Documente senzationale CIA de la Budapesta, din 1989: imaginea
despre o anume Romanie
Cristian Unteanu,
Incepand cu primavara lui ’89, cine stia unde sa se uite putea sa discearna desfasurarea
unui spectacol cu adevarat fascinant. Avea loc, din ce in ce mai amplu, dincolo de
structurile suprapuse de umbre care erau activate in pregatirea testarii unora dintre
scenariile care apoi aveau sa fie supuse aprobarii cercului restrans de lideri politici ai
lumii si certificate cu ocazia negocierii finale de la Minsk.
Si nu era foarte simplu deoarce era vorba despre mesaje multiple si antagonice, despre
actiunea diferitelor servicii de informatii, in toate sensurile, pentru identificarea liniilor
de forta care aveau sau putea a fi folosite in sprijinirea unui sens sau altul al mersului
societatilor dupa ce avea se sa consume caderea sistemului comunist.
Problema era ca, pana relativ tarziu, nimeni nu putea sa fie sigur de viteza cu care
aveau sa se produca transformarile si, mai ales, de rezistenta pe care aveau s-o opuna
structurile de forta din statele comuniste, de obicei portretizate ca feroce si extrem de
bine organizate.
Serviciile de informatii construiau variante, montau scenarii inclusiv de interventie,
erau incercate diverse variante de putere, erau activate diverse personaje care, intr-un
fel dau altul, trebuiau sa dea identitate si relevanta viitoarelor democratii si structurilor
lor incipiente. In definitiv, atunci, in 1989, se juca viitorul statelor in formula agreata de
existenta post-comunista, erau asezate intr-o ordine de valoare si acceptabilitate, erau
indemnate sa prezinte ce-si doreau ca elemente de identitate nationala.
Documentele acelei vremi privind Romania sunt teribil de interesante. Asa cum este
interesant ca imaginea de tara a Romaniei, cel putin cea pe care o primeau marile
cancelarii politice, nu se baza pe ce se construia in Bucurestiul inchis ermetic, ci de la
Budapesta, in principal prin seria de analize trimise de rezidentul CIA si apoi reluate in
evaluarile politice si influentandu-le.
Chiar daca ne vom referi in principal la documentele CIA plecate de la Budapesta, cred
ca este util sa incepem prin a reaminti Declaratia de la Budapesta din 16 iunie 1989. Se
vorbeste acolo despre destinul viitor al Transilvaniei si doar al Transilvaniei ca „spatiu
de complementaritate”, fara a pomeni numele celeilalte entitati, entitatea-mama,
„Romania”. Textul respectiv a generat imediat o reactie foarte dura, spre exemplu din
partea lui Ion Ratiu, in acel moment cea mai cunoscuta voce a exilului romanesc,
recunoscuta si omagiata ca atare pe plan mondial.
Iata cele doua documente:
1. DECLARATIA DE LA BUDAPESTA
Astazi, 16 iunie 1989, odata cu celebrarea funeraliilor victimelor represiunii revolutiei
maghiare din 1956, eveniment de o deosebita importanta pentru popoarele Europei si,
in special, pentru cele care traiesc inca sub dictaturi comuniste, a avut loc o intilnire
intre membrii Forumului Democratic Maghiar si Romani, semnatari ai urmatoarei
DECLARATII
Noi, romani si unguri,
Consideram ca libertatea si propasirea celor doua popoare pot fi realizate si garantate
numai intr-un cadru politic pluralist de respectare integrala a drepturilor si libertatilor
fundamentale ale omului. O actiune comuna a fortelor democratice maghiare si romane
se impune pentru atingerea acestui scop. Regimurile comuniste si in special politica
dusa de dictatura ceausista a creat o situatie de criza acuta care impiedica comunicarea
dintre romani si maghiari. Dialogul inceput astazi intre noi doreste sa invinga aceste
piedici si sa stabileasca bazele unor relatii normale intre cele doua natiuni care s-au
format in acelasi spatiu geografic.
