„Dacă Ceaușescu ar fi explicat românilor că organismele mondiale sioniste ne jupoaie cu dobânzile și trebuie să facem efortul de a achita cât mai grabnic creditul, românii ar fi înțeles și ar fi acceptat.” Și nu se mai întâmpla nimic în decembrie 1989

POLITICA, ESTE O CURVA. ISTORIA,  LA FEL

Este noaptea de Revelion. In intreaga lume, majoritatea oamenilor petrec fericiti. La fel ca acum peste un secol in urma cind, in noaptea de 10 aprilie 1912, pasagerii de pe Titanic petreceau fericiti. Doar ca astazi, Titanicul nu mai este doar un vas de croaziera, este o planeta intreaga, condusa din umbra spre un aisberg gigantic si mai ales nevazut..

Intotdeauna, istoria oficiala o scriu invingatorii. Si o scriu asa cum vor ei. Un caz pe care il consider monstruos dar exemplificativ, este masacrul din padurea Katyn, unde elita armatei poloneze (cca. 20.000 de ofiteri) a fost executata prin impuscare. Zeci de ani, o intreaga lume stia ca acest masacru a fost savirsit de nazisti – asa ne povestise invingatorul. Cind invingatorul (URSS) s-a destramat, am aflat ca nu nazistii au savirsit masacrul, ci acesta a fost programat si organizat de evreul gruzin Lavrenti Beria, seful NKVD!

Unele minciuni sint demontate intr-un timp relativ scurt (de pilda, in martie 1990, media occidentala arata un maghiar batut cu salbaticie de romani – de fapt, era un roman batut cu salbaticie de maghiari; sau, in timpul razboiului dintre Iugoslavia si Croatia, media germana prezenta un masacru savirsit de soldatii sirbi – de fapt, era un masacru savirsit de croati); altele, sint demontate dupa jumatate de secol; iar altele, niciodata.

Doar bunul Dumnezeu stie cite lucruri cutremuratoare vom putea sa aflam dupa ce SUA se vor destrama!

In ultimele zile am urmarit la TV  multe emisiuni despre revolutia din 1989 (nu le comentez, fiindca m-as enerva), dar si un material primit pe internet despre izbucnirea revolutiei din Siria. Am aflat ca revolutia a izbucnit in ziua de 15 martie 2011 in orasul Dera, unde, cum spune Occidentul, armata siriana a tras in populatia civila. Autoritatile siriene au explicat insa ca nu au facut decit sa riposteze la focuri de arma trase de rasculati.

Aceasta imi aduce aminte de niste lucruri pe care le-am aflat acum un sfert de veac, dar despre care nu am scris pina acum. Nu am scris, intrucit sint convins ca imi voi atrage multe injuraturi, dar m-am hotarit sa fie scrise. Si sa putem face niste paralele.

Unii prieteni revolutionari timisoreni sareau in sus cind le spuneam ca marea noastra “revolutie” a fost opera unor servicii secrete straine, care a beneficiat de sprijinul unor tradatori romani. Ei nu vor sa inteleaga ca daca recunosc ca au fost manipipulati (cum am fost si eu), asta nu le stirbeste cu nimic nici meritele, nici sacrificiile si nici eroismul. Eu unul am renuntat sa solicit un nou certificat de revolutionar (cum a cerut pentru nu stie nimeni ce merite hulpavul Alexandru Arsinel) cind am realizat in mod definitive si irevocabil ca revolutia la care am participat a fost primul pas, pregatit in Occident, pentru distrugerea Romaniei.  Ar fi fost ca si cum as fi cerut sa fiu platit pentru asta.   

Si acum, hai sa vedem cu ochii de azi ce s-a intimplat acum 25 de ani si cum se aseamana cu alte evenimente recente din tarile arabe.

In ziua de 15 dec. 1989 in sprijinul pastorului reformat Laszlo Tokes (in mod repetat fiind mentionata in materiale pe internet apartenenta sa la serviciile secrete maghiare), a carui evacuare fusese dispusa de instanta, se string in fata casei sale citeva zeci de “enoriasi”. Acum cam 15 ani, Claudiu Iordache mi-a spus ca de la geam, “eroul” Laszlo Tokes facea semne disperate celor care protestau in fata casei lui sa se disperseze si sa plece acasa. Bizar! Oile nu ascultau de cuvintele pastorului! Au ramas sa protesteze!

