De curând am primit, în manuscris, o lucrare excepțional de laborioasă și de documentată despre relațiile dintre limba română și dialectele italiene. Ne lipsea această cercetare făcută pe toate dialectele, comparate minuțios cu dialectele limbii române, pentru a degaja asemănările dintre română și italiană, la nivelul graiurilor populare, adică la nivelul maxim de autenticitate.
Semnalez această cercetare, încheiată de curînd, după ani mulți de trudă pe materialul adunat de dialectologi pe teren, prin satele românești și italiene. O trudă pe care o admir cu sinceritate. Admir dintotdeauna lucrurile frumoase de care am știut că nu sunt în stare să le fac și eu!…
Le face acum cu succes domnul DAN UNGUREANU, fiul colegului nostru Corneliu Ungureanu. DAN UNGUREANU predă limba română la Universitatea de stat din Praga. Prin cercetarea realizată, care dovedește și o pregătire teoretică deosebită, înțelegerea fenomenelor înregistrate și descrise, domnul DAN UNGUREANU se dovedește a fi o mare speranță deja împlinită a lingvisticii românești. Zic „speranță” convins că am găsit în manuscrisul citit promisiunea unor lucrări viitoare, aflate de ja în pregătire, chiar „pe țeavă”! Să fie într-un ceas bun!
Domnul DAN UNGUREANU nu ține să se înscrie în disputa, neserioasă, pe care o declanșează daciștii. Recunoaște că rezultatele sale nu concordă cu „năzuințele” daciștilor. Dar nu consemnează această realitate într-o notă polemică! Sunt convins că viitoarele sale cercetări vor fi de folos și cercetării corecte a substratului. Deja am în acest sens reacția domnului Mihai Vinereanu căruia i-am trimis lucrarea dlui DAN UNGUREANU. Reacția de prețuire colegială…
Începem deci publicarea celor mai interesante pagini din lucrarea domnului DAN UNGUREANU, publicând un succint rezumat pe care însuși autorul ni l-a furnizat:
*
3 atașamente
Previzualizați atașamentul DiferenteLexicale.jpg
Previzualizați atașamentul Vocale.jpg
Previzualizați atașamentul Rhotacism.jpg
„b) foarte mulți termeni de substrat (talpă, rață, țap, balegă, molid, brîu, zîmbru, poate și brad) există în Italia.”
Pot adăuga pe cioară și ușă.
Și ce dacă există? Asta înseamnă că vin la noi din Italia. Înseamnă că sînt duse acolo de aromînii din Balcani.
Nu cred că omul a studiat temeinic lexicul regional privitor la grote, altfel n-ar fi spus că n-avem termeni corespunzători din limba dacilor.
pag.21: „șură – gura unei peșteri” (la moți)
http://www.alil.ro/wp-content/uploads/2012/08/stratificarea-genetica.pdf
Primul care a observat un coradical (av. sūra „gaură”) a fost Densușianu.
șúră (șuri), s.f. – 1. Grînar, hambar. – 2. Adăpost, refugiu; expresia „a avea o gură cît o şură”
Munții Șureanu/ „Peștera Șura Mare https://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_%C8%98ureanu
A fost vreodată șura țăranului loc de refugiu ori s-au retras cu toții în peșteri încă din antichitate? Nu avem atâtea legende și relatări despre câteva peșteri și hrube (unele foarte mari și lungi) care au protejat femeile, copii și bătrânii în timpul invaziilor?
Limanu din Constanța, numită Keiris;
Peștera Muierilor
Peșterile munților Buzăului din legendara Țară a Luanei.
Alte coradicale probabile: „Alb. „qore f. qore (pl.)- water-hole in the mountains.”
„quar – prison, cellar, shelter” https://en.wiktionary.org/wiki/quar#Alternative_forms
Un radical *k’ure ar fi dat în dacică *čură și o var. șură. La fel avem seria cuvintelor dacice cioareci, ciorec, ciurică (batistă), a ciura (a broda), a deciurica și ciur, din același radical ca alb.thur (a coase, a țese, a broda, a împleti)
https://en.wiktionary.org/wiki/thur#Etymology
Mă gândesc că șură ar putea avea, paradoxal, un coradical în reg.ciurec, ciureciu.
Aș zice că este tipic acest mod de suprapunere semantică între omonime de origini diferite. Cele dacice sunt uitate sau omise pentru că nu-i un interes viu de a le pune în valoare, de a le semnala prezența. Cei cu studii sunt prea rezervați în a se înhăma la asemenea corvoadă, tracologia cerând studii serioase, cunoștințe întemeiate de limbi antice și moderne (greacă, albaneză, limbi baltice, etc.), iar amatorii caută doar informația (falsă de altfel) care le măgulește orgoliul, semn că au un gol imens în suflet.
Tema aceasta (*șură) putea da termeni cu o paletă largă de sensuri: grotă, gura peșterii, groapă pentru depozitat grâne, refugiu și adăpost.
N-ar fi singurul termen din această serie.
În Apuseni se mai folosea și cudă (la sudul munților), probabil variabilă a lui hudă, dar nu cred că este tălmăcit corect dpdv al etimologiei sale.
PIE *kew(ǝ)dh- ”to hide” > hudă (reg. cudă) ”gaură, ascunzătoare, peșteră” (cf. galez cudd ”ascuns”, v.ind. kuhara- `cavity, hollow, hole’, v.gr. keu̯thmós ”ascunzătoare, peșteră, adâncime”).
https://hroderic.wordpress.com/2013/03/07/belc/
Latinescul caună (mină) este alt termen vechi neintrat în dicționare. Alt latinism este menționat doar o dată în Ardeal, culare (peșteră; din lat.colo).
”Microtoponimele Greute, Grohotele din apropierea fostei așezări dacice Ulpia Traiana Sarmizegethusa au la bază entopicele grohot (pl.grohote), greută, (pl.greute) „piatră”, „mine de piatră” (de la care s-a format grohotiș).” Ion Toma, 101 nume de locuri
Foarte probabil un coradical al verbului alb. grij (to grind, shred; to cut into pieces; to gnaw at, eat away< ) < Proto-Albanian *grinja lat.frendere, eng.to grind, grit;
alb. grimcë, (particule, granule, grăunțe).
Acum și moștenirile noastre autohtone: a grunțăi, grunz, grunjos, (arom.grundă), gresie, grisă, grăuntă/grăunță, a grojdi/grojdesc (mănînc pe fugă); vezi alb.ngranë = eaten, mâncat)
https://dexonline.ro/definitie/hrojdi
gruz: s.n. (zool.trans.ban, mold.) termen generic pt. diferite specii de rozătoare care trăiesc prin găuri și prin pământ (cârtiță, șoarece, șobolan etc.) Nicoleta Mihai, Dicționar de regionalisme
IE *ghreu- „rub, grind”
https://en.wiktionary.org/wiki/grij
Nu cred că grohotiș este coradical cu acest greută, în schimb sensul său de mină (de piatră) l-ar face coradical cu alb.grellë (deep place), lat.vorāgo (vezi top.Varâng, Vorâng) sau cu reg. ..
gráiț, graițuri, s.n. – (geol.) Geodă; gol în stâncă. https://en.wiktionary.org/wiki/grell%C3%AB#Albanian
https://indo-european.info/pokorny-etymological-dictionary/g%CA%B7er-1_g%CA%B7er%C9%99.htm
Vom vedea dacă greută (piatră) nu e cumva coradical cu alb.gur (piatră). Nu mi s-a părut niciodată veridică originea sa în *gʷer̥H- (munte).