Data fiind configuratia hartii etnice, solutionarea conflictelor nu poate veni in nici un
caz din revizuirea frontierelor, ci din schimbarea rolului lor in sensul liberei circulatii a
persoanelor, a informatiei si a ideilor, in conformitate cu acordurile de la Helsinki.
Situam deci imbunatatirea relatiilor romano-maghiare in perspectiva procesului de
restructurare democratica general-europeana, care singur va fi in stare sa rezolve
problemele acumulate de-a lungul istoriei intre popoarele continentului intr-un mod
care sa satisfaca interesele legitime ale fiecaruia in parte.
Transilvania a fost si este un spatiu de complementaritate si trebuie sa devina un model
de pluralism cultural si religios. Este in folosul popoarelor noastre ca diversitatea
culturala, religioasa si de traditii care a facut specificul Transilvaniei sa fie prezervata.
Dreptul la o reprezentare politica autonoma si la autonomie culturala a fiecarei natiuni
trebuie garantat. Realizarea sa implica, printre altele, asigurarea unei scolaritati de
toate gradele in limba maghiara, inclusiv reinfiintarea universitatii maghiare din Cluj.
Principiile enuntate mai sus vor sta la baza tuturor actiunilor comune pe care
semnatarii inteleg sa le duca in viitor. Apelam la organizatiile democratice precum si la
acele persoane care impartasesc aceste principii sa se alature acestei actiuni.
Budapesta, 16 iunie 1989
Semnatari:
Antal G. Laszlo, Antall Jozsef, Balogh Julia, Biro Gaspar, Csoori Sandor, Fur Lajos, Illzes
Maria, Jeszensky Geza, Keszthelyi Gyula, Kodolanyi Gyula, Molnar Gusztav, Stelian
Balanescu (din partea Cercului Roman din RFG), Mihnea Berindei (vicepresedinte al
Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – LDHR), Ariadna Combes (fiica
Doinei Cornea, vicepresedinte al LDHR), Mihai Korne (director al revistei „Lupta”), Ion
Vianu (reprezentant al Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania din
Elvetia), Dinu Zamfirescu (membru al Biroului LDHR, membru al Partidului National
Liberal).
Ulterior si alte persoane si organizatii s-au alaturat acestei declaratii: Rockenbauer
Zoltan si Vagvolgyi Andras, din partea Federatiei Tineretului Democrat (FIDESZ),
Partidul Liber Democrat, Asociatia Maghiarilor din Transilvania, prin presedintele Kiss
Bela si secretarul Spaller Arpad, intregul colectiv redactional al revistei „2000″,
Bojtar Endre, seful sectiei pentru Europa rasariteana a Institutului de Istorie Literara,
prof. Bela Kallman, Dan Alexe, Daniel Boc, Theodor Cazaban, Matei Cazacu, Antonia
Constantinescu, Sofia Cesianu, Florica Dimitrescu, Neagu Djuvara, Paul Goma, Virgil
Ierunca, Eugen Ionescu, Marie-France Ionescu, Monica Lovinescu, Bujor Nedelcovici,
Adrian Niculescu, Alexandru Niculescu, Alain Paruit, Alex. Sincu, Sanda Stolojan, Vlad
Stolojan, Vladimir Tismaneanu, Ileana Vrancea.
Declaratia a mai fost semnata, ulterior, si de: George Barbul, Doru Braia, Dina BratianuMissirliu, Alexandru Missirliu, Ileana Verzea.
La o luna dupa difuzare, intr-o „Marti, 4 iulie 1989, Majestatea Sa regele Mihai a primit
la resedinta sa de linga Geneva o delegatie din grupul romanilor care au redactat la
Budapesta o declaratie comuna impreuna cu Forumul Democratic Maghiar. Aceasta
delegatie compusa din dna Ariadna Combes, dr. Ion Vianu si Dinu Zamfirescu a inminat
Majestatii sale textul declaratiei de la Budapesta. Majestatea sa a aprobat intrutotul
continutul declaratiei care exprima convingerile sale privind relatiile dintre popoarele
roman si maghiar”.
