Celebru asasinat din istoria Romaniei: ultimele clipe din viata lui Mihai Viteazul. „S-a opus, dar a fost atins mortal cu o halebarda”

Alin Ion

Asasinarea lui Mihai Viteazul este cel mai cunoscut complot din istoria Romaniei. Domnitorul care a reusit
prima unire a celor trei provincii romane a murit dupa ce a fost taiat de halebarda lui Jacques Beauri.
Dupa ce a pierdut domnia Tarii Romanesti si a Moldovei, in toamna anului 1600, Mihai Viteazul a plecat la
Praga, pentru a cere spijinul imparatului german Rudolf II, dar nu a fost primit de acesta. Apoi, insotit de
episcopul de Erlan, Mihai s-a deplasat la Viena, la inceputul anului 1601. A fost primit de arhiducele Matthias,
personalitate influenta, caruia i-a transmis ca nobilimea maghiara intentiona sa incheie un tratat de pace cu
turcii, care era nefavorabil puterii germane. Arhiducelui Matthias i-a primit si pe reprezentantii nobilimii
maghiare si le-a ascultat doleantele.
Un comitet in fruntea caruia s-a aflat generalul Giorgio Basta si care era format din nobilii ardeleni Stefan
Czaki, precum si doi consilieri imperiali, Ungnad si Dr.Pezzen, a preluat conducerea Ardealului. Nobilii
ardeleni au militat pentru numirea lui Sigismund Bathory in functia de principe al Ardealului, lucru care s-a si
intamplat. Imediat dupa ce a fost ,,uns” la conducerea Ardealului, Sigismund Bathory a adoptat o politica pro
turceasca si antihabsburgica. In paralel, familia lui Mihai Viteazul a fost arestata, acelasi lucru intamplandu-se si
cu cei loiali. Comandantul Baba Novac a fost si el arestat si condamnat la moarte prin ardere pe rug la Cluj.
Mihai Viteazul l-a invins pe Bathory in batalia de la Guruslau
Generalul Giorgio Basta a anuntat Curtea Imperiala germana despre situatia din Ardeal, iar Mihai este primit de
imparatul Rudolf II pentru a-l inlatura de la conducerea Ardealului pe Sigismund Bathory. Istoricul Radu
Cerghizan descrie pas cu pas cum Mihai Viteazul s-a reintors in Ardeal in fruntea unei armate, alaturi de
generalul Basta:
,,Mihai se deplaseaza din nou la Praga, unde soseste la data de 23.02.1601, fiind primit in audienta de imparatul
Rudolf II la 14.03.1601. In urma audientei, se convine un acord favorabil cu Mihai. La 03.04.1601, Mihai
pleaca la Viena, spre a ridica suma de bani necesara organizarii noii armate. Paraseste Viena la 29.04.1601,
ajungand la Kassa (Casovia-Kaschau, azi: Kosice in Slovacia) la 11.05.1601, unde la 20.05.1601 se intalneste
cu generalul Giorgio Basta spre reconciliere si pentru formarea unei trupe unice, indreptata contra trupelor
principelui rebel Sigismund Bathory. Mihai astepta trupe de intarire si din Tara Romaneasca, precum si
detasamente secuiesti. Reunirea armatei lui Mihai cu armata generalului Basta a avut loc la Moftin (langa SatuMare). Armata lui Mihai si Basta infrang armata lui Sigismund Bathory la Guruslau (langa Zalau) la
03.08.1601″.
Filmul uciderii lui Mihai Viteazul
Generalul Basta a primit ordin de a pune la dispozitia lui Mihai trupele necesare recuceririi Tarii Romanesti. Ca
urmare a unor neintelegeri dintre Mihai Viteazul si generalul Basta a reizbucnit un conflict, care duce la caderea
lui Mihai in dizgratia imparatului Rudolf II. Pe data de 19 august 1601 a avut loc prima incercare de arestare a
lui Mihai Viteazul.
