Declarația PAN-SÂRBĂ

Declarația privind protecția drepturilor naționale și politice și viitorul comun al poporului sârb
Rețeaua Voltaire | Belgrad (Serbia) | 8 iunie 2024

Adunarea Pan-Sârbă
1.Adunarea integrală sârbă este formată din reprezentanți ai sârbilor aleși în organele legislative și executive ale guvernului, membri ai academiilor de științe și arte, membri ai Adunării Bisericii Ortodoxe Sârbe și alți reprezentanți ai poporului sârb invitați de Adunarea întregului sârb. organizatorii Adunării întregi sârbe.

2. Adunarea integrală sârbă constituie Consiliul național al poporului sârb, care este responsabil de coordonarea, controlul și executarea actelor Adunării întregi sârbe, precum și a actelor proprii.

3. Consiliul Național al Poporului Sârb este compus din Președintele Republicii Serbia, Președintele Republicii Srpska, Președintele Adunării Naționale a Republicii Serbia, Președintele Adunării Naționale a Republicii. Srpska, Primul Ministru al Republicii Serbia, Primul Ministru al Republicii Srpska, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Serbia, Președintele Academiei de Științe și Arte a Republicii Serbia și Președintele Academia de Științe și Arte a Republicii Srpska, un reprezentant al Senatului Republicii Srpska și președintele Matica Srpska.

Adunarea integrală sârbă numește prin consens reprezentanți ai poporului sârb din Muntenegru, Federația Bosniei și Herțegovinei, Macedonia de Nord, Croația, Slovenia, reprezentanți ai poporului sârb din Europa, Africa, din Asia, America de Nord și de Sud, Australia, precum și oameni de știință de seamă, artiști, antreprenori, sportivi și lucrători naționali din Consiliul Național al Poporului Sârb.

4. Adunarea integrală sârbă declară că poporul sârb reprezintă o singură entitate. De-a lungul istoriei sale, poporul sârb a avut mai multe state cu nume diferite și, prin urmare, are dreptul de a-și prețui tradiția bogată.

5. Adunarea întregului sârb hotărăște că numele poporului este unul singur și nu poate fi schimbat. Diferite prefixe impuse adăugate în fața numelui „Sârbi” sunt respinse. Membrii poporului sârb au dreptul să se numească sârbi, indiferent de locul în care locuiesc în prezent.

6. Adunarea integrală sârbă ia act de necesitatea unei întruniri naționale sârbe și decide că este necesară desfășurarea periodică a Adunării sârbe la fiecare doi ani pentru a discuta în unitate cele mai importante probleme naționale cu reprezentanții de participare ai Republicii. ai Serbiei și Republicii Srpska, precum și alți reprezentanți ai poporului sârb din regiune și din lume.

7. Adunarea Pan-Sârbă speră că procesul de reconciliere națională va fi pe deplin realizat și că diviziunile istorice din poporul sârb vor fi depășite.

8. Adunarea întregi sârbi recomandă ca instituțiile Republicii Serbia și Republicii Srpska să acționeze într-o manieră unitară și coordonată și să se străduiască să pună capăt asimilării sârbilor în țările din regiune, precum și în lume. Republica Serbia și Republica Srpska trebuie să mențină legături cu membrii poporului sârb prin dezvoltarea de legături și relații personale, culturale, științifice, sportive și toate celelalte tipuri.

9. Adunarea integrală sârbă, respectând toate religiile și susținând libertatea religioasă și recunoscând importanța de neînlocuit a membrilor poporului sârb de alte credințe, mulțumește în special Bisericii Ortodoxe Sârbe, care unește majoritatea poporului sârb sub auspiciile ei . Biserica Ortodoxă Sârbă a păstrat poporul sârb în cele mai grele vremuri, atât din punct de vedere biologic, cât și cultural și educațional.

10. Adunarea Întregii Sârbe recunoaște Biserica Ortodoxă Sârbă drept unul dintre pilonii identității naționale, culturale și spirituale a poporului sârb și solicită o cooperare mai strânsă între Biserică și autoritățile statului în probleme cheie precum păstrarea religie tradițională creștină. valorile și sfințenia căsătoriei și a familiei. De asemenea, Adunarea Pan-Sârbă susține rolul Bisericii Ortodoxe Sârbe în educarea tinerilor prin activități educaționale și educaționale.

11. Adunarea integrală sârbă declară că Kosovo și Metohija este o parte inalienabilă a Republicii Serbia, fundamentală pentru identitatea națională a sârbilor, reprezentând fundamentul spiritualității poporului sârb și piatra de temelie a pactului sârb și a calea Saint-Sava. Adunarea integrală sârbă insistă să folosească numele complet al provinciei sârbe de sud – Kosovo și Metohija – pe care secesioniștii albanezi îl evită.