Sunt sigur că mai sunt multe de completat. Lexicul nostru este împestrițat cu dacisme, iar termeni bizari ca reg.baz (pivniță), băucă/beucă, cotrună, cotună sau boșcă/bașcă (colibă în mijlocul strungii) ar umple câteva pagini de studii.
baz – https://hroderic.wordpress.com/2017/06/29/baz/
Dacă substratul era ”relativ bine cunoscut”, domnul de mai sus ar fi știut câte ceva, că doar scrie cărți de acum. Chestia e că avem oameni care se specializează în limbi Romanice și cred că pot spune ceva valabil despre substratul nostru tracic sau despre limbile slavice (să zicem).
Nu se stie care este legatura dintre romani si aromani ?
Eu am inteles ca aromanii sunt parte a tracilor ca si dacii, deci de aceeasi origine cu romanii de azi. Cum aromanii au fost izolati la Dunare de greci, de slavi si de ambii prin imperiul Bizantin, vlahii de sud au ramas insule in imperiul Bizantin daca nu au fost bulgarizati, sarbizati si grecizati cu totul. Aromanii sunt verii nostri, sunt traci. Nu au fost latinizati cum sustin grecii ci au aceeasi origine traca precum dacii/getii si Roma insasi.
Tatal lui Alexandru Macedon, Philip, nu putea sa fie grec, Philip nu este nume grecesc. Macedonii lui Alexandru Macedoni erau tot traci si daca aromanii nu sunt stramosii directi ai macedonenilor, cu siguranta sunt inruditi cu ei. Ca si multi zei pe care si i-au insusit de la traci, grecii si l-au insusit si pe Alexandru Macedon care este al nostru nu al lor.
Sper sa nu-mi citeasca acest comentariu Izabela Papazicu.
PS. Imi place elocinta dlui Stan Patitu, este persuasiva. Ma bucur sa stiu ca vad lucrurile precum Domnia Sa(daca nu gresesc)
Ce remarc este faptul ca inca nu multi se conformeaza adagiului latin „Audiatur et altera pars”. Bunaoara nimeni nu aminteste sau nu citeaza „Eneida” lui Vergilius desi multi il comenteaza pe Homer.
Troienii au fost traci si cand au fugit din Troia, invinsi de greci cu un cal, si au ajuns in peninsula italica, singura avere cu care au fugit a fost limba lor traca, aceeasi limba pe care o vorbeau si dacii/getii.
Mi se pare deci logic ca dacii lui Decebal si romanii lui Traian sa fi vorbit o limba foarte asemanatoare, cu origine din limba traca.
Conceptul de latinizare/romanizare mi se pare a fi o facatura greceasca asemenatoare calului troian. Asa i-au pacalit pe multi aromani pe care i-au convins ca au fost greci ;atinizati de Roma.
Conceptul a fost preluat cu mari succese de ohrana tzarista si aapoi de NKVD/KGB care au pledat pentru originea slava a poporului nostru care ar fi fost chipurile latinizat de Roma si de papistasi.
De aceea nici nu se gasesc decat cateva zeci de cuvinte din vocabularul nostru care nu au corespondent in limbile tarilor care ne inconjoara si care s-au considerat a fi limba daca.
Grecii si imperiul Bizantin cu grecii si slavii au sters de pe fata pamantului orice referire la traci si daci, din motive politice. Cand Bizantul a stapanit si la Roma, au distrus se pare aproape tot ceea ce era scris despre daci si traci
Vechii troieni(traci) au fondat Roma. Latinii si etruscii cu care s-au intersectat puteau sa fi fost traci/daci care migrasera prin nordul peninsulei italice.
PS. Asta este ceea ce am inteles eu din abordarea si altor site-uri pe aceasta problema si care mi se pare logica. Daca n-o fi asa, imi cer scuze pentru interpretare gresita si am sa ma calez pe variantele care mi se par logice si nu pseudo-stiintifice si nu trase de par.
S-a pomenit de Eneida cu alte ocazii. Rezervele (lucrurile cu care inca nu prea ma impac) sunt in primul rand anacronismul (cum putea trece Eneas prin Cartagina?) si in al doilea rand problema numarului lor, adica cu ce populatie troiana a putut apuca Eneas sa plece la drum. Orasul nu a fost cucerit in urma asediului propriu-zis, astfel incat populatia, vazandu-se ca lucrurile merg insepre rau sa se refugieze in timp ce garnizoana depune o ultima si disperata rezistenta (pentru a le da timp). Orasul a fost napadit noaptea, dupa ce localnicii, crezand ca pericolul a trecut, ca grecii au plecat, au petrecut si apoi au adormit. Putinele garzi posibil treze au fost omorate, portile deschise si grecii au intrat luandu-i ca din oala. Represaliile grecilor au fost salbatice, omorand totul in calea lor, masacrand populatia buimaca de somn. Cam cati or fi scapat pentru a putea asimila alte populatii? (si mai ales, cati barbati buni de lupta) Pareri?
Din pacate nu participa la comentarii si un militar sau un expert militar de stat major care ar putea explica cum se formeaza o armata.Ca sa formeze o armata mare si puternica si care sa se opuna invaziei Romei, iti trebuia o populatie densa din care sa alegi soldati buni de lupta. Deci populatia nu era rarefiata cum gandea filologul. Si nici nu s-a rarefiat dupa cucerirea de catre Roma pentru ca Roma nu era imperiu barbar precum erau cel hun, sau mongol, sau tatar, de exemplu. Roma avea nevoie de mana de lucru asa ca nu a decimat populatia Daciei. Dacia n-a fost niciodata rarefiata decat in mintea ungurilor si slavofonilor.
Cand un „profesor” de la Moscova sau Sofia sau Varsovia sau Be;lgrad sau Praga sau alta capitala slavofona ne explica cum este cu „latinizare”, nu-l cred un cuvant. Iar daca este profesor la Budapesta, nici atat.
Pe vremea lui Burebista parerea mea este ca regatul sau era a doua putere militara in Europa. O armata bine inchegata, disciplinata, relativ moderna, cu caracter permanent. Fara indoiala dispuneau si de masini de lupta ( catapulte grele), altfel nu vad posibila asedierea si cucerirea unor cetati precum Olbia, Histria sau Mesampria, cetati deosebit de bine fortificate, pe care nu le asediai cu scari si franghii. Dupa ce i-a anihilat pe celtii din Panonia a ajuns cu regatul pina la granitele cu germanii. Probabil cu scop demonstrativ de forta, conform lui Iordanes a trimis trupe si in tinuturile acestora (stapanite mai tarziu de franci). Regatul lui Decebal a fost mult mai mic, dar totusi suficient de populat pentru a forma o armata de ordinul zecilor de mii (aprecierea mea personala e ca. 65-70mii in primul razboi + aliatii sarmati si bastarni). Nu stiu care ar fi parerea unui expert militar, eu personal cred ca Decebal a grabit mult si a fortat confruntarea cu imperiul roman. O simulare a aceptarii unei intelegeri cu Traian de la inceput (acceptarea pentru un numar de ani a clientelismului) si o politica de unire a viitorilor numiti daci liberi, a tuturor dacilor nord-dunareni la regatul sau (chiar si cu forta la nevoie, cum a facut-o si Burebista cu anumite triburi trace) precum si creerea unei aliante temeinice cu germanii, sarmatii si bastarnii ar fi fost un prim pas. Eu mai cred ca se stia ca Traian pregatea o expeditie puternica impotriva partilor. Fara razboaiele dacice, foarte probabil anii 105-106 in prindeau pe Traian in plin razboi cu partii. Atunci, deschizand un front puternic in spate, probabil putea face mult mai multe. Cred ca a fost un tactician mult mai bun decat a fost ca diplomat (cateodata pentru a putea realiza mai mult sunt necesare compromisuri temporare). E doar o parere.