Dupa revolutie, m-am intilnit cu citiva prieteni, procurori in Procuratura Generala, care fusesera trimisi la Timisoara. Si am aflat urmatoarele (de la ei si de la altii):

– cind Ceausescu vorbea despre “huligani”, nu era chiar departe de un anumit adevar: in primele momente, pina la declansarea revolutiei propriu-zise (cind au  iesit in strada coloanele de muncitori), in Timisoara au actionat bande care spargeau vitrinele de la magazine si furau sticlelele de bauturi (dar si alte bunuri):

– cind procurorii au ajuns la Timisoara, au constatat ca cei care le erau adusi la mandat nu erau huligani, ci participasera la o revolta populara – in dec. 1989, procurorii veniti de la Bucuresti la Timisoara, NU au emis nici un mandat de arestare;

– cea mai importanta informatie de la Timisoara (daca este adevarata): din spatele ostasilor, s-a tras inspre revolutionari; din spatele revolutionarilor, s-a tras inspre armata! Seamana cu situatia din Dera, nu-i asa?

– cei retinuti la Timisoara, pusi in libertate de procurori, au fost mai inainte batuti crunt de militie; cele mai salbatice batai au fost aplicate de Dorin Mihaiasa (de la IGM), care, la un timp dupa revolutie a fost promovat sef al Directiei Penale din IGP;

– izoterma cu cadavrele de la Timisoara aduse in Bucuresti pentru a fi incinerate la crematoriu – aici sint mai multe aspecte de discutat:  trimiterea cadavrelor a fost dispusa de gen. Gheorghe Diaconescu, prim adjunct al procurorului general; fapta lui a fost cercetata dupa ce s-a prescris, si s-a constata ca este prescrisa! iar gen. Diaconescu, trecut in avocatura, a devenit avocatul lui Adrian Nastase; al doilea aspect: pe autostrada Pitesti-Bucuresti, izoterma a fost preluata de ofiteri IGM – unul dintre ei a fost  cpt. (sau maior, nu mai tin minte) Dumitru Sorescu, care au condus-o la crematoriu  – tot la un timp dupa revolutie, Dumitru Sorescu a devenit seful politiei romane ; in al treilea rind, cel mai important: stiam ca toate cadavrele din izoterma apartineau unor revolutionari timisoreni – apoi, am citit ca cei incinerati (sau cel putin nu toti) nu apar ca victime ale revolulutiei din Timisoara – ceea ce ar insemna ca erau provocatori straini;  la ora aceasta, nu mai am nici sursele necesare de informatii  si nici puterea ca sa aflu care este adevarul – dar daca este adevarat, degeaba rideam de Craciunul lui 198 9 cind Ceausescu vorbea de “agenturili”, care atacau tara..

Postul de radio Europa Libera, infiintat in anul 1950 de CIA, dar care pentru ca administratia americana sa nu poata fi acuzata ca se implica in problemele interne ale altor tari, a fost preluat si finantat in anul 1972  de Congresul SUA, ne-a anuntat ca la Timisoara din ordinul lui Ceausescu au fost ucisi 60.000 de romani. Minciuna ne-a scos in strada, si Ceausescu a cazut. Dar el, la un proces impotriva oricarei proceduri penale, a spus un mare adevar: “agenturilii”. Se pare ca nu mai putin de 7 servicii straine au conlucrat la  “revolutia” romana, in care au murit nevinovati atit de multi romani. Ceausescu a fost ucis, la dorinta lui Silviu Brucan, pentru a nu vorbi mai mult despre Malta si despre agenturi. “Agenturile” au colaborat cu multi specialisti – cu specialisti in diversiune, cu specialisti in razboiul psiho-tronic, cu specialisti in IT , cu specialisti in psihologie dar si in psihologia natiunilor, cu mass-media in special americana, cu specialisti in meteorologie. De fapt, cred ca ultimii specialisti au propus devansarea revolutiei programata initial la Iasi si izbucnita inainte de termen la Timisoara. Urmau, in plina iarna, vreo 10 zile superbe ca de toamna – oamenii puteau sa iasa in strada si sa reziste multe zile.

