Declarația Academiei Române privind unitatea limbii române
Academia Română 05 Februarie 2020
Academia Română
Academia Română a luat act, cu îngrijorare, de noile încercări de a introduce în uzul oficial, în Republica Moldova și în alte regiuni vecine locuite de români, noțiunea inexistentă de „limbă moldovenească”, susținută odinioară de propaganda sovietică și reluată,astăzi, de către anumite cercuri interesate politic. Limba română, de mai bine de douăsecole încoace, este studiată sistematic de către lingviștii români și străini, care au stabilit exact statutul și rolul său. Limba română este cea mai răsăriteană limbă romanică, are patru dialecte și mai multe graiuri. Dialectele limbii române sunt cel daco-român, cel aromân (macedoromân), cel meglenoromân și cel istroromân.
Baza limbii române este formată din dialectul daco-român, singurul vorbit la nordul Dunării,și care este, pentru marea parte a opiniei publice, limba română propriu-zisă. Graiurile limbii române nord-dunărene sunt numeroase, expresive, bogate în regionalisme: graiul ardelenesc (transilvănean), bănățean, bihorean (crișean), maramureșean, moldovean, muntean, oltean etc. Graiul moldovean (moldovenesc) este acela vorbit între Carpați, la vest, Nistru (pe alocuri și dincolo de Nistru), la est, Ceremuș, la nord și Milcov, Dunăre și Gurile Dunării, la sud. Prutul nu reprezintă o graniță lingvistică sau dialectală și, în consecință, limba vorbită de o parte și de alta a acestui râu este aceeași, anume limba română. Graiurile limbii române asigură unitatea limbii și sunt inteligibile tuturor românilor.
Limba literară, născută din secolul al XVI-lea încoace, este limba standard care se învață în școală și care subliniază – în România, în Republica Moldova și oriunde în afara acestor state – patrimoniul lingvistic comun. Graiul moldovenesc nu se opune în niciun fel unității limbii române, așa cum noțiunile de moldovean și de român nu se contrapun, ci se completează. Oltenii, maramureșenii, bănățenii etc. sunt, în același timp, și români, așa cum majoritatea moldovenilor sunt moldoveni și români concomitent. La fel, bavarezii sunt germani, toscanii sunt italieni și normanzii sunt francezi deopotrivă. Mai mult, chiar dacă Elveția este stat, nu există vreo limbă elvețiană inventată din motive politice. Austria are o statalitate veche și recunoscută, dar limba studiată în școlile austriece nu este austriaca, ci germana.
Nici limba franceză studiată în Belgia nu se cheamă belgiană. Învățații moldoveni, de la Miron Costin și Dimitrie Cantemir până la Mihai Eminescu și Alexandru Philippide, au folosit constant noțiunea de limbă română și nu pe cea de „limbă moldovenească“. Cei mai importanți teoreticieni ai numelor de român (românesc) și România au fost moldovenii. Patria, pentru Eminescu, nu era Moldova, ci România, fapt pentru care a scris: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!”. Este adevărat că astăzi există statul, recunoscut în plan internațional, Republica Moldova, dar limba majorității populației sale este limba română, exprimată în frumosul grai moldovenesc. Istoria și realitatea nu pot urmări decât criteriul adevărului omenește posibil, iar acest adevăr vorbește clar și fără echivoc despre limba română, vorbită și scrisă cu alfabet latin pe ambele maluri ale Prutului. Noțiunea de „limbă moldovenească”, dincolo de inexistența realității pe care tinde să o denumească, intră în contradicție cu întreaga istorie culturală a regiunilor răsăritene ale spațiului locuit de români și amenință să excludă din zestrea spirituală a ramurii răsăritene a poporului român pe cei mai mari scriitori ai săi, care s-au considerat invariabil români și care au scris exclusiv în limba română.