Referitor la populatie, d-l Ungureanu nu se refera la perioada de dupa cucerire ci tocmai ce ar fi ramas dupa trecerea migratorilor (printre care si hunii), adica incepand cu sec. 6. Chiar si asa, mi-am exprimat si imi mentin scepticismul. In Transilvania a existat cel putin in ultima perioada mentionata, organizare voievodala, confirmata de cronicarii ungurilor la venirea lor.
cum de nu și-a dat seama stimabilul profesor că, dialectele din nord, și nu numai că mai sînt și altele, de care nici nu vorbește, seamănă cu româna, nu cu latina? Nu trebuia să-și pună întrebarea: cum au ajuns cuvintele românești de substrat în cizma Italiei, dacă nu sînt din lexicul limbii latine? Nu cumva migrația s-a produs invers, așa cum dovezile istorice o confirmă?! Triburi de daci (traci), de celți au ajuns în peninsula Italică, înainte ca romanii să fie cunoscuți în istorie. Ce face cu etruscii? Îi ignoră? Dar pe gali cu dialectele lor zis galo-romane din mord vestul cizmei?
de ce nu vorbește de apuli, sabini, sabei și mesapi, în estul Italiei de sus pînă jos. Greci în laba cizmei, de etrusci în jumătatea de nord-vest.
ori de Sardinia unde LIMBA e LIMBĂ ca-n română, și bieții au reușit după 200 de ani să obțină aprobarea de la ministerul culturii să publice un dicționar: LIMBA SARDU – LINGUA ITALIANA.
e simplu să te jocii cu limbile, dar mai greu e să faci lumină. Iar despre povestea cu se pare că trebuie să ne luăm adio de la daci, nici n-am cuvinte.
acum nu mai avem nici substrat dacic în limba română, ci avem substrat latin peste care s-a așezat stratul latin după ocupație. Foarte interesant! Dar cum explică dl ”profesor” de la Praga, diferența dintre substratul dialectelor pomenite de el din peninsula Italică, și limba latină, dacă e vorba de aceeași limbă latină vorbită doar de romani?
e bine că a găsit asemănarea lexicului de substrat la vorbitorii dialectelor cis-alpine, asemănătoare cu limba română, nu cu latina, pentru că asta e deja suficient să vezi că migrația substratului limbii dacilor a avut loc în sens invers, adică dinspre România spre nordul Italiei. Și după revoluție a mai avut loc o migrație, tot în aceeași direcție de peste 2 milioane de români. Mai tîrziu și ăștia vor deveni romanii de ieri, nu numai cei care au poposit în peninsula Italică, înainte ca lumea să audă de existența imperiului roman.
așa cum am mai spus că, lingviștii români nu cunosc istoria, iar istoricii români ignoră lingvistica, rămîne valabil în continuare.
”Numărul mic de daco-romani care au dat continuitate românească la Nordul
Dunării nu trebuie să ne surprindă prea tare: populația Europei în
vremea aceea era mult mai rarefiată ca azi.” Zău, chiar așa să fie?! Cum au prezentat dacii o armată egală cu romanii, și nu neglijabilă, dacă erau ”rarefiați”? Mai mult de două ori, iar încăierarea a durat 5 ani? Și cum au ajuns romanii la cel mai sîngeros și de renume război în istoria lor, celebrat cu cel mai mare monument închinat vreodată victoriei de romani, în istoria lor? Ce comemorează Columna lui Traian? Numai așa o chestie de doi lei, că romanii s-au bătut cu niște ”rarefiați”, după ce sute de ani au rîvnit să treacă Dunărea la doi pași de casă, și n-au fost în stare, dar au reușit să ajungă la porțile Persiei, Siria, Egipt, Iberia, Galia, Asia Mică, Libia, în Britania și Mauretania, sau să subjuge Grecia cu 400 de ani înainte de ai subjuga pe daci. Au toți ăștia vre-un monument care să rivalizeze cu Columna lui Traian, pe care romanii au dedicat-o comemorării victoriei asupra dacilor? Dar evreii, pe care romanii i-au ras din Iudeea, au așa ceva? Pîn-atunci mai stăm de vorbă!
s-auzim de bine! AVE IULIUS! AVE CEZAR!
„Triburi de daci (traci), de celți au ajuns în peninsula Italică,
înainte ca romanii să fie cunoscuți în istorie. Ce face cu etruscii? Îi
ignoră? Dar pe gali cu dialectele lor zis galo-romane din mord vestul
cizmei?
de ce nu vorbește de apuli, sabini, sabei și mesapi, în
estul Italiei de sus pînă jos. Greci în laba cizmei, de etrusci în
jumătatea de nord-vest.”
Pai aia e problema, e cam devreme sa punem intrebarile astea, din moment ce inca lucrarea nu a aparut. Nu stim daca nu-i pomeneste pe toti acestia si contextele in care o face. Articolul de fata nici macar un mic rezumat nu se poate numi, e o foarte mica avampremirea despre subiectul lucrarii) care scrisa marunt, mai ca ar incapea pe un bilet de tramvai scris pe fata si verso. Nu poti pretinde ca ai vazut un film de 3 ore, dupa ce i-ai vazut un trailer de 1 minut si jumatate. Sau nu poti pretinde ca ai citit o carte (oricare ar fi), daca ai parcurs doar primele 30 de randuri de la prefata. Poate nu ne-or convinge ideile de acolo, dar intai trebuie sa le vedem in detaliu.
In chestiunea demografiei de exemplu, sunt sceptic, nu stiu, s-ar putea sa raman la fel si dupa ce citesc argumentele din carte, dar intai trebuie sa le vad (daca ele exista). Vorbind de o perioada pina in sec. 10, a se vorbi de cateva zeci de mii de locuitori in Transilvania (luam varianta de mijloc, caci 100.000 e prezentat ca fiind cea mai optimista cifra posibila), e destul de putin pentru a te gandi ca aceasta populatie extrem de rarefiata ar fi putut genera o organizare voievodala (lucru confirmat de cronicarii unguri), daramite sa mai dea si pe afara in Moldova si Muntenia. 10.000, adica cifra minima, nici n-ar putea fi considerata o populatie pentru Transilvania, ar fi ceva de genul a aprox. 0.5 loc/kmp, sau ca locuiau de fapt pe o suprafata cam cat un judet, iar restul ar fi fost pustiu.
Pe de alta parte organizarea voievodala nu cred ca se putea face si definitiva in cateva decenii, deci ceva vechime la ajungerea triburilor lui Arpad prin zona trebuie sa fi avut. Ca mentiune totusi, atentie, vorbeste nu de perioada regatelor dacice, ci perioada din sec.4 incolo. Dar totusi, cum spun, sunt sceptic in privinta asta si as dori sa vad argumentele.
Nu, cartea e strict o lucrare de lingvistică. Sînt lingvist, scriu lingvistică, îi las pe istorici să scrie istorie. Despre apuli, sabini şi mesapi nu ştiu, nu scriu ; iar ceea ce se ştie clar despre ei e foarte puţin.
Cand estimati ca va aparea pe piata?
domnul Coja știe mai bine, că e pe mâna dînsului.
Vă salut!
Veţi publica lucrarea şi la noi (în România) sau doar în străinătate?