Mai tineti minte imaginile transmise de TVR Libera cu pretinsul cintar din aur cu care Zoia Ceausescu isi cintarea carnea cumparata din strainatate sau pretinsele robinete din aur din baia familiei Ceausescu?  Mai tineti minte ca (fara nici o proba – dar asta ar fi un alt subiect de articol), sotii Ceausescu au fost condamnati la moarte (printre altele) pentru ca au vrut sa fuga in strainatate pe baza unui milliard de dolari ascuns in Elvetia? Toate au fost minciuni, si s-a dovedit ca sint minciuni. Este insa o metoda prin care propaganda promovata de serviciile secrete americane actioneaza asupra celor naivi ori deja imbecilizati.   

Va amintiti ca dupa moartea lui Yasser Arafat, au aparut intr-o anume presa, stiri ca si acesta ar fi ascuns vreun milliard de dolari in Elvetia? Va amintiti ca dupa  ce Ghadafi a iesit din ascunzatoare pentru a se intilni cu Hillary Clinton si a fost ucis, s-a spus ca furase lazi cu artefacte de aur cu care sa fuga din tara?

Uite ca prostii cred. Dar adevarul este ca cei care cred fanatic intr-un ideal, nu-si doresc bogatia, Cel mai bun exemplu este Che Guevara, cel mai mare erou  pe care il vad eu in tot secolul trecut, cel care provenind dintr-o familie bogata si care avind o meserie banoasa, si-a jertfit viata luptind impotriva imperialismului, caruia noi am fost vinduti.

Nici Che Guevara, nici  Nicolae Ceausescu, nici Yasser Arafat, nici Saddam Hussein, nici Moamar al Gadaffi nu au vrut bogatii (putere, unii dintre ei, da – dar in nici un caz nu au furat de la popor si nu au vrut bogatii pentru ei).

Unii, au avut ceva in comun: Ceausescu,  Hussein si Ghadafi au vrut sa infiinteze o banca internationala, cu dobinzi foarte mici, care sa ajute tarile sarace. Asta, a suparat BM si FMI si atunci, Nicolae Ceausescu, desi a fost singurul prieten al Israelului din tot lagarul socialist, a fost ucis  Ceilalti, la fel. Cum se spune in filmele americane: “Nu este nimic personal, este o problema de afaceri”.

    Marea greseala a lui Ceausescu a fost, cum se spune acum, “lipsa de comunicare” cu poporul. Daca ar fi explicat ca organismele mondiale sioniste ne jupoaie cu dobinzile si trebuie sa facem efortul de a achita cit mai grabnic creditul, romanii ar fi inteles si ar fi acceptat. In 1989 reusisem, cu mari sacrificii, sa il achitam – puteam sa ne intoarcem, din punct de vedere al traiului de zi cu zi, la nivelul anterior inceperii restituirii imprumutului. Propagandistii actuali critica tot ce exista in Romania dinainte – ei bine, mezeluri “ca pe vremea lui Gheorghiu Dej” (ca sa spun asa), adica pina la aparitia salamului cu soia, eu nu am mai mincat de vreo 3 decenii; romanii nu aveau toate drepturile de azi (dar faptul ca, de pilda nu aveau dreptul la viata homosexuala, nu ma deranja cu nimic), dar toti romanii aveau servici, aveau casa, aveau asigurata sanatatea in mod gratuit, elevii si studentii beneficiau de invatamint si de tabere gratuite – adica, lucrurile de baza in viata omului. Si, cel mai important, aveam patriotism, mindrie nationala si mai ales solidaritate – pentru tinerii de azi, in general acestea sint niste chestii necunoscute. Daca eu as fi stiut de ce am dus-o greu in ultimii ani ai lui Ceausescu, daca as fi stiut ca la Timisoara a fost o provocare creata de serviciile straine, daca as fi stiut ca la Timisoara nu au fost ucisi 60.000 de revolutionari, eu NU m-as mai fi dus la “revolutie”. Doar ca atunci, nu m-am gindit cum se face ca timisorenii nu au iesit in stradafiindca duceau o viata grea, ci au iesit fiindca a fost evacuat un pastor reformat ungur?