2. REACTIA EXILULUI ROMANESC LA DECLARATIA DE LA BUDAPESTA: Uniunea
Mondiala a Romanilor Liberi – Ion Ratiu, Liciniu Faina, Alecsandru Miele, Ion Varlam,
Coriolan Brad- 9 septembri 1989 (integral, aici), in continuare am selectat, din motive
de spatiu, doar pozitia exprimata de Ion Ratiu:
Uniunea Mondiala a Romanilor liberi a adoptat o pozitie ne-echivoca in problema
relatiilor romano-maghiare. ,,SA NE INFRATIM”, a fost apelul ce am lansat ungurilor,
cu litere de o schioapa in numarul nostru din iunie 1986. Sa luptam impreuna impotriva
comunismului. Pentru democratie.
Am repetat aceeasi idee in Declaratia din 11 aprilie 1986, in care am cerut ,,solemn,
fratilor unguri, sa inceteze calomnia ca ungurii sunt supusi etnocidului” in Transilvania.
Asa cum am declarat din nou la BBC si la ,,Vocea Americii”, noi avem o reconciliere
istorica cu ungurii si depunem eforturi reale, verificabile, pentru a o realiza, mai ales
ajutand pe toti refugiatii din Romania, astazi in Ungaria, fara absolut nici o distinctie
etnica.
Prea mare importanta nu trebuie sa dam Declaratiei de la Budapesta.
Fara indoiala, vasta majoritate a poporului roman nu poate sa adopte o astfel de pozitie
si sa-si nege originea. Si e absolut sigur ca romanul ardelean, fara exceptie, o respinge.
Declaratia, insa, a facut un mare deserviciu istoriei si chiar viitorului poporului roman.
E prima data cand un grup de romani a recunoscut implicit ca Transilvania nu e pamant
romanesc, ca ne-am format acolo impreuna cu ungurii. E destul sa citesti Erdey Tornete
ca sa-ti dai seama ca nu vor inceta, de acum incolo, sa ne reaminteasca ca aceasta
Declaratie a fost facuta de romani patrioti nesiliti de nimeni, in deplina libertate, in
Lumea Libera. Mie, personal, mi-a atras atentia asupra acestui lucru dl. Kszorus, unul
din conducatorii militanti maghiari, la o masa ce ni s-a dat la Washington, in iunie anul
acesta. La timpul sau UMRL isi va defini pozitia: pozitiv ca intotdeauna.
Dar astazi e randul ungurilor sa condamne sovinismul multora dintre ei – de care sunt
pline ziarele si programele de televiziune din lumea intreaga.
Astazi e randul ungurilor sa recunoasca explicit ca Transilvania e pamant romanesc.
Dar ca sa nu ramana nici o umbra de indoiala: INTR-O ROMANIE DEMOCRATA,
UNGURII SI CELELALTE MINORITATI VOR AVEA EXACT ACELEASI DREPTURI CA SI
ROMANII IN MIJLOCUL CARORA TRAIESC.
Ion Ratiu
De ce era importanta, esentiala, identitara chiar, discutia de Transilvania si despre
relatiile romano-maghiaree Pentru ca, de la Budapesta pe 13 iulie 1989, pleca aceasta
telegrama catre centrala CIA. Era vorba, priviti va rog, despre stiri dramatice privind
intentiile marsave ale securistilor romani care, impreuna cu serviciile din Cehoslovacia,
erau gata sa treca la acte de violenta armata. (sursa)
Mesajul trimis la Washington se intituleaza: „Liderii pro-reforma din Ungaria gasesc ca
atitudinile regimurilor (comunist) ortodoxe din Romania si Cehoslovacia amninta din ce
in ce mai atre si ameninta interesele nationale de securitate ale Ungariei”. Titlu de
infarct care prefata stirea propriu-zisa in care se spunea ca „Budapesta crede ca Praga
si Bucurestiul au decis sa-si centreze activitatea serviciilor lor de securitate impotriva
Ungariei. Mai mult, oficialii romani i-au avertizat pe unguri ca nu sunt excluse
confruntarile armate in cazul in care Budapesta contionua sa faca presiuni impotiva
Bucurestiului in ce priveste modul in care trateaza minoritatea maghiara din Romania.
