S-a votat! Suferința, discriminată pe criterii politice în Parlament. Urmașii deținuților politici nu primesc drepturile dacă părinții au fost legionari
Modificările aduse Decretului Lege 118/1990, prin care se acordă unele drepturi bănești urmașilor de gradul 1 ai luptătorilor anticomuniști au fost adoptate de plenul Camerei Deputaților marți 13.10.2020. Proiectul legislativ PLx 615 / 2020 cu amendamente, venit să aducă noi modificări DL118/1990 fusese susținut în ședința Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților din Parlamentul României luni 12.10.2020, obținând raport de adoptare.
Cea mai importantă modificare o constituie cea introdusă de Silviu Vexler, deputat din partea minorității evreiești și președinte al Federației Comunităților Evreiești din România. Prin această modificare, sunt excluși de la drepturile prevăzute de actul normativ urmașii celor care au fost deținuți politici dar au făcut parte din Mișcarea Legionară.
Articol 13 al Decretului-Lege 118 / 1990, după modificările aduse la intervenția deputatului Vexler, arată astfel : “Prevederile prezentului decret-lege nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra umanității sau celor în cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă și/sau legionară în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel, precum și copiilor acestora.” (subl. n.)
După votarea în plen a proiectului de lege, care s-a făcut foarte repede, deputatul Silviu Vexler a mulțumit colegilor săi că au susținut amendamentele sale.
Din informațiile pe care le avem, subsecretarul de stat cu problemele luptătorilor anticomuniști, dl Octav Bjoza, nu a fost consultat deloc în legătură cu aceste amendamente, aduse fără știrea sa. De asemenea, nici Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, al cărei președinte este, nu a fost invitată la dezbaterile din Comisia de muncă pentru a fi consultată.
Noile prevederi instituie o evidentă discriminare între suferința a două categorii de urmași, așa cum a declarat președintele Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, dl Coriolan Baciu, care și-a exprimat speranța că legea nu va fi promulgată în această formă.
Paradoxul constă în faptul că, după 1990, toți legionarii care efectuaseră detenție politică sub regimul comunist au beneficiat de indemnizațiile aferente DL118/1990. Câteva cazuri răzlețe, în care casele de pensii teritoriale respinseseră dosarele unor foști legionari, au fost rezolvate în Justiție. Instanțele au constatat că Mișcarea Legionară nu poate fi considerată fascistă, nefăcând parte din organizațiile declarate astfel de organele de anchetă ale Tribunalului de la Nurnberg. Cazurile au fost relatate și în presă (vezi foto). Astăzi în schimb, deși au suferit fără vină represaliile regimului totalitar, copiii legionarilor sunt pedepsiți de statul român pentru politica făcută de părinții lor.
De altfel, statisticile din arhivele fostei Securități arată că legionarii au reprezentat categoria politică net majoritară în temnițele regimului comunist, iar Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului de sub egida Academiei Române aprecia, în 2015, că ponderea legionarilor în Rezistența anticomunistă a fost de peste 70%. De asemenea, tot ei au constituit majoritatea elementelor parașutate în România de aviația militară americană, între 1951 și 1953, pentru a lupta împotriva comunismului.
Prin modificarea adusă de liderul Comunității Evreiești, majoritatea urmașilor de deținuți politici ar putea fi practic excluși de la drepturile prevăzute de DL118/1990.
Mai mult decât atât, în perioada 1948-1964, toate sentințele în procesele politice erau dinainte dictate de Securitate, iar rechizitoriile îi indicau ca legionari pe mulți dintre opozanții cei mai dârji ai regimului, fără ca aceștia să fi făcut parte din această mișcare. Este de înțeles că există pericolul să fie excluși de la drepturi și o mare parte a urmașilor celor neimplicați în mișcarea legionară.
Copiii legionarilor, ca de altfel toți membrii familiilor acestora, au suferit persecuții cumplite din partea regimului comunist, indiferent de vârsta la care se aflau. Dați afară din locuințe, din licee și din facultăți, ori ostracizați în școlile primare, aceștia au fost nevoiți cel mai adesea să renunțe la urmarea studiilor superioare. Marginalizați profesional și social, supravegheați asiduu, conform directivelor conducerii comuniste, ei au suferit traume severe, întinse de-a lungul deceniilor. Indiferent de culoarea politică a părinților, se cuvenea ca statul român să aducă acestor urmași reparațiile morale și materiale firești în orice stat care s-a rupt de totalitarism.