12. Adunarea integrală sârbă sprijină eforturile Republicii Serbia de a-și păstra integritatea teritorială și suveranitatea, garantate de dreptul internațional și de Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și de alte rezoluții, precum și de legea și obligația Republicii Serbia să se dedice supraviețuirii poporului sârb din Kosovo și Metohija. Adunarea integrală sârbă cere și consideră că toate mijloacele legale, politice, economice și de altă natură trebuie folosite pentru a proteja sârbii din Kosovo și Metohija, precum și pe toți ceilalți cetățeni loiali ai Republicii Serbia, mănăstiri, biserici, cetăți medievale, proprietăți private, cimitire și alte obiecte amenințate.

13. Adunarea întregi sârbi condamnă crearea deliberată a unor condiții de viață intolerabile pentru sârbi și persecuția efectuată de instituțiile provizorii de autoguvernare din Priština. Această represiune continuă, bine planificată și cuprinzătoare, efectuată de secesioniștii albanezi împotriva populației sârbe din Kosovo și Metohija a dus, în ultimii ani, la plecarea accelerată a sârbilor din provincie, precum și la o deteriorare drastică a situației acestora. dura. Sârbii care, în ciuda terorii brutale motivate etnic, au rămas să trăiască pe pământurile lor ancestrale. Adunarea Pan-Sârbă se așteaptă ca Republica Serbia să continue să protejeze drepturile și viețile cetățenilor săi din Kosovo și Metohija, folosind toate mecanismele de protecție prevăzute de legislația națională și internațională.

14. Adunarea integrală sârbă insistă asupra implementării Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU în toate aspectele sale. Adunarea Toți Sârbilor consideră că punerea în aplicare a Acordului de la Bruxelles, formarea Comunității Municipalităților Sârbe și dialogul continuu sunt singurele căi durabile pentru rezolvarea problemei.

15. Adunarea integrală sârbă își exprimă respectul pentru toate victimele care au murit în timpul războiului din Bosnia și Herțegovina, precum și pentru toate victimele războaielor din fosta Iugoslavie.

16. Adunarea integrală sârbă nu sprijină rezoluția privind Srebrenica, care a fost votată de 84 de țări la Adunarea Generală a ONU, în timp ce 109 țări au votat împotrivă, s-au abținut sau nu s-au votat. Această rezoluție a încercat să învinuiască în mod colectiv întregul popor sârb, ceea ce este inacceptabil și nu poate fi pus în aplicare.

17. Adunarea integrală sârbă salută eforturile depuse de liderii Republicii Serbia și Republicii Srpska pentru a contribui la clarificarea faptelor istorice cu privire la evenimentele din anii 1990, în special cele din Srebrenica și din jurul său din 1992 până în 1995 .

18. Adunarea întregi sârbi constată că Acordul-cadru general pentru pace în Bosnia și Herțegovina – Acordul de pace de la Dayton – a fost încălcat în mod continuu și semnificativ, în ciuda eforturilor Republicii Srpska și ale poporului constitutiv al Serbiei, care a luptat pentru să păstreze cadrul constituțional de la Dayton în Bosnia și Herțegovina și solicită tuturor actorilor internaționali să respecte din nou litera Acordului de pace de la Dayton.

19. Adunarea integrală sârbă afirmă că Republica Serbia, în conformitate cu statutul său de semnatară a Acordului de pace de la Dayton și în conformitate cu competențele pe care le-a primit de la Republica Srpska prin Acordul din 29 august 1995, ar trebui să să internaționalizeze problema erodării Acordului de pace de la Dayton, cerând ca acesta să fie implementat așa cum a fost semnat de toate părțile.

20. Adunarea integrală sârbă subliniază că Republica Srpska este o entitate constituțională și juridică unică și indivizibilă, care își exercită în mod independent funcțiile constituționale, legislative, executive și judiciare în conformitate cu Constituția Bosniei și Herțegovinei – anexa IV la acord. din Dayton Peace și al cărui teritoriu nu poate fi înstrăinat contrar Constituției și legilor Republicii Srpska.

21. Adunarea integrală sârbă subliniază că Bosnia și Herțegovina nu este o unitate electorală unică sau unificată pentru alegerea organelor comune. Adunarea Pan-Sârbă subliniază că Bosnia și Herțegovina este reprezentată doar de o președinție cu trei membri, bazată pe consens, și nu de indivizi care uzurpă funcțiile pe care le dețin.