Am dus cu totii citiva ani grei ca sa platim un imprumut in urma caruia agricultura romaneasca a devenit competitiva pe plan mondial, industria romaneasca a devenit competitiva pe plan mondial, cercetarea romaneasca a devenit competitiva pe plan mondial, am creat o flota care mi se pare ca ajunsese a sasea din lume, am construit hidrocentrale si termocentrale, am facut metroul bucurestean si multe alte lucruri bune. Ce s-a intimplat apoi? A venit Petre Roman care intr-un an de zile a pus agricultura pe butuci, a initiat distrugerea industriei, a epuizat rezervele in valuta ale tarii (nu mai tin minte exact, cam 2-3 miliarde de dolari), a tocat miliardul de dolari strins in toata lumea pentru a ajuta Romania dupa revolutia ei singeroasa; si nu stiu ce a facut cu creantele pe care Romania le avea fata de o serie de state arabe si africane (iarasi nu mai stiu exact cit, dar in jur de 2 miliarde de dolari) – de fapt, stiu ce s-a intimplat: creantele au fost cedate unor beizadele din politica romana la pretul de 10 centi/1 dolar. Toate acestea intr-un an de zile, fara sa se vada nimic din aceste cheltuieli! Iar in 1991, Petre Roman ne indatoreaza iar la FMI! Pentru nimic din toate acestea, Petre Roman nu a fost cercetat.

Am trait din plin zilele revolutiei si mineriadei din iunie, am facut propriile mele anchete pe baza a ceea ce vazusem cu ochii mei, am publicat multe articole, pe care nu le-a bagat nimeni in seama. In ziua de 30 dec. 1996, Dan Voinea a fost numit sef al Directiei Parchetelor Militare. L-am sunat la telefon (ne cunosteam de foarte multi ani), l-am felicitat pentru numire, i-am spus ca sper ca va descilci dosarele revolutiei si mineriadei si i-am mai spus ca am multe lucruri de declarat, pe care cei dinaintea sa le-au neglijat. In aceasta ancheta, pe mine nu ma interesa ca soldatul Gheorghe l-a impuscat, la ordin sau din confuzie, pe revolutionarul Vasile. Pe mine ma interesa, pe de-o parte, sa se cerceteze interventia serviciilor straine in provocarea revolutiei si crimele necesare pentru extinderea acesteia in tara iar, pe de-alta parte, diversiunea in urma careia dupa fuga Ceausestilor au murit de aproape 10 ori mai multi romani decit inainte de fuga lor, pentru ca Ion Iliescu si ai lui (multi, multi dintre ei agenti GRU si nu numai) sa puna mina pe putere. In aceeasi zi de 30 dec. 1996, seara tirziu, Dan Voinea m-a sunat sa ne intilnim si sa vorbim. A venit la mine in cartier, ne-am intilnit la o berarie, i-am spus ce vroiam sa declar. Anii au trecut (degeaba), m-am mai intilnit cu Dan Voinea de multe ori, dar de audiat, nu am fost audiat niciodata.  

Problema “teroristilor”, care stiam ca dupa capturare au fost predati armatei, nu-mi iesea din cap. Intr-o zi, intilnindu-ma cu gen Mircea Chelaru (la acel moment trecut in rezerva), unul dintre cei mai bine informati oameni in acest domeniu (la revolutie era CI-st), la un moment dat l-am intrebat ce a facut armata cu “teroristii”. Gen Chelaru mi-a spus ca au fost predati la militia capitalei. L-am intrebat daca au fost predati cu borderou – s-a uitat la mine parca nedumerit (poate eu nu folosisem termenul adecvat), dupa care mi-a raspuns: “Da, cu borderou, si doar col. Barbulescu stie ce a facut cu ei, dar Barbulescu a murit.”  Se pare insa ca Barbulescu (fostul sef al militiei Capitalei) nu murise, dar nici nu stiu sa-l fi audiat cineva pe aceasta tema.

Cred ca nenorocirea Romaniei nu a fost Ceausescu, ci participantii la cel de-al 14-lea Congres, care l-au reales in unanimitate in noiembrie 1989. Din partea Procuraturii Municipiului Bucuresti a fost delegat Vasile Manea Dragulin, procurorul sef adjunct, si secretarul PCR si om de incredere al securitatii. In anul 1993, Vasile Manea Dragulin a fost numit procuror general al Romaniei.

Daca Ceausescu nu ar fi fost reales, planul conceput la Malta de Gorbaciov si Bush nu ar mai fi avut motive sa fie pus in aplicare. Stau, ma gindesc si nu inteleg (nici nu cred ca voi afla vreodata) oare Gorbaciov a fost ucenicul vrajitor care din neghiobie a deschis cutia Pandorei sau a fost participant constient la acest complot mondial? Ale caror principale consecinte nu au fost libertatea si drepturile omului in Europa de Est, ci desfiintarea Tratatului de la Varsovia, singurul sprijin al tarilor arabe antisioniste, care apoi au fost atacate pe rind de SUA sprijinite de NATO, precum si caderea economiilor acestor tari in mina evreilor.