Proiectul legislativ PLx 615 / 2020 a fost introdus la începutul acestei luni în Camera Deputaților, după ce anterior fusese adoptat și de Senat. El a amendat unele prevederi ale legii de modificare a DL118/1990 inițiate de deputatul minorității sârbe Slavoliub Adnagi și adoptat de Parlament astă vară. Prin acest act normativ, sunt introduși ca beneficiari ai DL118/1990 și copiii deținuților politici, dar și fiii celor care au căzut în luptă cu Securitatea ori au fost executați sumar de organele represive în timpul rezistenței armate ori răscoalelor împotriva colectivizării. De la început, legea a prezentat inechități în evaluarea cuantumului indemnizațiilor. Spre exemplu, urmașii celor împușcați sau morți în detenție vor primi câte 500 de lei, în timp ce urmașii celor ieșiți din pușcării primesc 50% din cuantumul indemnizației care s-ar cuveni defunctului părinte.
Reamintim că în anul 2019, Parlamentul a respins proiectul de lege inițiat de Octav Bjoza, subsecretar de stat pentru problemele luptătorilor anticomuniști, care prevedea pentru toate categoriile de urmași ai deținuților politici și deportaților o indemnizație fixă echivalentă cu salariul minim pe economie.
,iohanniSS, cetatean german rezident in Romania, declarat urmasul de drept al Forumului German nazist din Romania (interzis prin decret regal de regele Mihai), are drepturi cetatenesti si materiale in Romania? De asa ceva dece nu se ocupa Parlamentul tarii?
„Națiunile vor dori doar liniște. Ele vor fi gata să sacrifice totul pentru pace, dar nu le vom da pace până când nu vor recunoaște în mod deschis Super-Guvernul nostru Internațional, și cu SUPUNERE.” (Congresul Sionist de la Basel în 1897)
The Nations will exhort to tranquility. They will be ready to sacrifice everything for peace, but WE WILL NOT GIVE THEM PEACE until they openly acknowledge our International Super-Government, and with SUBMISSIVENESS.”(Zionist Congress at Basle in 1897)
Un caz real împotriva evreilor
– scris de Marcus Eli Ravage
publicat în „The Century Magazine” ianuarie 1928 Volumul 115, Numărul 3 paginile 346-350
Traducerea CD
DESIGUR, NE URĂȘTI. Nu’i bine să-mi spui că nu știi. Așa ca să nu pierdem timpul cu negările și alibiurile. Știu că știi, și eu știu asta bine și ne înțelegem. Pentru a fi sigur, unii dintre cei mai buni prieteni ai tai sunt evrei: și ce?.
Am mai auzit asta o dată sau de două ori, cred. Și știu, de asemenea, că nu mă incluzi personal – „pe mine” fiind orice evreu individual – când ne arunci în modul general, pentru că eu sunt, ei bine, atât de diferit, aproape la fel de bun ca unul dintre voi. Această mică scutire nu mă mută cumva spre recunoștință; dar nu mai contează asta acum. Ne înțelegem perfect. Nu-ți țin pică.
Binecuvântat fie-mi sufletul, eu nu învinovățesc pe nimeni că nu place pe nimeni. Lucrul care mă intrigă în legătură cu această afacere anti-evreiască, în timp ce te joci cu ea, ESTE LIPSA TA TOTALĂ DE CURAJ. Ești atât de indirect și sens giratoriu cu ea(afacerea evreiasca), faci astfel de scuze fantastice și transparente, se pare că suferi de conștiința de sine atât de oribil, că, dacă performanța nu ar fi grotesca ar fi iritanta.
Nu este ca ați fi amatori: ați lucrat la ea(afacerea evreiasca) de peste cincisprezece secole. Totuși, privindu-vă și auzindu-vă pretextele copilărești, s-ar putea să aveți impresia că nu știți despre ce este vorba. NE URĂȘTI, DAR NU POȚI SPUNE CLAR DE CE.
Te gândești mereu la scuze noi, la un „motiv” cum îi spui tu – in fiece zi. Ați adunat justificări pentru voi înșivă în aceste multe sute de ani și fiecare invenție nouă este mai ridicolă decât ultima și fiecare scuză nouă contrazice și anihilează ultima.