22. Adunarea Pan-Sârbă acceptă și susține ordinea juridică stabilită prin Acordul de pace de la Dayton, care prevede mecanisme de protecție a entităților constitutive și a popoarelor prin aplicarea mecanismului de vot al entităților în Camera Reprezentanților Adunării Parlamentare la nivelul Bosniei și Herțegovinei, protecția intereselor naționale vitale în cadrul Camerei Popoarelor a Adunării Parlamentare la nivelul Bosniei și Herțegovinei și protecția intereselor entităților vitale în cadrul Președinției Bosniei și Herțegovinei.

23. Adunarea integrală sârbă observă că Republica Srpska este mulțumită de gradul înalt de autonomie definit de Acordul de pace de la Dayton și, prin urmare, insistă asupra implementării esențiale și oficiale a Acordului de pace de la Dayton, ca tratat internațional care nu poate fi unilateral sau prin intervenţionism. Adunarea Pan-Sârbă consideră că Republica Srpska poate activa toate autoritățile prevăzute ca autorități de entitate prin Acordul de pace de la Dayton în măsura în care o consideră adecvată.

24. Adunarea integrală sârbă condamnă orice lipsă de respect și încălcare a Acordului de pace de la Dayton și a procedurilor democratice din Bosnia și Herțegovina, impunerea de legi, excluderea popoarelor constituente, transferul de puteri de la nivelul entității la nivel central. , încălcarea drepturilor și libertăților omului și a drepturilor garantate ale poporului constitutiv sârb la luarea deciziilor și acțiunile libere și independente în Dayton în Bosnia și Herțegovina.

25. Adunarea întregi sârbi consideră că numirea Înaltului Reprezentant în Bosnia și Herțegovina este inadecvată, contrar Anexei X la Acordul de pace de la Dayton, care prevede că numirea Înaltului Reprezentant necesită acordul părților contractante și o rezoluție adecvată. a Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite.

26. Adunarea integrală sârbă afirmă că poporul sârb, Republica Serbia și Republica Srpska trebuie să își păstreze împreună prieteniile istorice cu prietenii de lungă durată, dar și să construiască noi alianțe.

27. Adunarea integrală sârbă consideră că Republica Serbia și Republica Srpska, în conformitate cu Acordul de pace de la Dayton, ținând cont de situația lor geopolitică, relațiile economice și procesele politice, consideră integrarea în Uniunea Europeană ca un obiectiv strategic. care ar trebui realizat printr-un cadru politic și economic de parteneriat cu respect deplin pentru interesele naționale.

28. Adunarea Pan-Sârbă sprijină politica de neutralitate militară a Republicii Serbia față de toate alianțele militare existente, poziție pe deplin acceptată de Republica Srpska, care va lupta pentru păstrarea neutralității militare în Bosnia și Herțegovina. Adunarea integrală sârbă sprijină cooperarea sistemelor de securitate ale Republicii Serbia și Republicii Srpska în ceea ce privește legislația, schimbul de informații, instruirea și exercițiile comune, care vizează atingerea și menținerea păcii și stabilității.

29. Adunarea integrală sârbă salută decizia Republicii Serbia și a Republicii Srpska de a sărbători în comun Ziua unității, libertății și drapelului național sârbesc pe 15 septembrie, în amintirea descoperirii Frontului de la Salonic în lume . Primul Război. Adunarea întregi sârbi consideră că Sretenje pe 15 februarie ar trebui sărbătorită împreună ca Ziua Statului a Republicii Serbia și a Republicii Srpska. Adunarea Toți Sârbe speră că Republica Srpska va continua să comemorați ziua de 9 ianuarie ca Ziua Republicii Srpska și sărbătoarea ei patronală.

30. Adunarea întregului sârb confirmă că imnul „ Dumnezeul justiției ” este imnul întregului sârb și că vulturul bicefal al dinastiei Nemanjić este emblema națională a întregului sârb.

