelor, până la faza de maturizare post-embrionară. În această perioadă larvele de albine-lucrătoare cresc în greutate de 250 de ori. Albina lucrătoare este programată genetic să trăiască 35-40 de zile. Matca sau regina, cea care se hrănește numai cu lăptișorul elaborat de albinele doici poate ajunge la vârsta de 5-6 ani.

În interiorul unei termitiere se poate ajunge la milioane de indivizi. Diviziunea muncii e foarte bine organizată. Pe lângă regină și un mascul rege (dimensiunea mai mică decât a reginei) mai întâlnim lucrătoare, soldați, larve, ouă, precum și reproducătoare de rezervă. Soldații pot fi: și masculi, și femele. Unii sunt prevăzuți cu fălci, alții cu cioc. Regina domină prin mărimea sa, fiind de 30 de ori mai mare decât o termită lucrătoare (3mm), iar termitele soldați pot atinge și 2 centimetri lungime. Masculul rege este cam la jumătatea dimensiunii reginei și după zborul nupțial își pierde aripile. Aceeași întrebare logică este valabilă și pentru termite:

Cine procesează, dirijează și impregnează cu informații speciate ADN-ul fiecărui ou cu dezvoltarea diferențiată și instinctul specializat al fiecărei termite? Răspunsul este clar. Doar o conștiință-cauză cu percepție sincron-multipolară, care cunoaște cu exactitate nevoile de distribuție socială a muncii în interiorul coloniilor de viețuitoare.

Cazurile mediatizate ale oamenilor orbi și surzi din naștere, care au avut moarte clinică susțin informațiile despre configurațiile energetice ale aparatului vizual și auditiv de pe suportul energetic al sufletului, în lipsa ariilor anatomice corespunzătoare de pe creier. O femeie oarbă intrată în moarte clinică, relatează că vedea în salonul de operații toate detalile și personajele aflate în acea încăpere. Nu ochii fizici vedeau ci, cei configurați energetic în memoria absolută a sufletului.

f.Memoria absolută a subconștientului suprarațional păstrează stabilitatea genetică a fiecărei specii. Heterozigoții(hibrizii) obținuți prin recombinări genetice nu se pot reproduce. Acest aspect reliefează degetul lui Dumnezeu, creația prototipurilor viabile de mii de ani, și artificiile umane, non-identitatea perenă a hibrizilor.

Concluzia logică e clară: memoria energetică absolută a subconștientului suprarațional este o realitate, nu o supoziție.

Autor: Monahul Serghie
Sursa: Dumnezeu o certitudine, p. 108-111