Nu cu mulți ani în urmă am auzit că suntem adunatori de bani, avari și comercianti materialiști; acum o plângere merge pe șoptite că nici o artă și nici o profesie nu este în siguranță împotriva invaziei evreiești.
Suntem, dacă vrei să crezi o dată, tribalnici și exclusivisti și neasimilabili, pentru că nu ne vom căsători cu tine și suntem, de asemenea, cataratori și respingători și o amenințare la integritatea rasială.
Nivelul nostru de trai este atât de scăzut încât vă creăm mahalalele/ghetourile și industriile bine exploatate și vă impingem afara din cele mai bune secțiuni rezidențiale.
Ne sustragem de la datoria patriotică în timpul războiului pentru că suntem pacifiști prin natură și tradiție, desi noi suntem arhi-complotiștii războaielor universale și principalii beneficiari ai acestor războaie (vezi regretatul „Dearborn Independent”, passim și „Protocoalele Bătrânilor/Inteleptilor Sionului”).
Suntem imediat fondatorii și principalii aderenți ai capitalismului și principalii autori ai rebeliunii împotriva capitalismului.
Cu siguranță, ca in istorie nu mai este nimeni ca noi in versatilitate!
Și, oh! Aproape că am uitat motivul. Noi suntem oamenii cu gât înțepenit care nu au acceptat niciodată creștinismul, și noi suntem poporul criminal care l-a crucificat pe fondatorul său.
DAR ÎȚI SPUN, SUNTEȚI AUTO-ÎNȘELĂTORI. Îți lipsește fie cunoașterea de sine, fie curajul de a înfrunta faptele în mod direct, fie de a le recunoaște adevărul.
Îl urăști pe evreu nu pentru că, așa cum unii dintre voi par să creadă, l-a răstignit pe Isus, ci pentru că l-a născut.
ADEVĂRATA VOASTRĂ CEARTĂ CU NOI NU ESTE CĂ AM RESPINS CREȘTINISMUL, CI CĂ VI L-AM IMPUS!
Acuzațiile tale contradictorii împotriva noastră nu sunt o pată pe negrul infracțiunii noastre istorice dja dovedite. Ne acuzi că am stârnit revoluția de la Moscova. Să presupunem că admitem acuzația. Ce-i cu ea?
În comparație cu ceea ce Pavel evreul din Tarsus a realizat la Roma acum 2000de ani, revolta rusă este o simplă încăierare de stradă.
Faci mult zgomot și furie în legătură cu influența iudaică nejustificată în teatrele și studiourile de film. Foarte bine gasit, plângerea dumneavoastră este bine fondată. Dar ce este asta în comparație cu influența noastră uimitoare în bisericile voastre, în școlile/manualele voastre, în legile voastre și în guvernele voastre, și cu gândurile pe care le credeți în fiecare zi?
Un rus neîndemânatic falsifică un set de lucrări și le publică într-o carte numită „Protocoalele Bătrânilor/Inteleptilor Sionului”, care arată că am complotat pentru a aduce războiul mondial. Tu crezi cartea aia: Bine. De dragul argumentării, vom subscrie fiecare cuvânt. Este authentic. Dar ce mai este în afară de o conspirație istorică incontestabilă pe care am dus-o la bun titlu, pe care nu am negat-o niciodată pentru că nu ați avut niciodată curajul să ne acuzați de ea, desi dosarul complet există pentru ca cineva să-l citească?
Dacă chiar vorbești serios când vorbești de comploturi evreiești, nu pot să nu-ți îndrept atenția către una despre care merită să vorbești.
La ce folosește să irosești cuvintele despre controlul opiniei publice de către finanțiști evrei, proprietari de ziare și magnați ai filmelor, când ai putea la fel de bine să ne acuzi de controlul déjà dovedit al întregii tale civilizații de către Evangheliile Evreiești?
Nu ai început să apreciezi profunzimea reală a vinovăției noastre.
Suntem intruși. Suntem deranjanti. Suntem sabotori. Ți-am luat lumea naturală, idealurile, destinul și am făcut ravagii cu ele.
Am fost cauza nu doar a primului mare război, ci a aproape tuturor războaielor voastre, nu numai a Rusiei, ci a oricărei alte revoluții majore din istoria voastră.