31. Adunarea Pan-Sârbă subliniază importanța unificatoare a limbii sârbe și a alfabetului chirilic ca piloni ai culturii și științei sârbe, precum și a identității naționale. Pentru a păstra și a hrăni cultura și identitatea națională sârbească, Adunarea Pan-Sârbă afirmă: dreptul de a folosi limba sârbă (ambele dialecte – ekaviană și ijekaviană, și aceeași standardizare sârbă) și chirilica ca scriere nativă; dreptul de a exprima, studia și dezvolta cultura sârbă; dreptul de a studia istoria națională și de a promova tradițiile eroice, iubitoare de dreptate și de libertate ale poporului sârb; dreptul de a studia geografia națională; dreptul de a păstra și proteja moștenirea culturală și istorică a poporului sârb în spațiul său cultural; dreptul de a studia obiceiurile, folclorul, literatura, arta și cultura comunicativă a poporului sârb; dreptul de a fi informat în limba sârbă; dreptul de a folosi simboluri naționale sârbe și de a le afișa în locuri publice; dreptul de a celebra sărbătorile naționale sârbe și alte drepturi care afectează sau ar putea afecta conservarea și dezvoltarea culturii și identității naționale sârbe, fără a renunța la monumentele culturale latine sârbe.

32. Adunarea integrală sârbă propune măsuri pentru păstrarea și hrănirea culturii și identității naționale sârbe: organizarea și implementarea programelor unificate și special standardizate pentru învățarea limbii sârbe, a alfabetului chirilic, a literaturii, culturii și istoriei sârbe; sprijină crearea, construcția, renovarea și întreținerea instituțiilor de învățământ preșcolar, școlar și secundar și a instituțiilor de cultură, precum și înființarea sau reînnoirea studiilor sârbe în instituțiile de învățământ superior, în cooperare cu țările gazdă; sprijinirea activității societăților culturale și artistice; sprijinirea activității mass-media scrise și electronice în limba sârbă; să asiste la menținerea și crearea de noi departamente și școli în cadrul Bisericii Ortodoxe Sârbe, unde, pe lângă educația religioasă existentă, ar fi implementat un curriculum unificat și special standardizat pentru învățarea limbii sârbe, scrierea chirilice, a culturii și istoriei sârbe; oferirea de burse studenților talentați; organizează tabere pentru tineri, studenți și sezoniere, precum și diverse evenimente culturale; și alte măsuri care contribuie la păstrarea identității naționale, culturale, lingvistice și spirituale și împiedică asimilarea poporului sârb.

33. Adunarea integrală sârbă solicită Republicii Serbia și Republicii Srpska să mențină împreună memoria istorică și să păstreze memoria victimelor sârbe care au căzut după libertate în toate războaiele. Este deosebit de important să comemorați și să comemorați împreună și uniform victimele Primului Război Mondial, victimele genocidului comis împotriva sârbilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și victimele războaielor din anii 1990.

34. Adunarea integrală a sârbilor recomandă internaționalizarea în continuare a problemei suferinței sârbilor din Statul Independent Croația. Este necesar să prezentăm lumii suferința enormă și genocidul comis împotriva sârbilor în sistemul de lagăre ale NDH, cu lagăre speciale de moarte pentru copii în Jastrebarsko, Sisak, Đakovo și Stara Gradiška. Lagăre și locuri de execuții în masă și locuri de execuție precum Jasenovac, Donja Gradina, Sajmište, Banjica, Sremska Mitrovica, Kragujevac, Gospić, Jadovno, Pag, Jablanac, Mlaka, Slana, Zenica, Sarajevo, Vlasenica, Višegrad, Paklenica, Prebilovci gropile din carstul herțegovin și dinaric, Kozara și alte sate sârbești din actuala Republică Srpska, Republica Serbia, Federația Bosniei și Herțegovinei și Croația sunt doar câteva dintre locurile în care au fost comise crime brutale și crime în masă ale poporului sârb. .

35. Adunarea integrală sârbă salută intenția comună a Republicii Serbia și a Republicii Srpska de a construi în comun complexe memoriale monumentale dedicate păstrării adevărului despre suferința sârbilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în Donja Gradina, Republica Srpska, și Belgrad, Republica Serbia. Aceste două complexe memoriale monumentale din Donja Gradina și Belgrad ar trebui să mărturisească amploarea sacrificiului poporului sârb iubitor de libertate în lupta împotriva fascismului, nazismului și ustașismului. Adunarea Întregii Sârbe consideră că aceste complexe memoriale ar trebui să devină locuri de pelerinaj și să fie incluse în planurile de excursii școlare și studențești ale școlilor și facultăților din Republica Serbia și Republica Srpska.

36. Adunarea integrală sârbă recomandă ca Republica Serbia și Republica Srpska să sprijine continuu și în comun poporul sârb din regiune și diaspora. Adunarea integrală sârbă consideră că poporul sârb din Muntenegru trebuie respectat în conformitate cu prezența sa veche de secole în Muntenegru și cu participarea lor semnificativă actuală la populația totală.

