Dincolo de NATO

Dincolo de NATO… Dacă nu ar fi venit pe filiera rusă, de la HATO, atunci și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord ar fi purtat, ca și Banca Mondială, Organizația Națiunilor Unite, Fondul Monetar Internațional, acronimul adaptat la limba română de OTAN, exact ca limba franceză. Dar, venind pe filiera rusească, contrar cutumelor folosim NATO și a început să ne placă la nebunie…. Ca și tâmpenia cu National Arena….
La prima vedere, fie că îi spunem, NATO sau OTAN, după cum o arată și numele este o alianță politică și militară. Dar numai atât? Dincolo de ce se spune despre NATO/OTAN pe
https://www.nato.int/nato-welcome/index_ro.html
este partea care nu se vede….simbolistica acestuia…
Oamenii au început să-și atrofieze latura simbolistică și decriptarea mesajelor din picturi, icoane, scrisuri odată cu educația, cu cât deveneau mai bine pregătiți, paradoxal, oamenii pierdeau din vedere esențialul… rolul simbolului în viața de zi cu zi, banalul simbol ce îi permitea unui țăran analfabet să-ți descrie și să-ți povestească din evanghelii doar uitându-se la o icoană ori celui citit să pătrundă dincolo de cuvinte în decriptarea unor taine de mult apuse.
”Ce limbaj, ce semne aș putea găsi ….” se lamenta Fulcanelli în decriptarea catedralelor.
Ieri citind despre Împăratul Aurelian am reușit să fac legătura cu simbolistica OTAN. Împăratul Aurelian, omul cu mâna mereu pe sabie, rămas în istoriografia noastră ca fiind Împăratul care a părăsit Dacia, a restaurat Imperiul Roman și a fost dur…. A mai rămas în istorie și ca cel care a introdus cultul lui Sol Invictus precum și titulul preluat și încetățenit de Împăratul Diocletianus: Dominus et Deus, adică Dumnezeu .
Însă înainte de de a se intitula așa, Împăratul Aurelian a folosit titulatura DEO ET DOMINE NATO- adică născut zeu și stăpân.
Limba latină este interesantă pentru că o simplă ”,” poate schimba sensul cuvântului… Ignoscere est imposibile quod datur mortuis, dar dacă spui Ignoscere, est imposibile quod datur mortuis ai salvat viața unui om condamnat la moarte. De aici și explicația că mai bine să nu pui virgula decât să o pui greșit.
Cu alte cuvinte nu întâmplător a fost ales NATO drept denumire a tratatului ce nu prea are legătură cu Atlanticul, dar are legătură cu latinescu NATO și sensurile pe care le capătă punând virgula sau mutând NATO deloc întâmplător.
Preoții ruși sunt mult mai inteligenți, mai citiți decât politicienii ultimei decade și au înțeles corect simbolistica NATO, un tratat ce se vrea Stăpân și Dumnezeu pe Pământ. Dar, este un Uzurpator pentru că Dominus nu este decât Împăratul și nu orice Împărat, numai cel de la Roma sau Constantinopol. Este și un Hulitor pentru că Deo, Deus nu este decât unul Dumnezeu și nu este pe Pământ. Pesemne i-au transmis și lui Putin adevărata semnificație a ”partenerilor HATO” pacifiști, iubitori de pace și de slugi.
Poate nu întâmplător nici Ayatolahul Khomeini numea URSS ca fiind Micul Satan iar SUA ca reprezentând Marele Satan. Decriptarea simbolistică l-a făcut pe celebrul ayatolah șiit să intuiască încă din 1979 imaginea celor două regimuri antagonice: ultraliberalismul promovat de SUA și comunismul promovat de URSS ca fiind de inspirație satanică. Iranianul nu i-a uitat nici pe israelieni numiți simplu Diavolul.
Atâta timp cât pe sigiliul SUA stă scris Novus ordo seclorum mai era necesar ca inabilul Biden să mai spună că SUA vrea o Nouă Ordine în fruntea căreia să stea? Era… pentru că începutul declarației este cheia… ”la nivelul economiei mondiale, ne aflăm într-un punct de inflexiune”… Inflexiune… Cu siguranță nu ar fi apărut ”Inflexiunea” dacă nu exista ”Fuga din Kabul” și principiul dominoului de după imaginea Împăratului de la Soare Apune complet dezbrăcat de valori.
Novus ordo seclorum nu a început când Rusia a invadat Ucraina, a început când oamenii au început să se îndoiască după Kabul iar mai înainte de de trocul cu talibanii.
Ca lumea să nu acuze Clubul patrioților din SUA și America de imperialism, nepotism s-a inventat ”un vehicul democratic” de dominație numit NATO ce se vrea Deo et Domine Nato in libertas, dar în libertatea fără Dumnezeu ori în care Dumnezeu, așa cum îl știm, nu are ce căuta.