De ce v-am dat numele de Mihaiasa, Sorescu, Manea Dragulin? Ca sa vedeti in mod concret cum cei implicate in reprimarea revolutiei, au fost considerati dupa revolutie ca cei mai potriviti pentru promovare.

Si va mai dau  niste exemple. Se tot vorbeste despre uciderea de catre securitate a dizidentului Gheorghe Ursu. Gheorghe Ursu a fost o victima (de doua ori), dar nu un dizdident. Sionismul se straduieste sa-i falsifice biografia. Gheorghe Ursu a fost un evreu nascut in Soroca (Basarabia),  si stabilit apoi laGalati, unde a intrat in miscarea bolsevica de tineret avansind cu timpul in functie, pina cind Gheorghiu Dej a hotarit sa elimine evreii din viata politica. In aceste conditii, Gheorghe Ursu s-a concentrat pe activitatea profesionala si pe colaborarea cu securitatea (da! “dizidentul” Gheorghe Ursu a fost colaboratorul securitatii!), datorita careia pleca in dese deplasari in strainatate. Pe la mijlocul anilor ’80, dupa ce reusise sa-si trimita in strainatate fiica si fiul, a rupt pactul cu diavolul. Si atunci securitatea l-a pedepsit, cerind arestarea lui dupa o  perchezitie in urma careia i s-au gasit in locuinta monezi divizionare in valoare totala de (mi se pare) cca. 15 $, ramase in urma deplasarilor sale peste hotare. Cu aprobarea procurorului sef de la Procuratura sectorului 6 Alexandru Tuculeanu, procurorul Ilie Piciorus l-a arestat pe Ursu (suma gasita nu justifica in nici un fel arestarea), care a fost ucis in arestul IGM, nu din ordinul securitatii, ci din cauza unei brute antisemite , Marian Clita, coleg de celula, care i-a tras in abdomen o lovitura extrem de puternica de picior cu bocancul greu, de detinut. “Dizidenta” lui Gheorghe Ursu consta in faptul ca isi consemna in niste caiete parerile lui personale. Cine vrea sa stie mai multe, gaseste in cartea mea de pe net, “Codul lui Lucifer II”.

Dupa 1990, tot la un anumit interval de timp, Alexandru Tuculeanu a ajuns prim-adjunct al procurorului general al Romaniei, iar Ilie Piciorus, sef de cadre in Procuratura Generala. Bizar! Comunitatea evreiasca nu a protestat! De ce!

       Ultimul nume: in decembrie 1989, si in  procuratura din Bucuresti a avut loc o mini-revolutie: in doua unitati, procurorii au dat afara procurorii sefi, pentru colaborarea lor notorie cu securitatea. Este vorba de procurorul sef Alexandru Tuculeanu de la sectorul 6 ( despre care tocmai am vorbit) si procurorul sef Doru Crin Trifoi de la sectorul 5, care dupa ce a fost dat afara in suturi de procurori,  a fost preluat “pas cu pas” ca director la Guvern, director si apoi secretar de stat la Ministerul Justitiei.

Vi se pare ca “Revolutia” a schimbat ceva? Sau a facut doar o rotatie intre oamenii de incredere ai tradatorilor tarii, dupa ce (acum am ajuns sa recunosc) ultimul presedinte patriot si dusman al coruptiei a fost ucis?  Poate va veti mira, poate ca ma veti blama, dar eu, ca “luptator in revolutie”, incep sa vad ceva comun in destinul tragic al patriotului si luptatorului anticoruptie Ion Antonescu cu destinul tragic al patriotului si luptatorului anticoruptie Nicolae Ceausescu.. Si mai este ceva comun intre ei: amindoi i-au ajutat pe evrei, dar evreii au hotarit moartea lor.

Cu toate pacatele lui, Ceausescu a fost un patriot si un luptator impotriva coruptiei. Pe vremea lui Ceausescu, intr-adevar exista frica: frica de partid, de militie, de securitate. Dar iata ca frica pazeste bostanii. Astazi, marilor mafioti nu le este frica de nimeni si de nimic. Ei cred ca influenta politica relatiile sau banii ii scapa de orice raspundere penala. Si, desi tot mai des cad nume importante, cei ramasi cred cu inconstienta ca lor nu li se poate intimpla nimic.

DAN  CRISTIAN  IONESCU