Cehoslovacia si Romania au denuntat in modul strident reinhumarea lui Imre Naghy,
liderul executat al Revolutiei din 1958, acuzand Budapesta de tendinte
contrarevolutionare. Se spune ca Ungaria a cerut Partidului social democrat din
Germania de vest sa introduca intr-o rezolutie bipartizana privind Ungaria din
Bundestag o clauza impotriva destabilizarii venite din strainatate”.
Urmeaza comentariul personal al agentului CIA, mostra de viziune avansata asupra cum
aveau sa se aseze apele in albie:
„Reformatorii de la Budapesta par sa fi ajuns la concluzia ca cea mai mare amenintare
la adresa Ungariei nu vine din partea NATO, ci din partea aliatilor sai din Pactul de
Varsovia amenintati de catre liberalizarea sa si apararea din ce in ce mai vocala (de
catre Budapesta n.n.) a minoritatilor ungare din strainatate. Moscova a refuzat sa se
amestece in aceste mici altercatii si e probabil ca Ungaria se va indrepta mai des catre
Occident pentru obtinerea de sprijin. Amenintarea Romaniei de a face uz de arem este
probabil un complot pentru a presa Budapesta sa reduca nivelul criticilor sale publice; o
confruntare armata este putin probabila”.
In anul urmator aveau sa se produca evenimentele de la Targu Mures, subiect de
infrigurate corespondente catre centralele serviciilor de informatii. Si pe acest subiect
se pot deschide arhive discrete.
Dar, pana atunci, foarte importanta este concluzia analistului CIA in telegrama din
27 noiembrie 1989 pe care o puteti accesa aici, comentariu la realegerea lui Ceausescu
la Congresul PCR.
Comentariul este nemilos si suna ca o sentinta:
„Congresul a oferit o dovada in plus a izolarii internationale crescande a lui Ceausescu.
Ambasadorii europeni si cei din NATO (cu exceptia trimisului turc) au boicotat lucrarile,
asa cum au facut si cel al Ungariei, Japoniei si cativa ambasadori din America Latina.
Cateva partide comuniste vest-europene nu numai ca nu au participat, dar au criticat cu
tarie, in luari de pozitii publice, prestatia romaneasca in domeniul drepturilor omului. In
ciuda criticilor puternice, este putin probabil ca Ceausescu sa schimbe in mod
semnificativ sensul politicilor sale staliniste sau sa faca mai mult in domeniul
drepturilor omului. In loc de asta, e probabil ca va intensifica contactele cu alte
regimuri dure, mai ales din Asia de est si poate sa caute noi metode – sunt posibile
controale de frontiera mai severe si mai multe restrictii impotriva ziaristilor straini –
pentru a izola la si mai mult Romania de ritmul schimbarii”.
In fine, iata ultimul document din seria de azi, o telegrama din 19 decembrie 1989 a
agentului CIA de la Budapesta care analizeaza implicatiile condamnarii oficiale de catre
Parlamentul Ungar a persecutiilor la care era supus Tokes in Romania.
Se spune in acest document ca „in Ungaria, denigrarea Romaniei este un mijloc sigur
de a castiga voturi, iar deschiderea din ce in ce mai mare a politicilor din Ungaria poate
sa incurajeze competitia partizana cerand sanctiuni la adresa Romaniei. Daca
demonstrantii vor crede zvonurile care vorbesc despre o mare baie de sange, s-ar putea
ca polititiei ungare sa-i fie greu sa protejeze Ambasada Romaniei de atacuri.
Moscova nu a comentat oficial in ce priveste problema Tokes si prezentarea in presa a
demonstratiilor a fost sumara. Cu toate astea, editia de azi din Izvestia se refera la
Tokes ca la un campion al cauzei drepturilor omului si noteaza faptul ca punerea sa sub
arest la domiciliu a atras atentia comunitatii internationale. Pare ca Moscova va
condamna violentele, va reitera nevoia de reforme si va oferi cel putin un sprijin privat
Ungariei in scopul de a ridica aceasta problema pe plan international”.