Dane, sarbatori fericite si La multi ani! Am avut onoarea sa te ascult, la Jupa si Mehadia, pe sant si iti urez succes in continuare in tot ceea ce faci! Ramai te rog mereu acelasi tu, un om de nota zece! Te aplaud precum spartanii, batrane!
Scuze, am doua intrebari referitoare la doua probleme: slavii si dacii. Prima, este in stransa relatie cu cartea aceasta: „Lingvistica si arheologia slavilor timpurii. O alta vedere de la Dunarea de Jos”. A doua, de asemenea, este in stransa legatura cu descoperirile de nume de daci pe ostraca in Egipt, publicate de Dan Dana, in mai multe articole. Si acum intrebarile: 1) Ce parere ai despre prima carte mentionata? Continuand intrebarea, aduce ceva nou in ceea ce studiezi si anume lingvistica? 2) Cat de valoroase sunt numele acelea de daci pentru cineva ce ar dori sa le studieze din punctul de vedere al valorii lor lingvistice?
Adrese de referinta sa le zic asa:
1) https://www.academia.edu/356240/Lingvistica_%C5%9Fi_arheologia_slavilor_timpurii._O_alt%C4%83_vedere_de_la_Dun%C4%83rea_de_Jos
2) https://www.academia.edu/Documents/in/Thracian_Names
Cu respect,
Gabi Socol
am pomenit și de etrusci, dar tu mă citești printre rînduri și pe sărite, și de alte lucruri de care n-ai habar dar tot timpul, te bagi ca musca-n lapte cînd vine vorba de romani, pentru că la tine dacii nici n-au existat. Zi-i că-i zici bine!
sînt de acord cu tine.
cu toate astea eu nu accept afirmații tari de genul ”Prin urmare, s-ar putea să ne luăm adio de la daci.”
ce facem atunci cu francezii? Ne luăm adio și de la ei. Sau spaniolii ori protughezii? Ce-ar zice ei la o asemenea afirmație?
Sorin
sînt perfect de acord cu tine. Mii de scuze! Inițial am citit fără ochelari și n-am văzut ghilimele. Am șters primul mesaj și am scris altul, care n-a apărut. Încerc să-l recuperez de la disqus.
ai punctat foarte bine la toate ideile.
„Stimabil” e jignitor. Pentru o cercetare de doi ani, „dat seama” e de la sine înţeles. Puneţi mîna pe Sprach- und Sachatlas Italiens de Jud şi Jaberg, citiţi alea o mie şapte sute de planşe, cu şase milioane de cuvinte, şi dup-aia mai vorbim. Celţii au ajuns în Italia, dacii nu. Cu sarda chestiile sînt ultra-lămurite, să-i lăsăm pe sarzi cum au căzut. Dicţionare sarde se tot publică de o sută de ani şi mai bine. Şi, repet : baltă, baligă, băiat, brîu, buză, fluier, guşă, a leşina, măceş, mire, mînz, mugure, pînză, sterp, ţap – 15 din 150, deci cel puţin O ZECIME – există în dialectele italiene, şi sînt celtice sau latine (fluier, a leşina, pînză – sînt latine).
mal, brad, măgar : mal se găseşte în absolut toată Europa, n-are nimic specific. Brad se găseşte în tot Orientul Mijlociu. Măgar e un cuvînt mediteranean.
Domnule Ungureanu
spuneți că studiați de 2 ani. Apreciez munca, pentru că eu sap de 40 de ani pe subiectele astea, și nu numai de lingvistică, ci și de istorie, mai ales de istorie și genetică. Mulți ani înainte și multă sănătate(!), ca să m-ajungeți din urmă, vă urez. Adică să ajungeți la anii mei de studiu. Mai aveți vreo 38 de ani.
ca să poți ajunge la concluzii serioase în astfel de domenii, nu se pot face afiirmații în lingvistică, fără abordare istorică, și invers, adică de istorie fără lingvistică. E obligatoriu să fie studiate împreună. Așa cum dvs v-ați simțit jignit, și eu m-am simțit jignit de afirmațiile pe care le faceți, după 40 de ani de studiu. Iar după atîția ani de studiu, nu-mi permit să accept orice afirmații, care vin de oriunde și cu care eu nu sînt de acord, bazat pe anii grei de studiu.
cuvintele au migrat odată cu oamenii. E la fel cum acum noi avem și cuvinte slave în limba română, deoarece slavii au trecut pe la noi și au poposit cîteva secole bune, dar asta nu înseamnă că limba română s-a slavizat, și nici că substratul a fost adus de slavi.
ce dovezi aveți dvs că dacii nu au migrat în nordul Italiei? Dacii (geți), sînt totuna, au ajuns pînă în Pirinei, înainte ca romanii să cucerească romanii Galia și Iberia. Nu credeți că au purtat și ei cu ei cuvintele? Romanii au denumit două triburi pe care le-au găsit acolo în momentul ocupației, în nord-estul Spaniei: ilergetes și indigetes. Ce vă spune asta în latină?
dacii și geții au făcut parte din neamul tracilor, înrudit foarte bine cu neamul celților și al șciților. Celții au trăit în zona fostei Iugoslavii, vecini cu tracii (adică geții și daci), la graniță cu peninsula Italică. Limbile celtă și tracă erau mai mult decît înrudite. Nu e nimic surprinzător să găsim acum cuvinte de substrat în nordul Italiei, care au fost comune atît tracilor cît și șciților.
eu doresc să-mi arătați unde cuvintele de substrat care le-ați găsit dvs, există în limba latină, și spuneți că nu sînt din substratul limbii dace. Pentru că ele trebuiau să existe în limba latină, fiind cuvinte de substrat latin dacă ele nu veneau de afară. Orice substrat se transmite mai departe la limba de strat. Unde sînt cuvintele pomenite de dvs în limba latină?
orice limbă are fonemele ei specifice, și morfemele ei specifice. Cuvintele nu se formează la întîmplare. Există legi fonetice și reguli de modulare fonetică, cărora se supun morfemele. Combinațiile respective crează, morfeme specifice în orice limbă. Mai mult limba română spre deosebire de limba latină, conține sunete specifice ei față de limba latină, care nu le conține. Inclusiv combinații silabice de 2-3 sunete, care și ele sînt specifice. Din cauza asta orice limbă sună diferit, chiar dacă pui indivizi vorbitori de limbi diferite vei vedea că pronunțarea fiecăruia e diferită.
cuvintele se nasc la popoare după mii de ani de execițiu, și se înscriu la un moment dat și în codul genetic. Apar modificări ale cutiei și corzilor vocale, care sînt diferite de pa limbă la limbă. Din cauza asta unui vorbitor care nu este nativ vorbitor de altă limbă, îi vine greu să imite și să reproducă cuvintele limbii de adopțiune. Deci e vorba atît de formare genetică cît și biologică, în cazul vorbirii, care lasă amprente de neconfundat.
aspectul istoric se referă la populații și migrații. Populațiile numeroase migrează din mai multe motive. Una e migrația biologică prin expansiune, datorată creșterii populației, cazul neamurilor traco-celto-șcite, populație foarte numeroasă, circa 100 de triburi în cunoștințele lui Herodot, cine poate ști numărul real acum(?). în comparație cu vreo 5 triburi italice. În general și întotdeauna populația dominantă numeric asimilează populația mică peste care se așează. Tracii, celții și șciții au avut migrații biologice de expansiune cu mult timp înainte de apariția imperiului roman, mai exat a formării inițale de regate ale triburilor italice. Celți ajunseseră în Galia înaintea ocupației romane. Galii erau acolo, care se pare că inițial au migrat din Balcani în Anatolia, iar mai tîrziu s-au întors în Europa, mărșăluind pînă-n Franța. Unii din ei s-au așezat chiar și la noi în Dobrogea și Maramureș de exemplu. Celții au avut și ei un traseu asemănător. Tot din Balcani mai întîi în Anatolia, după care s-au întors și au migrat spre Pirinei și spre nordul Franței, din care unii au trecut CanalulMînecii, stabilindu-se partea de vest a Angliei. Fără a studia astfel de mișcări în cronologie istorică, nu am făcut nimic cu studiul limbilor, pentru că ajungem la concluzii greșite, deoarece cuvintele se mai transmit și prin migrații istorice de ocupație, care este cu totul altceva. La noi au venit multe neamuri pe parcursul a multe mii de ani, dar numeric nu au dominat neamul traco-celto-șcit. Ei au dominat numeric BalcaniiAnatolia și prin expansiune, fiin cei mai numeroși, au migrat în general ocupînd jumătatea sudică a Europei, de la linia Rin-Dunăre, inclusiv peninsula Italică, înainte de formarea regatelor italice. Era normal ca în sute de ani și limba lor să se impună la populațiile indigene.