37. Adunarea integrală sârbă recomandă ca Republica Serbia și Republica Srpska să protejeze moștenirea culturală a poporului sârb care este amenințată în afara teritoriilor Republicii Serbia și Republicii Srpska. Adunarea Toți Sârbilor recomandă, de asemenea, sprijin dezinteresat pentru mănăstirile și bisericile sârbe din Dalmația, Lika, Slavonia și în alte părți, precum și în Federația Bosniei și Herțegovinei și Muntenegrului. Adunarea întregului sârb cere ca autoritățile de stat ale poporului sârb să stimuleze în mod deosebit activitatea de cercetare științifică și creația culturală și artistică în acest domeniu.

38. Adunarea integrală sârbă cere echipamente suplimentare și alte forme de sprijin pentru repatriații sârbi care, după evenimentele de război, s-au întors acasă în Federația Bosniei și Herțegovinei. Sârbii încă dețin suprafețe mari de pământ în Federația Bosniei și Herțegovinei și trebuie să aibă mijloace economice pentru a-și păstra proprietatea familiei.

39. Adunarea întregii sârbe subliniază necesitatea dezvoltării unui set de soluții juridice armonizate și măsuri de stimulare care vizează creșterea natalității și asigurarea creșterii populației. Adunarea Întregii Sârbe așteaptă ca autoritățile de stat din Serbia și Srpska să înființeze Fondul „Copiii se nasc”, menit să dezvolte și să implementeze măsuri pronataliste.

40. Adunarea Pan-Sârbă evidențiază familia și valorile tradiționale ca valori fundamentale ale societății sârbe. Adunarea Întregii Sârbe solicită Republicii Serbia și Republicii Srpska să influențeze în comun și în mod semnificativ păstrarea valorilor și importanței familiei, în conformitate cu mecanismele de stat.

41. Adunarea integrală sârbă recomandă armonizarea programelor de învățământ primar, secundar și superior în Republica Serbia și Republica Srpska. Adunarea Întregii Sârbe sprijină introducerea de excursii școlare și studențești regulate, elevii din Republica Serbia vizitând frumusețile naturale și monumentele culturale și istorice ale Republicii Srpska și invers.

42. Adunarea integrală sârbă recomandă o apropiere economică suplimentară între Republica Serbia și Republica Srpska, precum și o creștere a comerțului, care va beneficia în cele din urmă de cetățenii Republicii Serbia și Republicii Srpska.

43. Adunarea integrală sârbă propune crearea unui plan armonizat de producție agricolă pentru Republica Serbia și Republica Srpska.

44. Adunarea integrală sârbă salută eforturile Republicii Serbia, care în ultimii ani a finanțat un număr mare de proiecte de infrastructură în Republica Srpska și în municipalitățile Federației Bosniei și Herțegovinei, unde sârbii constituie majoritatea sau o minoritate. parte semnificativă a populaţiei.

45. Adunarea integrală sârbă încurajează Republica Serbia și Republica Srpska să dezvolte în continuare un spațiu comun economic, cultural, social, sportiv și spiritual.

46. ​​Adunarea integrală sârbă recomandă unificarea ofertelor, serviciilor, investițiilor și resurselor în domeniile energiei, mineritului, turismului, agriculturii, bancar, sistemelor financiare și de plată, sănătății, educației, transporturilor și comunicațiilor, precum și alte zone. semnificație națională pentru aparițiile comune pe piețele interne și externe.

47. Adunarea integrală sârbă propune crearea unui plan comun și unificat de proiect de infrastructură pentru Republica Serbia și Republica Srpska, care va detalia și va planifica proiecte potențial semnificative. Adunarea integrală sârbă salută activitățile comune ale Republicii Serbia și Republicii Srpska privind construcția autostrăzii Banja Luka – Belgrad, construcția unei conducte de gaz care traversează Republica Srpska, construirea unui aeroport în Trebinje, precum şi construcţia de hidrocentrale comune. Cooperarea economică este desigur legată de regiunea mai largă și este văzută ca necesară pentru a stabili legături economice strânse cu toate țările și entitățile din Balcanii de Vest prin procesul de la Berlin, Balcanul Deschis și procesul de integrare europeană.

48. Adunarea Pan-Sârbă solicită o muncă comună pentru a îmbunătăți reprezentarea coordonată, adunarea și implicarea diasporei sârbe în întreaga lume. Eforturile comune ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea imaginii, lobby și răspândirea adevărului despre poporul sârb în lume.

49. Adunarea integrală sârbă consideră că autoritățile de stat ale poporului sârb ar trebui să propună națiunilor vecine un acord privind reconcilierea istorică, pacea durabilă și dezvoltarea.