A-ți salva pielea nu inseamna a salva Tara! E o diferență uriașă.
No issue detected
Bulache yesterday
v***********@gmail.com***.***.***.175
Domnule, neglijati faptul ca niciodata, in intreaga Istorie, o armata straina nu a trecut peste Carpati fara voia romanilor. Poate Marasesti, Valea Uzului, va spun ceva…In cazul in speta, Rusii luasera o papara de sa le mearga fulgii , la Targu Frumos, undeva prin mai 1944, data de la care au suspendat orice operatiune pe frontul moldovean, pentru trei luni de zile. Trei luni, in conditiile in care eliberarea Frantei se derula bine, in vest, iar Patton era tinut cu greu in lesa, pentru a se respecta intelegerea prin care americanii si rusii trebuiau sa intre impreuna in Germania. Va reamintesc ca , la numai vreo 2 luni de la debarcarea pe plajele Normandiei, Parisul era eliberat (23 august 1944), adica trupele anglo-americane, sprijinite de Rezistenta franceza si trupele lui de Gaulle inaintasera deja vreo 300 de km spre inima Frantei.
Trei luni de stagnare insemnau dezastru pentru Stalin. Drept pentru care a trimis, in dimineata zilei de 23 august sau seara zilei precedente, o telegrama de accept asupra conditiilor de armistitiu cerute de Antonescu. Printre acestea, doar un culor de trecere pentru trupele rusesti, prin nordul tarii, culoar pazit de armata romana.
Cu vreo doua luni inainte, avusese loc o intalnire in trei, intre Mihai, Maniu (agentul de influenta al englezilor) si Cristescu, in care acestia au convenit sa actioneze contra lui Antonescu. Ca urmare, telegrama de accept a rusilor, trimisa prin ambasada acestora de la Stockholm – ambasador era Alexandra Kollontai – a sosit si a fost imediat dosita de ofiterul de cifru – la acea vreme – Neagu Djuvara. Acesta avea, dupa 2000, sa recunoasca implicit existenta telegramei, scapand porumbelul „Isi inchipuie cineva ca rusii aveau sa-si respecte cuvantul?”.
Telegrama a fost predata lui Mociony Starcea si a ajuns, probabil, la Mihai, grabind momentul tradarii de la 23 august. Cea mai clara dovada a existentei acestei telegrame este stenograma Consiliului de Ministru din 14-15 septembrie 1944 (daca nu ma inseala memoria), in care Maniu insusi spune ca a vazut el conditiile obtinute de Antonescu, si se lamenteaza cu privire la pozitia in care vor fi ei daca nu vor fi acceptate conditii asemanatoare pentru guvernul lor… Maniu face chiar o referire la dl Buzesti, care „are textul”.
In loc, deci de o capitulare conditionata, una neconditionata, care a dus la caderea in prizonierat a zeci de mii (unele surse dau 180 mii) de militari romani. Curat salvare a Tarii!…
*
Nota redacției: O distinsă doamnă cu relații la cel mai înalt nivel politic mi-a dat o informație ce merită a fi verificată: ofițerii care lucrau la Palat la serviciul de cifru se aflau în relații proaste cu mareșalul Ion Antonescu care nu-și ascundea atitudinea față de orientarea sexuală tinerilor din acel serviciu de elită. Deci gestul de trădare de la 23 august 1944 ar avea și această determinare, penibilă, jalnică…
Comenteaza