în studiul limbilor istoria joacă un rol decisiv. Fără a cunoaște istoria, ajungem la concluzii greșite în lingvistică. Pentru cazul de față recomand pentru început Istoria Romei a istoricului antic Titus Livius.
orice limbă are amprente lingvistice, fonetice și grafemice. Din inscripții s-a dedus clar că scrierea etruscă a influnețat decisiv scrierile italice, care au folosit alfabetul etrusc cu modificări pentru al adapta la graiurile italice. Mai mult o parte din celții din nordul Italiei, zona cisalpină, cît și la nord de Alpi, în zona transalpină, au împrumutat și ei de la etrusci mare parte din grafeme, dar au păstrat unele de-ale lor, deoarece și ei scriau înainte. De curînd am citit un nou articol pe acest subiect, deși cunoșteam acest lucru. Deci e vorba și de studiul inscripțiilor, pe lîngă cel de fonologie, și de lingvistică.
dacă limba latină s-a impus atît de hotărîtor, chiar și-n Dacia, de ce nu a reușit să se impună și în peninsula Italică, la doi pași de Roma. Am vorbit deja anterior de greci în sudul Italiei, de etrusci, etc, pe est: apuli, sabei, sabini (atenție daci) de mesapi (traci) și nord-vestul Italiei de gali. Sardinia este foarte aproape de Roma dar limba e mai aproape de română, ca și dialectele din nord retian și venetic.
limba latină a fost o limbă imperială de cancelarie cu cuvinte noi cazone, de adminastrițație și tehnice, în general care avea un ritm muzical și silabic sacadat, mimităresc, din silabe simple de două sunete alternante consoană-vocală. TA-RA-TA-TA, care în nici-un caz nu se poate asemăna cu muzicalitatea limbii române. Romanii nu aveau cum să ne transmită așa ceva pentru limba lor de cancelarie administrativă și militară, nu prezintă așa ceva. Odată cu căderea imperiului și disiparea forței politice, administrative și militare autoritatea ei a intrat în declin și a început să se stingă. Lumea vorbind mai departe limbile materne cu care se născuseră, care conțineau substratul traco-celt dominant, latina rămînînd o strict o limbă de cancelarie, fără a mai fi vorbită de mase. DIn cauza asta chiar vorbitorii de limbi romanice în din epoca medievală și pînă-n zilele noastre nu cunoaște latina. Dacă era ar fi fost și de substrat, nu numai de stra, ar fi trebuit și astăzi să fim în stare să vorbim și latină. Din păcate lucrurile nu stau așa. Și ca orice limbă de cancelarie, cu timpul moare în teritoriile ocupate. Vezi limba grecească. Deși grecii au avut foarte multe colonii, limba grecească nu a supraviețuit în coloni, chiar dacă au stat acolo 1000 de ani, chiar în Italia. Limba italiană este și ea o limbă care are ca substrat graiuri italice nu romanice, cu influențe etrusce, traco-celte, galice. Dar nici italienii, deși latina s-a născut la latini, nu cunosc astăzi limba latină, decît dacă o studiează.
am să dau un singur exemplu care nu a fost latin de substrat ci a ajuns în peninsulă de la traci. Cuvîntul ALB, care în limba tracă și graiurile ei înseamnă alb, culoare, dar și curat, curățenie. Toate limbile latine nu îl au cu excepția limbii române. Adică italienii acasă la ei l-au pierdut, dar românii au fost silitori. Bianca, branca, branho, blanch, etc. Casa regală a etruscilor se numea ALBA LONGA. Acum cu încercările scoțienilor de Anglia, ei au pus indicatoare rutiere pe drumuri care trec din Anglia în Scoția: WELCOME TO ALBA. Ce-or vrea să spună cu asta? Că dacă se vor separa ei vor ca Scoția să se numească din nou ALBA. În Rîul Elba a fost Albis, și culmea el ajunge și în Scoția de astăzi, care s-a numit pînă-n epoca medievală tîrzie Regatul de Alba. El a supraviețuit în peninsula Italică, prin toponime, andronime, de exemplu ALBANO. E o amprentă lingvistică că a fost de substrat trac. Nu clet, deoarece se pare că la ei era din familia lui BIANCA. Oricum nu se știe exact în ce direcție a avut loc împrumutul, de la ei la italici sau invers. Cert e că e răspîndit în toate celelalte limbi romanice mai puțin româna. E posibil deci să fi fost la origine celtic, care prin migrație să-l fi purtat în Spania, Portugalia și Franța. Înseamnă că numai nouă ne-a rămas ALB ca substrat din limba tracă, mai mult și cu sensul de curat, ca straiele albe de sărbătoare ale romînilor.
cuvîntul VIN și MUUST tot de substrat sînt din limba tracă, și au apărut odată cu DIONISUS, zeu trac nu grec. MUSTĂRIE a creat o semificație diferită de sensul cunoscut de noi. În misterele dionisiace aveau loc îmbătări cu vin, se consumau substanțe halucinogene și se făcea sex. Musteria reprezenta consumul de vin ritualic. În limba greacă pentru că lumea consideră greșit că zeul și mitul au fost grecești, nu există. Cercetați cum se spune la must sau mustărie în grecește! De la acest MUSTERIA s-a născut cuvîntul MISTER, pentru că ritualurile erau un mister cunoscut doar de inițiați. Grecii l-au preluat pentru mister, dar nu și pentru must și mustărie. În limba română au supraviețuit. Romanii au preluat VIN tot de la traci, în italiană VINO, dar în română a rămas tot VIN. Dacă ne latinizau ei pe noi, probabil acum spuneam și noi VINO DOLCE, în loc de VIN DULCE.
e greu și e mult de lucru cu lingvistica, așa că vă urez succes, și nu trebuie s-o luați ca pe o jignire cînd cineva nu e de acord cu afirmațiile dvs. În plus pot spune că abia sînteți la început, pentru că astfel de subiecte iau zeci de ani de zile. Nu sînt suficienți doar doi, pentru a face afirmații tari de genul ”s-ar putea să ne luăm adio de la daci.” În ce sens?!
citez: ”Acești termeni s-ar putea să fie de origine celtică sau chiar mai veche.” Corect, cu mențiunea traco-celte în care intrau și geții și dacii care erau triburi trace, NU ITALICE. Așa este.
prezența sunetelor distincte într-o limbă sînt amprente fonetice. Româna, vlaha, de exemplu prezintă sunete cum ar fi Ă, Î, Ș, Ț, J, DZ, DJ, … care nu există în latină. Nu putea cineva să ne învețe, ceea ce nu știa și nici nu putea.
numai bine și mult succes la a doua carte!
