„Un președinte fără țară”

 (Gheorghe Erizanu)

15.11.2016 Ziarul National forbes.ro

Au trecut alegerile. De duminică, 13 noiembrie.  Ce avem?  Avem ce au zis și alții:

  1. cetățeni mai înțelepți decât ne cred ei;
  2. o diasporă cu o capacitate de mobilizare exemplară;
  3. cel mai bun scor al unui candidat provest de la originile Republicii Moldova până în prezent;
  4. un porc zburător;
  5. o obstrucționare a dreptului de vot al cetățenilor Republicii Moldova, stabiliți în Anglia, Italia, România, Canada, Rusia;
  6. cetățeni de peste 70 de ani, care au ieșit la vot ca flăcăii, pe la șapte seara, pe întuneric, pe ninsoare, când birourile de votare erau mai puțin aglomerate;
  7. un Andrei Năstase care a ajuns cu dezbaterile electorale la Lipcani, al doilea politician național văzut acolo în timp de un secol. Profesorul Alexandru Cuza, naționalistul și antisemitul, a făcut miting în târgul de pe Prut, pe atunci evreiesc, în campania parlamentară din anii 30 ai secolului trecut.
  8. o Transnistrie și o Găgăuzie, utilizate ca o piatră la gâtul înotătorului;
  9. un potențial președinte care a câștigat prin minciună inimile a șase sute de mii de cetățeni și alte vreo două sute de mii prin fraudă;
  10. angajați obedienți ai instituțiilor statului;
  11. ziariști obedienți;
  12. și lukianiuci.                                                                           Ce vom avea? Vom avea:

1.un potențial președinte care va spune la Moscova ce vrea să audă Moscova, la Bruxelles, ce vrea să audă Bruxelles-ul, la Kiev, ce vrea să audă Kievul. La Washington nu va avea ce spune. Nu va ajunge;

  1. un potențial președinte deosebit de periculos în cazul când respectă înțelegerile cu Kremlinul și confederalizează Republica Moldova, atunci nu mai avem un înotător. Vom avea un cadavru cu pietre la gât; un statalist peste o țară moartă;
  2. o populație săracă, fără elite, utilizată pentru bazin electoral, elaborat de strategi din țări bogate;
  3. porci zburători;
  4. și un marchel, un lukianiuk, un tabără și 30 de mii de sirieni.

O țară săracă poate colora harta politică a lumii. Dacă are demnitate. O țară săracă și fără demnitate devine krîmnaș.  O țară poate avea demnitate. Dacă are un președinte. Cu demnitate.

Gheorghe Erizanu, erizanu.cartier.md