Degradarea limbii române vorbite este însoţită şi amplificată
de o la fel de îngrijorătoare prăbuşire a nivelului cultural general.
Nu doar că emisiunile culturale au dispărut aproape cu totul
din programele de radio şi televiziune, dar şi nivelul cultural al
celorlalte emisiuni a scăzut inadmisibil. Atât prin temele
abordate, cât şi prin calitatea prestaţiilor participanţilor la
viaţa publică, exemplul pe care îl primeşte societatea
românească (în primul rând, tinerii) este descurajant.
În loc să cultive valorile, să ofere repere şi modele – de care
istoria noastră, ca şi prezentul, nu duc lipsă –, viaţa publică
românească oferă contra-exemple, ruinătoare moral şi
dăunătoare intelectual.
Cauzele acestor fenomene (de la dezinteresul faţă de învăţământ
la erodarea instituţiilor)sunt cunoscute. Uniunea Scriitorilor din
România îşi manifestă adânca preocupare în faţa acestor semnale
îngrijorătoare cu privire la starea intelectuală şi morală a spaţiului
public şi, mai ales, faţă de efectele devastatoare, în timp, ale lipsei
de reacţie în faţa acestor evoluţii negative, care periclitează însăşi
identitatea naţională. Uniunea Scriitorilor îşi exprimă
disponibilitatea de a pune la dispoziţia celor în cauză întreaga
ei experienţă culturală, pentru corectarea acestei stări de lucruri.
Uniunea Scriitorilor din România face un apel la toţi actorii
vieţii publice, ca şi la instituţiile care, prin natura lor, pot
contribui la oprirea degradării limbii şi a nivelului cultural, să
dea dovadă de responsabilitate şi să acţioneze decis pentru
corectarea acestor disfuncţionalităţi, înainte ca ele să se
transforme în adevărate obstacole în calea funcţionării României
ca stat european modern.
Uniunea Scriitorilor din România, ca organizaţie de breaslă a
profesioniştilor literaturii şi moştenitoare a tradiţiei cultivării
limbii române, îşi manifestă profunda îngrijorare faţă de degradarea
continuă a limbii române folosite în spaţiul public, ca şi a nivelului
cultural general, în special din partea celor care, prin rolul lor social,
sunt luaţi drept exemple de către categorii largi de cetăţeni.
Limba română nu este un simplu instrument de comunicare.
Ea este o componentă esenţială a identităţii şi un liant al unităţii
naţionale, chiar în epocile mai îndepărtate, în care statul român nu
exista. Însă chiar şi atunci, păturile luminate ale societăţii s-au
preocupat de cultivarea limbii, preocupare pe care unul dintre
precursorii modernităţii, Ienăchiţă Văcărescu, o echivala
cu patriotismul.
Limba este, de asemenea, instrumentul gândirii. Cineva care
vorbeşte şi scrie incorect este puţin probabil să gândească bine,
cu atât mai mult, cu cât incorectitudinea exprimării este primul şi
cel mai elocvent semn al absenţei unei culturi corespunzătoare,
deci al lipsei pregătirii şi competenţei.
Astăzi, în anul în care aniversăm Centenarul Marii Uniri, limba
română vorbită şi scrisă în spaţiul public – de către politicieni,
oameni de media, „vedete” ale divertismentului şi alte categorii
de persoane cu apariţii publice frecvente – a atins un nivel
îngrijorător de scăzut, din punctul de vedere al corectitudinii
gramaticale şi ortografice, ca şi al vocabularului utilizat.
În pofida existenţei unor instituţii cu funcţii de reglementare, această degradare este continuă şi nu se întrevede niciun semn că s-ar opri.

Despre degradarea limbii române în spaţiul public
Comunicat al Uniunii Scriitorilor dinRomânia (13 nov. 2018)
Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România