Desigur, ceea ce ati vazut azi reprezinta o selectie dintr-o masa impresionanta de
documente. Sensul lor profund poate fi inteles doar prin comparatie cu rapoartele
existente in arhivele KGB, acolo unde sectiunea Romania este deosebit de bine si bogat
alimentata. Cu alta ocazie, cred ca este esential sa vedeti cum, la Moscova, Ceausescu
era ultimul – si de la un moment dat singurul lider comunist care nu dorea sa inteleaga
nimic din lumea care se prabusea zgomotos in jurul sau.
In 1989, marii actori politici decisesera soarta jocurilor, dar la Bucuresti liderii politici
ai momentului se inchideau in propria lume si taind astfel orice sansa de sincronizare
cu restul tarilor din jur.
*
NR: Domnul Cristian Unteanu este un publicist de prim rang. Nu pentru că mi-a fost student, iar unchi-su, Ștefan Unteanu, coleg și prieten din liceu, ci pentru că, ca mocan, face treabă bună oriunde l-ai pune.
AM FOST TRADATI A DOUA OARA!
Documentul secolului !!!
CEAUSESCU DETINEA O BOMBA ATOMICA IN MINIATURA ( DIRTY BOMB )
DISPERATI SUA CERE RUSILOR OCUPAREA ROMANIEI
Serviciile vestice ajung la concluzia ca Ceausescu detinea o Bomba ATOMICA IN MINIATURA.
Panica totala . Presedintele SUA Bush
trimite la Moscova pe Backer care se intalneste cu omologul Severnadze.
Acesta remite o scrisoare si
Proba americanilor : Materialul cineastului Robert Horvath in care Ceausescu vorbeste de bomba atomica in miniatura.
In scrisoare catre Gorbaciov
BUSH CERE OCUPAREA ROMANIEI !!!!!!!! GORBACIOV REFUZA !
Se trece la planul B:
REVOLUTIA !
Proba americana:
Deschideti filmul
THE EXECUTION
Devartes Film
VIMEO
CEAUSESCU VORBESTE DESPRE BOMBA ATOMICA IN ministura ROMANEASCA. CINEASTUL ROBERT HORVATH TRIMITE MATERIALUL FILMAT IN SECRET, IN OCCIDENT. ESTE ARESTAT SI ACUZAT DE INALTA TRADARE. O SCRISOARE A PRESEDINTELUI AMERICAN CARTER OPRESTE EXECUTIA IN ULTIMUL MOMENT.
Documentul pecetlueste soarta lui Ceausescu.
Cineastul Robert Horvath pleaca spre New York….Ceausescu spre Targoviste!
Just as George Bush Junior has his sights set on Iraq’s Saddam Hussein, Bush Senior urged Moscow to unleash the Red Army to rid Romania of the dictator Nicolae Ceausescu.
After the peaceful velvet revolutions in Eastern Europe resulting in the rapid fall of communism in East Germany, Hungary, Czechoslovakia and Bulgaria, the tyrant Ceausescu grimly clung to power and set his murderous Securitate secret police on the peaceful demonstrators in Timisoara and Bucharest.
As thousands were being shot in the unequal street battles in December 1989, Bush Senior’s hands were tied: however much he wanted, he could not intervene militarily in the backyard of the Soviet Union. The Yalta agreement had made that impossible.
Washington’s moral outrage against the West’s then favourite hate figure forced Bush Senior to send James Baker, his secretary of state, on a secret mission to Moscow to urge the Kremlin to intervene militarily in Romania. Soviet military interventions in East Germany in 1953, in Hungary in 1956 and in Czechoslovakia in 1968 had earned Russia the evil empire epithet coined by President Reagan, Bush Senior’s predecessor in the White House.
In bestowing this epithet, reminiscent of Bush Junior’s axis of evil label, Washington occupied the moral high ground. Yet here was the champion of democracy and torch-bearer of human rights urging the Soviet Union to invade a presumably equally evil communist dictator. For President Gorbachev, this was an unpredictable turn of events .