A fi român inseamna a te naste din pamintul romanesc , ai intelege framintarile , a simnti durerile tarii si a face tot posibilul sa i le alini si sa remediezi nedreptatile care i se fac ,deci inainte de toate este o stare de spirit .
corect cu precizarea că a simți românește în spirit românesc aparține doar românilor, nu și etniilor minoritari. Numai a te naște pe un pămînt, oriunde în lume nu înseamnă, că trăiești în spiritul pămîntului respectiv și-a neamului care trăiește pe pămîntul respectiv. Ungurii care trăiesc pe pămîntul românesc au o simt ungurește și spirit unguresc, nu romînesc, de exemplu. E valabil și pentru celelate etnii minoritare.
e o filozofie străveche la români și nu se va șterge niciodată cît va exista poporul român pe pămîntul românesc, în vecii vecilor, AMIN!
pentru traci, strămoșii românilor, pămîntul e mama care ne ține la sînul ei, iar culoarea ei e roșul, în timp ce tatăl e cerul și apa care ne-o dă, și ne păzește de rele, iar culoarea lui e albastrul. E valabil pentru toți arienii.
la evrei e invers. Adam (pămînt/lut roșu) e pămîntul, și culoarea lui e roșul, iar mama lor e Eva, care e apa, și culoarea ei e albastrul.
la sfîrșitul secolului XIX și începutul secolului XX, evreii din America au încercat să-i convingă pe arienii care-au construit America că hainele de copii și jucăriile lor trebuie să aibă culorile inversate, adică roșu pentru băieți (precum Adam) și albastru pentru fetițe (precum Eva). Încercarea a eșuat deoarece majoritatea populației din America erau arieni, și nu cumpărau aiurelile lor, deoarece nu se potriveau cu tradiția lor de mii și mii de ani. Lumea căuta alb sau alte culori, numai ca să nu fie invers decît tradiția milenară. Gheșeturile mergeau prost, așa că au renunțat la roșu pentru băieți și albastru pentru fetițe, după vreo 40 de ani de încercări, adică două generații.
http://jezebel.com/5790638/the-history-of-pink-for-girls-blue-for-boys
sînt alte articole și mai bune. Ăsta evită să spună adevărul, aducînd doar argumente manipulative care aveau menirea să-i convingă pe arieni, de ce trebuia ca băieții să poarte roșu și fetițele albastru, adică invers decît arienii păstrau prin tradiție.
Stane nu sint de acord cu tine .Faci o eroare. Multi romani de origine evrei ,rusi , sarbi ,greci ,bulgari si chiar si unguri au luptat si au murit in armatele romane . Poti sa-i negi lui Steinhart ca nu a simntit romaneste ? Sau grecului Panait Istrati ? Sau evreului Adrian Paunescu ?
A fi roman nu e un cod genetic , ci o nobila trasatura de caracter ,care include bunatatea ,ospitalitatea ,cinstea , altruismul , dorinta de a trai liber ,iar acestea un individ le invata sau si le formeaza nascut fiind in mijlocul poporului roman.
bre nea Nicule
eu am înțeles că sînt evrei care au suferit din cauza altor evrei, dar nu pot uita că noi evreii am suferit și mai mult din cauza evreilor, chiar dacă matale ești unul din evreii care-au suferit și simți românește.
mai știu și că evreii prăpădiți care-au suferit mai mult s-au atașat de nația care i-a găzduit, iar românii sînt cei cei mai toleranți, dar asta nu-i scuză pe evreii care și-au bătut joc de noi, și-și bat acum mult peste măsură. Iar asta nu se învață din simțirile și spiritul românilor, ci se învață de către evrei numai din simțirile și spiritul lor evreiesc.
toate cele bune și nu te spurca la porc de te-or învhiia românii cu cîrnați de sărbători!
PS Dialogul a fost constructiv și urmărește dacă dl Coja va publica scrisorica mea de adio!
Da de ce adio ? Cine te-a suparat ?
Daca te crezi crestin mai studiaza .Altii au alta parere referitor la ce inseamna a fi crestin . Tu nu esti crestin , tu esti mithraic , o religie pagina carnivora cu o spoiala de crestinism .
Citeste evangheliile celor doisprezece apostoli ,citeste marturiile despre viata primilor crestini .
A number of Christian leaders, both ancient and modern, observe that vegetarianism was and is a sincere part of Christian faith. The Reverend Andrew Linzey has supported the historical view that Jesus was a vegetarian. In his book, The Lost Religion of Jesus, author Keith Akers presents evidence that the historical Jesus was vegetarian.[21]
Patriotismul nu ţine loc de cercetare ştiinţifică.
am răspuns deja. 40 de ani de cercetare nu mai înseamnă patriotism. E vorba de studii serioase de-o viață.
Va recomand cu caldura aceasta carte exceptionala.
http://www.edituradp.ro/carte/reconsiderarea-istoriei-geto-dacii–i923
Să ne anunţaţi dacă (şi,eventual,când) apare şi la noi!
Alexandru Mateescu Frâncu, fost secretar general al „Asociaţiei Corespondenţilor de Presă Străini“. România 1942 , spunea …
„Şi chiar fiind moştenitorul unei vechi limbi romanice şi al unei civilizaţii latine, românul de azi a rămas, înainte de toate, un trac, la fel după cum francezii au rămas celţi. Şi este din această calitate a sângelui său biologic că îşi trage înclinarea sa naturală pentru creştinism . ”
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/romania/
………………………………………………………………………………………………………..
Numai poparele native sint „recunoscute” legal popoare suverane pe terioriul lor suveran .. Revendicind descendenta traco-dacica romanii pot avea drept de stapini ai Romaniei -de asta Ceausescu insista pe 2500 de ani de continuitate .
Insa acceptind descendenta romană ,locuitorii devin automat conform legilor corporatiste in vigoare colonisti subiecti ai colonizatorilor ..
( De fapt l-au pierdut deja . ) Conform constitutiei corporatiste actuale cetateanul român nu are dreptul de a fi cetatean suveran … ci este subiect al corporatiei Romania -aceasta fiind dovedita prin tratamentul si legile inrobitoare la care este supus ……este numerotat ,inregistrat ,taxat fara nici un drept de apel sau negociere ..libertatea de calatorie ,organizare si exprimare ii este limitata si conditionata , statul corporatist a imprumutat bani oferind garantii teritoriul Romaniei cu resursele si locuitorii din el ,a renuntat la suveranitate politica ,financiara ,economica ,agricola etc etc ..in curind s-ar putea sa fie vaccinati ,micro-cip-ati cu forta ,deoarece accepta ca nu sint nativi daci ci urmasii colonizatorilor romani ….Deci una din sursele acestor necazuri este si acceptarea acestei false descendenta romane., ca si cum noi am descinde din colonisti romani . Nu este asa si adoptarea acestei politici cultural – etnice va aduce multe probleme poporului roman pe plan social si politic . Vrajeala asta cu originea latina a fost bagata pe gitul valahilor ca sa-i sclavizeze mai usor ,sa le scoata din cap cine sint , sa-i dezmosteneasca de dreptul lor istoric de popor liber si suveran …….facatura a Vaticanului .
Cum ar fi ca evreii din Israel sa zica ,ca nu sint evrei ci khazari …? Ar pierde dreptul istoric de nativi ai Israelului si ar deveni niste colonizati sau invadatori .
…………………………………………………………………………………………………….