A promova ideea unei limbi „moldovenești”, distincte de cea română, nu este numai o denaturare a unei realități culturale și identitare documentată în toate sintezele lingvistice, istorice și literare, ci și o manipulare ideologică pe care comunitatea internațională nu o va accepta niciodată. Limba unui popor e parte definitorie a identității sale; de aceea, instrumentalizarea ei ideologică prin politici lingvistice tendențioase nu poate modifica o realitate care se sprijină pe o tradiție de secole și mai ales nu poate anula o identitate pe care românii din Republica Moldova o simt ca definitorie: aceea a apartenenței la spațiul lingvistic și cultural românesc. Drept consecinţă, Academia Română sprijină necondiționat poziția Academiei de Științe a Republicii Moldova, a institutelor sale de profil, privitoare la statutul limbii române ca limbă istorică și oficială a statului.
În lumina acestor considerente, Academia Română solicită expres autorităților Republicii Moldova să păstreze în uz oficial noțiunile corecte și consacrate de „limba română” și de „istoria românilor”, ca fiind singurele valabile pentru denominarea realităților pe care le cuprind.
Biroul Prezidiului Academiei Române
Acad.Ioan-Aurel Pop – Președintele Academiei Române
Acad. Bogdan Simionescu – Vicepreședinte al Academiei Române
Acad. Victor Spinei – Vicepreședinte al Academiei Române
Acad. Răzvan Theodorescu – Vicepreședinte al Academiei Române
Acad. Victor Voicu – Vicepreședinte al Academiei RomâneAcad.
Ioan Dumitrache – Secretar General al Academiei Române
București, 30 ianuarie 2020
Aici ar trebui sa intervina un filolog sadea, sa dea cu lucrarea domnului Vinereanu pe masa! Sa explice ce-i cu DEX-ul!
Nu stiu de ce dl. Florin Croitoru nu mai posteaza, ci doar citeste, pt ca i s-a ridicat mingia la fileu!
O fi bolnav, nu o avea Net, nu stiu?
Informatia ca „99% din cuvinele DEX-ului sunt straine” cum ati obtinut-o? Ati facut un tabel urias si ati aplicat regula matematicii?
Imi vine greu sa cred asta!
Din moment ce au publicat un dictionar Roman-Moldovean si unul Moldovean-Roman, este firesc sa existe si translatori de profil. Probabil s-o fi ajuns sa se predea limba romana ca si limba a 2-a straina, prima fiind limba rusa.
De fapt cuvintele limbii romane nici nu sunt romanesti ci cuvinte provenite din alte limbi : rusa, bulgara, sarba, ucraineana, turca, maghiara, germana, indiana(pentru ca se zice ca suntem indo-europeni), albaneza, armeana, tatara, limba franceza, si in ultimile decenii si cuvinte englezesti. Sa ne asteptam sa ni se zica si ca multe cuvinte romanesti sunt cuvinte moldovenesti implementate romanilor de intelighentia moldoveneasca. Cine nu ma crede sa studieze DEX-ul elaborat de Academia Romana. 99% din cuvinele DEX-ului sunt straine. S-au gasit cateva cuvinte, vreo suta, fara nicio provenienta cunoscuta, s -s-a decis ca sunt cuvinte dacice. Dar nu exista niciun text dacic scris, un manuscris sau un papirus sau pergament sau niscaiva tablite de argila arsa, ca la alte civilizatii, ca sa se poata afirma ca acele cuvinte sa fie declarate dacice. Poate ca sunt cuvinte ale unor populatii care ne-au dominat si care populatii au disparut din istorie de nici urma de ele nu mai exista, cum ar fi tracii.
Mi-a mila de poporul meu romanesc ca nici cuvinte proprii nu are, si ne-au invatat altii mai destepti, strainii, sa vorbim pentru ca noi probabil nu stiam, n-aveam vocabular. DEX, elaborat de cel mai inalt for al intelectualitatii din Romania, o confirma. vocabularul nostru de fapt nu-i al nostru, este al strainilor. Probabil ca stramosii nostri nici nu vorbeau. „Norocul” nostru cu invadatorii care ne-au invatat sa vorbim.
Cozile alea de topor sunt kiar proaste!
Daca secole ungurii au fortat limba hungara in Ardealul nost, romanii au invatat-o?….nu luam in calcul cei cu scoala, caci predarea se facea in maghiara si ea era limba oficiala in institutii! Cum poti veni sa spui ca exista limba moldoveneasca? …exista si una olteneasca?
Pe astia ii doare capul si se leaga la genunki!
*Emit si diplome de translator din romana in romana?