Am adus discordie, confuzie și frustrare în viața ta personală și publică. Încă o facem. Nimeni nu-și poate da seama cât timp vom continua s-o facem.
Uită-te puțin în urmă și vezi ce s-a întâmplat. Acum 1900 de ani erai o rasă păgână nevinovată, lipsită de griji. Te-ai închinat la nenumărați zei și zeițe, spiritele aerului, ale râurilor curgătoare și ale pădurii. Ai luat mândrie nemaiintalnita în gloria trupurilor tale goale. Ai sculptat imagini ale zeilor tăi și ale figurii umane ispititoare. Ai încântat în luptele de pe teren, arena și câmpul de luptă. Războiul și sclavia erau instituții fixe în sistemele voastre. Plimbându-vă pe dealuri și văi in aer liber, ați început să speculați despre minunea și misterul vieții și ați pus bazele științei naturale și filozofiei. A ta a fost o cultură nobilă, senzuală, necenzurata de o conștiință socială sau de orice întrebări sentimentale despre egalitatea umană.
Cine știe ce destin măreț și glorios ai fi putut avea dacă te-am fi lăsat în pace.
Dar nu te-am lăsat în pace. Te-am luat în mână și am tras în jos structura frumoasă și generoasă pe care ai crescut-o, și am schimbat întregul curs al istoriei tale.
Te-am cucerit ca nici un imperiu de-al tău vreodată n-a facut-o.
Și am făcut totul fără armate, fără gloanțe, fără sânge sau agitație, fără forță de orice fel. Am făcut-o doar prin puterea irezistibilă a spiritului nostru, cu idei, cu propagandă.
V-am făcut purtătorii dornici și inconștienți ai misiunii noastre către întreaga lume, către rasele barbare ale pământului, pentru nenumăratele generații nenăscute.
Fără să înțelegeți pe deplin ce v-am făcut, ați devenit agenții în general ai tradiției noastre rasiale, ducându-ne Evanghelia la capetele neexplorate ale pământului.
Obiceiurile noastre tribale au devenit nucleul codului tău moral. Legile noastre tribale au furnizat bazele tuturor constituțiilor și sistemelor tale juridice.
Legendele noastre și poveștile noastre populare sunt poveștile sacre pe care le spui la copiii dumneavoastră.
Poeții noștri ți-au umplut imnurile și cărțile de rugăciune. Istoria noastră națională a devenit o parte indispensabilă a învățării pastorilor, preoților și savanților voștri. Regii noștri, oamenii noștri de stat, profeții noștri, războinicii noștri sunt eroii tăi. Vechea noastră țară este Țara Ta Sfântă.
Literatura noastră națională este Sfânta Ta Biblie.
Ceea ce poporul nostru a crezut și a predat a devenit indisolubil țesute în discursul dumneavoastră foarte și tradiție, până când nimeni dintre voi poate fi numit educat, care nu este familiarizat cu moștenirea noastră rasială.
Artizani evrei și pescari evrei sunt învățătorii și sfinții dumneavoastră, cu nenumărate statui sculptate în imaginea lor și nenumărate catedrale ridicate in amintirile lor.
O fecioară evreică este idealul tău de maternitate și feminitate.
Un evreu rebel-profet este figura centrală în cultul religios.
Ți-am doborât idolii, ți-am aruncat moștenirea rasială și i-am înlocuit pe ei cu Dumnezeul nostru și tradițiile noastre.
Nici o cucerire în istorie nu se poate compara de la distanță cu această cucerire a noastra asupra ta.
Acum două mii de ani, aproape, în îndepărtata Palestina, religia noastră căzuse în descompunere și materialism. Schimbătorii de bani erau în posesia templului. Preoții degenerați și egoiști ne-au exploatat poporul și s-au îngrășat.
Apoi, un tânăr patriot-idealist s-a ridicat și a cutreieratt pământul cerând o renaștere a credinței. Nu s-a gândit să înființeze o nouă biserică. Ca toți profeții dinaintea lui, singurul său scop a fost să purifice și să revitalizeze vechiul crez.
El i-a atacat pe preoți și i-a alungat pe cei care schimbau banii din templu.
Acest lucru l-a adus în conflict cu ordinea stabilită și cu pilonii săi de susținere. Autoritățile romane, care ocupau țara, temându-se de agitația sa revoluționară ca un efort politic de a-i înlătura, l-au arestat, l-au judecat și l-au condamnat la moarte prin răstignire, o formă comună de execuție la acea vreme.