„La nivelul maxim de autenticitate ” avem aici citeva cuvinte de origine slavona care dovedesc originea pur latina a poporului valah – român (? )..Tarile române se numeau Ungro Vlahia si Bogdano Vlahia )
…morcov ,ovaz , noroc , cucuruz ,ciudă, veselie, pizmă, grijă, nădejde, jale, milă, lene, drag,lapoviţă, crivăţ , babă, nevastă, boier, slugă, rob ,colindă, gol, izvor, plăti, rană, scump, sută, brazdă ,gulie, hamei, hrean, lobodă , praz, rapiţă, sfeclă, ştir ,pod, pivniţă, grajd, prag, ogradă, grădină , suliţă, sabie , coş, clopot si in final cosciug caci asta ne va fi ultimul pardesiu , dar lista poate continua foarte mult .
……………………………………………………………………………………………………
Cinstiti sa fim , cred ca daca am scoate cuvintele de origine slava din vocabularul romanesc nu ne-ar fi usor sa ne intelegem intre noi.
D-ul Ungureanu a analizat numai dialectele limbii italiene sau toate limbile romanice vorbite in Italia?
In Italia pe langa italiana si dialectele ei mai sunt si alte limbi romanice ( cu dialecte bineinteles) : galoitaliene ( ligurica, piemonteza,lombarda,venetiana, emiliano-romana), raetiene ( romansa, landina, friuliana), provensala, sarda etc.
De ex o serie de preparate din porc romanesti isi au corespondentul in siciliana,considerata dialect al italianei sau chiar limba romanica.
D-ul Ungureanu il confirma pe ” infamul” Dan Alexe cu substratul albanez asa ca ” gresala” lui Alexe nu mai este de ” incepator”?
Vad ca nu luati in considerare si aportul de la sud de Dunare ? Pana in 602 cand slavii se interpun populatia de o parte si de alta a Dunarii era romanizata iar prin transhumanta se mergea din Pind pana in Carpati.
iaca acest punct ma intriga (si departe de mine intentia de a cauta motiv de galceava) :
„g) româna are o uniformitate foarte mare, atipică, așa cum are spaniola.
Putem presupune că populația română s-a menținut între secolele VI – X într-un număr foarte mic, în Transilvania, după care s-a extins în Moldova și Muntenia.
Probabil, între 10 000 – 100 000, nu mai mult.”
adica ajungem la retorica hungureasca ce zice ca nu era picior de roman in Ardeal cand au poposit ei pe aici, deci româna se vorbea din Lombardia in Ardeal, dar romanii, vorba lui Nea Iancu, existau dar lipseau cu desavarsire (in fine 100 000 , cam cat are Alba Iulia azi) , cu limba m’a convins dar cu demografia sunt tare circumspect…
Astea sunt opusul teoriilor Rössleriene, scoase de Rusia țaristă, care spun că între Carpați și Bug au trăit tătari, ruși, „ucraineni”(inventați ultimele două secole), orice numai români nu; le-au preluat Bulgaria și Serbia care susțin că românii sud-dunăreni exterminați de ei nu sunt autohtoni, au migrat de la nord. Iar ceea ce se spune mai înainte era susținut de Vatican, că românii au migrat din Italia și s-au așezat aici peste sașii autohtoni(stabiliți așa prin confuzia odioasă geți=goți, iar pe secui i-au denumit siculi după vechii locuitori ai Siciliei); papalitatea a fost și este falsificatorul #1 al istoriei, mult mai mare decât jidanii, rușii, nemții sau englezii.
Eu nu mă pot amesteca în disputele lingvistice, dar ar trebui să știe oricine că franceza și italiana sunt limbi literare create de papistași, vorbite până la 1800 doar în Île de France și respectiv Toscana, au fost folosite în actele statului, în religie și literatură înlocuind treptat latina. După Revoluția Franceză și Rissorgimento au fost impuse forțat ca limbi naționale, iar toate popoarele romanice(sau de origine germanică și celtică) din Franța și Italia au rămas până astăzi fără școli, fără recunoaștere internațională și fără nici un drept. În timp ce toate popoarele mari din Occident au fost create prin deznaționalizare cruntă, popoarelor din Mitteleuropa li se neagă identitatea națională și trecutul, sunt minimalizate și divizate în fel și chip; sunt limbi vechi care au devenit azi dialecte franțuzești și italiene, iar dialectele românești de la sudul Dunării au fost făcute limbi(nu mai zic de moldovenism). Dacă nimeni n-a vrut un stat cu numele de „România”, cine să recunoască istoria noastră integrală în tot spațiul tracic, cine să admită genocidul antiromânesc care are loc de 300 de ani? România de azi este 1/5 din spațiul etnic românesc, în afara granițelor singura zonă compactă sunt cele 6 județe ale Basarabiei, în rest sunt insule, enclave și zone complet golite de români. Și vin tupeiștii să spună că: „asemănarea dintre română și aromână e foarte mare și inexplicabilă”; și similitudinea între limbile moldovenească și ardelenească e tot inexplicabilă.
Teoria lui Roesler scoasa de ….Rusia Tarista . Avea dreptate Lapona Enigel…
Hai mai Surena mai treci si tu cu vederea, doar Dumnezeu e perfect…doar stii si tu ca roesler a fost pui de bolsevic khazar format la scoala moscovita (n’am zis rusa sau tarista ) …
Revenind la Robert Roesler, care este geograf si nu istoric asa cum il confunda multi, este de neinteles atitudinea istografiei romanesti din sec.XIX – sec. XXI de a nu- l traduce in limba romana. Xenopol si Onciu care l- au combatut l- au citit in original, dar restul istoricilor „il combat” pe baza spicuirilor din Xenopol si Onciu.
Roesler revine la anumite intervale in actualitate, in special preluat de cativa istorici marcanti germani ( aia de ii albeste d.Coja cu corul din Aida) si teoria este preluata si de arheologul Motzoi Chicideanu si mai sunt si altii.
cei interesant in povestea asta cu roesslerii (cica e mai multi dom’le), apogeul atingandul cu rudolf „criticul de teatru” german fugit in Helvetia la Lucerna, si cel mai mare spion gru cu pseudonimul de Lucy, care a dat sovieticilor, sa spunem asa, victoria de la Kursk , ce e comic e ca omul nu a recunoscut, ba mai mult au aparut o duzina de roessleri (pictori si alti intelectuali de stanga bineinteles) care dadeau cu subintelesul ca fiecare era Lucy… tradarea e genetica in familia/clanul astora.
acest Rozlăr, o altă sperietoare pentru români, pe care ne-o bagă mereu în nas. După trei pagini m-am intocsicat și-am aruncat-o din mînă. Am fost făcut rozlărian de n ori, dar nici în ziua de astăzi nu știu pentru ce, sau ce asemănare ar putea exista între mine și el. Dar asta e dovada cea mai bună, că e una din sperietorile lor cele mai bune. Dacă vrei să desființezi pe cineva care scoate capul de la cutie cu tracii, îl etichetezi ca fiind rozlărian, ca să ai încredere că ei sînt foarte corecți și dezprobă spusele lui despre noi, dar dau în cei care deschid gura despre traci. Interesant! deși am cartea cu pricina, nu știu dacă voi avea nervii s-o citesc vreodată, atîta timp căte trei pagini, m-au convins s-o las urgent din mînă.
ce usor este sa arunci cu noroi peste altul numai pentru a demonstra ura impotriva lui si a acoperi de fapt Adevarul !
de unde santeti dvs asa de sigur, rusii sant de vina, rusii ne invadeaza…..chiar asa nu putem sa mai percepem sa mai discernem adevarul, de unde ne vin nenorocirile ? santem ocupati, jefuiti la sange de occidentali, dar tot rusii sant de vina !!! pai hai sa vedem, cat rusi vi se par indivizii acestia : Franz Josef Sulzer, Josef Karl Eder și Johann Christian von Engel, Rösler, Paul Hundsdorfer…. sant rusi da? de ce? ca sa ni se abata atentia de la adevaratii lupi care ne jefuiesc sistematic, nemteste ca un lucru bine facut !