Admittedly, Ceausescu was a dangerous and unstable dictator. But he posed no real threat to the US. Nevertheless, Bush Senior decided that the tyrant must be removed by armed force.
Shortly before Christmas 1989, Baker flew to Moscow to ask Eduard Shevardnadze, the then Soviet foreign minister, to invade Romania. ‘The Kremlin was startled,’ revealed Shevardnadze, speaking for the first time about the US’s invasion call in the Georgian capital of Tbilisi.
Shevardnadze is now the president of independent Georgia and is apparently not bound by the rules of secrecy of former top Soviet officials.
…….., ‘in 1989, the Kremlin firmly rejected the suggestion of my American counterpart that the Soviet Union should intervene militarily in Romania’. He added that Russia had repudiated the Brezhnev Doctrine of limited sovereignty, which – not unlike the US’s Monroe Doctrine – gave Moscow a fig leaf of legality to intervene anywhere in the Soviet bloc where allegedly socialism was in danger.
the Georgian-born foreign minister of the Soviet Union firmly rebutted his American colleague’s suggestion of a Russian invasion of Romania.
Recently, CIA uncovered incontrovertible proof that, shortly before his overthrow and execution, Ceausescu’s scientists had developed a nuclear capability. With its east European empire in terminal crisis, the Kremlin was alarmed but reluctant to act. Washington wanted military action.
PROPUN SA IESIM DIN MINCIUNA !
SA SPUNEM ADEVARUL DESRE 89!
Stimate domn Corvin Lupu
Am luat cunostinta cu mult interes
, datorita interventilor dv la diferite statii TV. Despre cartile dv .
Extraordinar de documentate si percutante. Sunt absolut de acord cu opinia dv. Da. Securitatea l-a daramat pe Ceausescu !
Am cunoscut securitatea mai bine decat altii. Un an de ancheta (,condusa personal de Ceausescu ) ma facut sa privesc lucrurile diferit. Din alt unghi.
Pe scurt. Dezamagesc. Nu am primit nici o palma . Tratat cu respect si cu tigari americane.
Deja in 76 securitatea era sparta in doua. Pro Ceausescu si Anti Ceausescu! Unii care vroiau sa ma salveze , iar altii sa-mi puna streangul de gat !
Merg mai departe. Garantez ca unii chiar lucrau pentru americani. Opinia mea in aceasta privinta este definitiva.
Apoi Ceausescu era “omul americanilor “ . De unde stiu ? Dela el.
Dupa scrisoarea lui Carter , cerand eliberarea mea. A trimis prin mine un mesaj cifrat spre CIA. Arme rusesti, cecuri etc.
Da Securitatea l-a daramat pe Ceausescu .
Dar elementele dominante au fost doua.
– Factorul Extern Schimbarea zonelor de influenta.
– Frica de Bomba Atomica ( in miniatura – dirty bomb )
Vreau sa aduc in discutie un factor important. Prietenul meu cel mai apropiat a fost Dragos Munteanu
Directorul Televiziunii in timpul revolutiei. Spionul Secolului !
Prieten de casa cu Rabin etc, etc
El stia totul. Prea multe. Vorba prietenului comun Pacepa.
Tocmai de aia a fost lichidat!!!
Domnul Coja cunoaste cazul.
Domnule profesor.
Sugerez o ideie. Prezentatea filmului
meu Executia la TV Sibiu
THE EXECUTION
Devartes Film
VIMEO
Caci Bomba Atomica / Ceausescu nu poate fi scoasa din ecuatia Revolutiei.
Urmata de o masa rotunda cu participares Corvin Lupu, Coja , Horvath si un prieten de al meu romano/ american.
Tehnologic este posibila. Am avut o interventie la Romania TV din New York despre Dan Voiculescu. Care dupa aceea m-a dat in judecata….
Domnule profesor
Ce parere aveti de sugestia mea ?
Sper ca Maestrul Coja sa fie de acord.
Poate astfel romanii sa afle ….vorba aceea … cate ceva!
Va multumesc mult pentru atentie.
Robert Horvath NY