,,Inlaturarea lui Mihai este pusa la cale la Cluj de catre generalul Basta. Mihai se gasea la data de 05.08.1601 la
Zalau, de unde intentiona sa plece sa faca o vizita familiei sale la castelul din Fagaras. Generalul Basta se
deplaseaza in ziua de 09.08.1601 la Cluj, unde ramane pana la 15.08.1601. Aici a pus la cale inlaturarea lui
Mihai. La 16.08.1601, trupele conduse de generalul Basta ajung la Turda, unde trupele lui Mihai sosisera ceva
mai devreme. Dintr-o scrisoare adresata de Basta lui Gonzanga Ferante din Kassa (Kosice), rezulta ca generalul
Basta a fost decis sa rezolve vechea rivalitate cu Mihai printr-o crima. La 18.08.1601 a avut loc o intrevedere
intre Basta si Mihai la Turda, soldata cu un dezacord. O parte a trupelor lui Mihai plecase deja spre Fagaras. A
doua zi, Mihai urma sa plece de la Turda la Fagaras, apoi spre Tara Romaneasca. Generalul Basta si ofiterul
imperial Michael Szekely au intrunit un consiliu, la care a fost invitat si Mihai. Cu acel prilej urma ca Mihai sa
fie arestat si dus la Satu-Mare. Mihai a participat, dar conditiile nu au fost propice unei arestari imediate,
observandu-se unele miscari de trupe”, arata Radu Cerghizan.
Ucis de militarul valon Jacques Beauri
Planul capturarii lui Mihai Viteazul a reusit a doua zi. Militarul valon Jacques Beauri l-a ucis cu o halebarda.
,,Dupa plecarea lui Mihai, s-a hotarat arestarea lui in cursul urmatoarei nopti, inaintea plecarii sale spre Fagaras.
Tabara si cortul lui Mihai erau amplasate in preajma orasului Turda. In dimineata zilei de 19.08.1601, o trupa de
soldati germani si valoni a primit ordinul de a-l aresta pe Mihai sau de a-l ucide, in caz de nesupunere. Luat prin
surprindere, Mihai s-a opus, dar in clipa cand a pus mana pe spada a fost atins mortal cu o halebarda de catre
militarul valon Jacques Beauri, dupa care i s-a taiat capul cu propria sabie. Odata cu Mihai, au mai fost ucisi 18
soldati din garda personala. Nu se cunoaste care a fost reactia restului trupelor lui Mihai, stationate in apropiere.
(….) La 23.08.1601, generalul Giorgio Basta a comunicat oficial Curtii Imperiale despre sfarsitul lui Mihai
Viteazul. Imparatul Rudolf II a dispus cercetari asupra evenimentelor de la Turda si mortii lui Mihai, ramase
fara rezultat concret”, explica Radu Cerghizan.
Mihai Viteazu a fost mai intai impuscat
De asemenea, cronicarul maghiar Istvan Szamoskozy arata detaliat modul in care a fost ucis domnitorul valah.
Potrivit acestuia, Mihai Viteazu a fost mai intai impuscat, dupa care a fost taiat cu sabia:
„De aceea Basta, chibzuind asupra propunerii, chemat-a doi sau trei dintre capitanii valoni si le-a marturisit
gandul: Daca voim, zise, sa traim, cei care suntem credinciosi imparatului, trebuie sa ucidem pe roman caci el sia pus in gand sa ne piarda si sa ia tara pentru sine. Capitanii au zis ca sunt gata sa faca ce li se porunceste;
raspunderea sa fie a inaltimii tale si atat pe noi, cat si pe tine insuti sa ne aperi inaintea imparatului. Sfatul cu
capitanii fu sambata, pentru ziua urmatoare, duminica, le-a poruncit ca atunci cand vor vedea cornetul, care e un
steag mic pe care-l poarta totdeauna inaintea lui Basta, cand il vor vedea ca-l ridica, fara sunete de toba si
trompete, sa incalece indata toti valonii si nemtii, ca si cand ar vrea sa navaleasca asupra dusmanului.
Dupa ce Basta si-a oranduit oastea in mare liniste, trimis-a trei sute de valoni si nemti asupra cortului lui Mihai
Voda; cu mare iuteala au si inconjurat cortul. Unul din capitani cu numele Bori (Jacques Beauri) daca a intrat in
cort impreuna cu inca cativa, a pus mana pe Mihai zicand: esti prins. Mihai i-a zis: „Ba” si cu aceasta puse mana
pe sabie s-o scoata. Un valon, tintind cu pusca a slobozit-o si l-a lovit in mana stanga cu care a cautat sa scoata
sabia caci Mihai Voda era stangaci. Alt valon i-a strapuns indata pieptul cu sabia, al treilea valon l-a impuscat in
spate si astfel prabusindu-se, i-au taiat capul cu propria lui sabie. Si jefuindu-l si impartindu-i toata prada ce o
avea in cort si vitele de afara, i-au tarat trupul din cort si a zacut trei zile, gol, la marginea drumului. Capul, cu
barba cu tot, l-au pus pe hoitul unui cal, care cal murise tot atunci, si astfel a stat capul acolo mult timp…”