Akritas te arunci si nu citesti cu atentie, era evident ca era vorba de Imperiul Austro-Ungar. Cand am pus ….Rusia Tarista si am facut referire la Lapona Enigel era clar ca nu eram de acord cu Rusia Tarista.
Nu ai inteles ….si nici aluzia cu Lapona Enigel, despre Austro- Ungaria era vorba si nu de Rusia Tarista. Stai linistit ca am invinuit Rusia decat atunci cand era cazul.
P.S Romania daca nu ar fi avut sprijinul lui Stalin si al URSS ar fi pierdut Transilvania ocupata de hortysti.
P.S.S Rusia a initiat de mai multe ori dupa ’90 discutii privind compensarea tezaurului si a restituit si niste carti de patrimoniu deosebit de importante gasite la Moscova.
Ați înțeles greșit, eu n-am zis că Rusia a inventat șandramaua Rössleriană care nu se rezumă la pseudoistorie, ci e un întreg construct pseudoștiințific care să legitimeze pretențiile imperialismului germano-ungar asupra Ardealului. M-am referit la demersul opus sau complementar al Rusiei Țariste care atacă prezența și continuitatea noastră în partea răsăriteană a spațiului românesc, idei preluate și transformate de bolșevici. Astăzi dacă vizitați Cetatea Albă, Tighina și Hotin, ocupantul străin nu pomenește absolut nimic despre români, așa cum nemții și ungurii ne-au făcut invizibili în fața străinătății și ne-au denigrat când ne ceream drepturile, deși chiar localitățile săsești erau construite pe rămășițele celor traco-romane după ce ne-au alungat strămoșii din ele, și asta e o mică parte din distrugerile și jafurile asupra patrimoniului românesc.
pai nasul meu e un parinte paroh din Codlea si are in arhiva bisericii istoria orasului, care arata cum au venit sasii au lucrat la drum s’au instalat, au pus bariere, iar apoi luau taxa daca vroiai sa treci prin oras … iar pe romani i’au scos din localitate, pe plaiuri cu regulile/legile facute de ei pt ei (poate ne explica nea Iohanis ce si cum ca stie mai bine)… istoria se repeta pt cei care o uita …
Riga Crypto
felicitări! M-a uns la inimă! Rar mi se întîmplă, dar atunci cînd mi se întîmplă, parcă bucuria e și mai mare.
aș adăuga la cele spuse de tine doar două exemple de răzvrătiți. Unul se referă la occitani, care au reușit după multe lupte seculare cu guvernele franceze să-și facă școală în limba lor, diferită de franceză, și-au reușit nu de mult, dar au reușit.
al doilea se referă la dicționarul bilingv al sardinienilor, pentru care au avut nevoie de 200 de ani ca să apară, deoarece ministerul culturii nu le aproba așa ceva, justificînd: cum să fie posibil un dicționar din italiană în italiană. Dicționarul e de fapt din LIMBA SARDU în LINGUA ITALIANA. Atenție(!), LIMBA nu LINGUA. LIMBA SARDU ca și-n LIMBA ROMÂNĂ. În general nu se vorbește mai nimic de dialectul sardinian cu seriozitate, nu din ignoranță, ci intenționat, pentru că nu dă bine la teoriile romanizării și latinizării limbilor zis ”romanice”. Iar asta se petrece chiar la romani acasă.
dicționarul bîntuie pe net în format pdf
De ce te intriga? Cum ai fi vrut sa arate Transilvania dupa huni, gepizi, avari si invazia maghiaro- ungaro- khabara ? Daca 100000 de locuitori ti se par putin gandeste- te ca Belisarie a invadat cu 20000 de soldati atat Africa cat si Italia. Tot in timpul lui Iustinian a avut loc si ciuma napraznica care va afecta nu numai Imperiul Roman de Rasarit.
Dupa cum specialistii au spus, numai in arealul Sarmizegetusei traiau 100 000 de geto-daci, dupa spusele dl. Ungureanu atatia erau in tot Ardealul , ba o buna parte au plecat in Moldova si Tara Romaneasca, nu este vorba de cati soldati erau capabili sa stranga sub stindard (mai mult sau mai putin profesionisti gen legiunile romane), ci de cati stramosi directi spune dansul ca mai erau pe meleagurile noastre…intradevar epidemiile decimau drastic populatiile dar in general nu se limitau numai la granitele unei natii cum bine spui… si rog (din nou, perseverez) persoanele experte in domeniu, sa studieze fenomenul din toate unghiurile, adica stiind f bine ca „tracii erau poporul cel mai numeros dupa inzii” adica aia erau cei mai numerosi in Asia iar stramosii nostri cei mai numerosi din Evropa, deci nu numai antropologic, genetic sau cultural dar si lingvistic ar fi natural ca „latina” si româna mai apoi, sa fie limba cea mai raspandita pe continent din Tirol, cum spune dl. Ungureanu pana la Nipru… logic nu?
Adrian tracii romanizati au reprezentat pepiniera de soldati si soldati imparati in anarhia militara din sec III , apoi in razboaiele civile de la sfarsitul tetrarhiei si la moartea lui Constans pana la Teodosie cel Mare. Toate aceste razboaie plus invaziile la Dunare ale vizigotilor, apoi distrugerile lui Attila, ale ostrogotiilor, urmate de invaziile avarilor si slavilor au avut efecte negative asupra arealului locuit de tracii romanizati. Sa nu uitam ca gotii si vizigotii au devastat si Grecia, Attila a ajuns pana la Constantinopol iar avarii l- au asediat in acelasi timp cu persanii.
Daca Imperiul roman a suferit un declin demografic era normal ca si teritoriul actual al Romaniei sa fie afectat.
P.S Nu am citit cartea si nu stiu exact cum s- a exprimat d-ul Ungureanu, asa ca imi exprim o parere vizavi de punctul de vedere evidentiat de d-ul Coja. Discutia ramane deschisa
de acord, dar cifra de 100 000 de mii pt mine e neverosimila… imi suna cumva ca aia de 6 milioane asa rotunda ….
tracii erau legionari de mult timp în armata romană. Tracia din Asia Mică fusese cucerită de aproape 200 de ani înainte de Cristos. Frigienii erau cei mai buni legionari romani. E valabil și pentru Tracia din Balcani și nu numai și Macedonia, compusă din hibrizi de traci cu greci. Cu frigienii au cucerit Britania. Iar teritoriul României a suferit un declin demografic din cauza migrațiilor asiatice, nu din cauza declinului populației romane. Declinul Romei s-a datorat luptei interne de separare între est și vest, adică între traci și romani, iar lovitura de grație au dat-o goții, unii spun totuna cu geții. Ar mai fi de menționat și faptul că pe plan religios, Roma a fost zgîlțîită și de creștinism, nu numai de traci. Războiul dintre Constantin cel Mare și Maxențiu spune totul.
am vrut să-ți dau mai multe voturi, dar mașina nu mă lasă. Și asta e numai una din mistificările textului prezentat. Voi reveni!
Zice ‘account temp unavailable’ la atasamente.