Urmașii lui Isus din Nazaret, în principal sclavi și muncitori săraci, în doliu și dezamăgire, s-au îndepărtat de lume și s-au format într-o frăție de rezistenți pacifiști, împărtășind amintirea conducătorului lor răstignit și trăind împreună comunist.
Ei au fost doar o nouă sectă în Iudeea, fără putere sau consecință, nici prima, nici ultima.
Numai după distrugerea Ierusalimului de către romani a apărut noul crez în proeminență.
Apoi, un evreu patriotic pe nume Pavel sau Saul a conceput ideea de a umili puterea romană prin distrugerea moralului soldatului său cu doctrinele de dragoste și non-rezistență predicate de mica sectă de creștini evrei.
El a devenit apostolul neamurilor, cel care până acum a fost unul dintre cei mai activi persecutori ai trupei. Și atât de bine și-a făcut Pavel lucrarea, încât în patru secole marele imperiu care a subjugat Palestina împreună cu jumătate din lume, a fost o grămadă de ruine. Și legea care a ieșit din Sion a devenit religia oficială a Romei.
ACESTA A FOST ÎNCEPUTUL DOMINAȚIEI NOASTRE ÎN LUMEA VOASTRĂ.
Dar a fost doar un început. Din acest moment, istoria voastră este puțin mai mult decât o luptă pentru stăpânire între vechiul vostru spirit păgân și spiritul nostru evreiesc. Jumătate din războaiele tale, mari și mici, sunt războaie religioase, purtate pentru interpretarea unui lucru sau altul în învățăturile noastre.
Nu te-ai eliberat mai devreme de simplitatea ta religioasă primitivă și ai încercat să practici învățarea păgână romano-catolica pana cand Luther înarmat cu evangheliile noastre s-a ridicat și a reînstărit moștenirea noastră.
Luați cele trei revoluții principale din timpurile moderne – francezii, americanii și rușii. Ce sunt acestea, decat triumful ideii evreiești de justiție socială, politică și economică?
Și sfârșitul e încă departe. Încă te dominăm. În acest moment bisericile voastre sunt sfâșiate de un război civil între fundamentaliști și moderniști, adică între cei care se agață de învățăturile și tradițiile noastre la propriu și cei care se străduiesc prin pași lenti să ne deposedeze.
În Dayton, Tennessee, o comunitate de cititori de biblie interzice predarea științei dumneavoastră, deoarece intră în conflict cu contul nostru vechi evreiesc de origine a vieții; și dl Bryan, liderul anti-evreiesc Ku Klux Klan în Convenția Națională Democrată, face lupta supremă a vieții sale în numele nostru, fără a observa contradicția.
Din nou și din nou, moștenirea puritană a Iudeei izbucnește în valuri de cenzura etapă de etapa, duminica libera și acte naționale de interdicție. Și în timp ce aceste lucruri se întâmplă tu vorbesti despre influența evreiască în filme!
E de mirare că ne urăști?
Am pus un blocaj pe progresul dumneavoastră.
V-am impus o carte extraterestră și o credință extraterestră pe care nu o puteți înghiți sau digera, care este în scopuri încrucișate cu spiritul vostru nativ, care vă menține mereu de durată, și pe care vă lipsește spiritul, fie să o respingeți, fie să o acceptați în întregime.
În întregime, desigur, nu ați acceptat niciodată învățăturile noastre creștine.
În inimile voastre încă sunteți păgâni. Încă iubești războiul și imaginile grave și conflictele.
Încă te mândrești cu gloria figurii umane nud. Conștiința voastră socială, în ciuda democrației și a tuturor revoluțiilor voastre sociale, este încă un lucru jalnic de imperfect.
Ți-am împărțit sufletul, ți-am încurcat impulsurile, ți-am paralizat dorințele. În mijlocul bătăliei sunteți obligați să îngenuncheați în fața celui care v-a poruncit să întoarceți celălalt obraz, care a spus „Nu rezistați răului” și „Binecuvântați sunt făuritorii păcii”.
În pofta ta de câștig ești brusc deranjat de o amintire din zilele tale cand mergeai la biserica, despre faptul că nu te gândești la ziua de mâine. În luptele voastre industriale, când ați zdrobi o lovitură fără scrupule, vi se amintește brusc că săracii sunt binecuvântați și că oamenii sunt frați în Tatăl Domnului.
Voi creștinii nu ați devenit niciodată creștini. În această măsură am eșuat cu tine. Dar, macar am stricat pentru totdeauna distracția păgânismului pentru tine.
De ce nu ne urăști?
Dacă am fi în locul tău, probabil că ar trebui să te displacem mai cordial decât o faceti voi pe noi. Dar n-ar trebui să ne pre facem si să-ți spunem de ce.
Nu ar trebui să recurgem la subterfugii și pretexte transparente.
Cu milioane de negustori evrei dureros de respectabili, nu ar trebui să vă insultăm inteligența și propria onestitate vorbind despre comunism ca despre o filozofie evreiască.
Și cu milioane de negustori evrei și muncitori evrei care muncesc din greu, nu ar trebui să ne facem ridicoli vorbind despre capitalismul internațional ca despre un monopol evreiesc.
Nu, ar trebui să trecem direct la subiect.
Ar trebui să contemplăm această confuzie ineficientă, pe care o numim civilizație, acest amestec pe jumătate creștin pe jumătate păgân și – asa cum au fost locurile noastre inversate – ar trebui să vă spunem direct: „Pentru această mizerie iti mulțumim ție, profeților tăi cat și Bibliei tale.”
Traducerea CD
NT:
Se pare ca oricat de bine ne-am stradui noi sa-i acuzam pe evrei, tot ei o fac mai bine, pentru ca ei stiu bine ce fac si nu le este frica sau jena de nimic.
Textul acesta a fost publicat in magazinul „Secolul” pag. 346-350, unde a mai fost publicat si un alt eseu al autoruli intitulat “Commissary to the Gentile” – “Comisarul neamurilor”, pag. 476 -485, text ce este foarte asemanator si cu aceleasi idei si bravada.
https://archive.org/stream/MarcusEliRavageCommissaryToTheGentiles/antiMarcusEliRavage-CommissaryToTheGentiles_djvu.txt
“Autorul, Marcus Eli Ravage (Revici) nascut la 25 iunie 1884, Bârlad, România – decedat la 6 octombrie 1965, Grasse, Franța, a fost un scriitor evreu american immigrant, care a scris numeroase cărți și articole despre imigrația în America și Europa între războaiele mondiale. Cunoscut mai ales pentru cartea sa autobiografică “An American in the Making” (1917), el este, de asemenea, cunoscut pentru articolul său din 1928, „A Real Case Against the Jews”, pe care ministerul de propagandă nazist german și alții până în prezent l-au folosit până în prezent ca dovadă că lumea este dominată de conspiratori evrei. El a fost, de asemenea, un biograf al familiei Rothschild, precum și al celei de-a doua soții a lui Napoleon, Marie Louise.
Articolele sale „Un caz real împotriva evreilor” și „Comisarul neamurilor”, publicate în numerele din ianuarie și februarie 1928 ale revistei Century au fost aparent traduse ca „o admitere devastatoare” pentru prima dată în Czernowitz Allgemeine Zeitung pe 2 septembrie 1933. Apoi a fost revărsat ca o voce în pustie; Rabin evreu despre antisemitismul lui Hitler din Cauza Corectă din Chicago.”
Sursa Wikipedia; https://en.wikipedia.org/wiki/Marcus_Eli_Ravage
Nota redacției: Textul lui Marcus Eli Ravage este o capcană subtilă și ingenioasă întinsă creștinilor. Se bazează pe câteva date cunoscute tuturor: apariția primilor creștini în comunitățile evreești, chestiune încă cercetată, Iudeea fiind la data respectivă un mozaic de etnii. Autori serioși pun la îndoială evreitate lui Iisus!… Teza lui Ravage, privind buna credință a Sfîntului Pavel, este o diversiune pe care n-o confirmă nici un document. În fapt, doctrina creștină era așa de deosebită de tradițiile iudaice încât majoritatea evreilor au respins-o. Învățătura lui Iisus a prins la popoarele ariene, ale căror tradiții, al căror mental îi pregătiseră pentru botezul creștin. Cât privește imperiul roman, acesta a rezistat încă un mileniu și jumătate, până la căderea Constantinopolului, la care evreii din Bizanț au avut un mare rol, comițând una dintre cele mai urâte trădări din istorie.