ROMÂNII DIN UNGARIA
 
 
 
SPRE UZ CONFIDENŢIAL
 
 
 
CU CONTRIBUŢIA COLABORATORILOR,
SCRISĂ DE
 
 
 
H U S Z Á R  A N T A L
 
TRADUCĂTOR AL MINISTERULUI DE INTERNE AL REGATULUI UNGARIEI
 
 
 
 
 
   ÎN PRIVINŢA ADUCERII LA CUNOŞTINŢĂ PUBLICĂ, SUB ORICE FORMĂ, A PREZENTEI OPERE, TOATE DREPTURILE      
                               REZERVATE AUTORULUI.
 
      
                                                   
BUDAPESTA ,1907
 
TIPĂRITĂ  ÎN  TIPOGRAFIA  REGALĂ  DE  STAT  A  UNGARIEI .
 ( 1063 )
                          
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
                      Lucrarea aceasta este dedicată, cu respectoasă stimă,
 
                                                       Excelenţei  Sale
 
     
                               GROFULUI DE SÂNCRAI-CIUC  ŞI ROZNAVA
 
 
                                              Andrassy  Gyula 
 
                              Ministru de interne al regatului Ungariei.
 
Autorul.
 
 
 
                                             
                                         
  CUVÂNT  ÎNAINTE
 
          
                  
Având în vedere că în ultima vreme acţiunile politice ne patriotice ale românilor din Ungaria sunt tot mai frecvent şi mai manifest afirmate, acestea urmărind transformarea ţării, stăpână pe caracterul ei naţional maghiar, într-un stat poliglot , organizat pe criterii federaliste , parcelat pe naţionalităţi , scop pentru atingerea căruia ei au organizat şi organizează biserica , diferitele lor instituţii de cultură , economice , reţeaua şcolară ca agenţi ai politicii româneşti naţionalist-extremiste le încurajează în a aţâţa ura împotriva statului şi naţiunii maghiare , a limbii maghiare ,
consider că este necesar să fac cunoscute prin această lucrare , în mod obiectiv , baza unor izvoare de mare încredere , ţelurile , raţiunea , sfera de influenţă ale tuturor acestor instituţii româneşti autohtone , raportul în care se află acestea cu statul ungar , să prezint şi orientările politice mai deosebite ale românilor din patria noastră.
 Consider că această lucrare este cu atât mai necesară cu cât , în ultima vreme , au văzut lumina zilei , ca ciupercile după ploaie , tot felul de alte lucrări lipsite de temei ştiinţific, s-au promovat propuneri marcate , în cele mai multe cazuri , de diletantism , care nu au avut alt rezultat  decât să încâlcească şi mai mult problema românilor băştinaşi şi altminteri destul de confuză în opinia publică din Ungaria ,lucrări care , marcate de superficialitate , autorii lor fiind lipsiţi de substanţă ,n-au fost altceva decât noi arme la îndemâna conducătorilor românilor autohtoni , utilizate de către aceştia cu succes pentru a consolida instituţiile conduse de ei , folosite mai apoi ca factori politici pentru a veştezi ideea de stat Ungar.
Având în vedere scopurile , când afirmate deschis când ascunse ,ale tuturor instituţiilor românilor , precum şi ale factorilor politici româneşti , naţionalist-extremistă , în scrierea  lucrării am avut drept călăuză principiul politicii noastre de stat conform căruia politica naţionalist extremistă a românilor ar putea fi contrabalansată cu succes , în scopul asigurării trăiniciei trăsăturilor naţionale ale statului ungar , numai în cazul în care toate instituţiile românilor băştinaşi , ca factori politici care conturbă statul , ar putea fi puse de comun acord cu conceptul de stat ungar , numai , pe de o parte , prin practica supravegherii lor de către stat , cu maximă stricteţe şi , pe de altă parte , prin măsuri aplicabile în plan legislativ şi social.
Iar atingerea acestor deziderate va fi înlesnită , sub toate aspectele , dacă , pentru a putea lua măsuri înţelepte şi productive întru contracararea şi frânarea politicii naţionaliste româneşti , înalta noastră ocârmuire va putea găsi adunate într-un singur loc , în paginile lucrării noastre , toate datele referitoare la instituţiile românilor autohtoni , la demersurile politicii lor naţionalist-extremiste , date care vor înlătura orice îndoială cu privire la aşa-zisa vitalitate ce rezidă în acestea , cu privire la tot felul de  observaţii din care reies , până la urmă , obiectivele lor îndreptate împotriva statului ungar şi felul cum acestea acţionează , precum va găsi în lucrare şi propunerile pe care le formulez pe baza unei experienţe acumulate în mod cât se poate de direct şi pe care le recomand cu umil respect , propuneri ce urmăresc disciplinarea acestor instituţii , încadrarea lor viitoare în ideea de stat ungar.     .
Iar Domniei Sale Marelui Demnitar, ministrului de interne al Regatului Ungariei, grofului Andrassy Gyula , care ne conduce , dăruit fiind cu un sublim patriotism ;i stăpân pe bogate cunoştinţe politice , bun cunoscător al pericolului pe care îl reprezintă pentru noi excesele politicii românilor , propagată mascat de toate instituţiile lor bine folosite în acest scop , îi sunt recunoscător şi dator cu mulţumiri pentru faptul că a făcut posibilă apariţia –  în scopul utilizării ei într-o astfel de acţiune – acestei lucrări.

(……………………………………………………………)
La conferinţa lor , a românilor din Ungaria , ţinută în 10 ianuarie 1905 la Sibiu , ei au abrogat pasivitatea ,pe care şi-au asumat-o în anul 1881 în unele părţi din Transilvania şi în anul l892 pe teritoriul întregii ţări  şi au decretat intrarea în activitatea politică , activitate al cărei ţel este ca în parlamentul Ungariei să fie aleşi cât mai mulţi reprezentanţi  ai naţionalităţii române , dintre aceia care se bazează pe programul din anul 1881 al „Partidului Naţional Român” , program al cărui principiu fundamental este : Odată cu redobândirea autonomiei Transilvaniei , în virtutea negării deschise şi ne disimulate a Ungariei ca fiind stat unitar al naţiunii maghiare şi conform părerii naţionalităţilor ei , dezmembrarea ei în temeiul federalismului .
În spiritul programului „partidului naţional român”, care pune în pericol integritatea statului şi a naţiunii maghiare , la alegerile generale de deputaţi , desfăşurate în anul 1906 , care au fost prilej pentru primele experimente politice ale românilor , au ajuns deja  în mâinile românilor extremişti 15 mandate , iar în două dintre circumscripţii , prin intermediul candidaţilor de deputaţi români care aparţineau partidului constituţional , s-a reuşit eşuarea candidaţilor naţiunii în vreme ce nereuşita candidaţilor naţionalităţii române , în faţa celor ai coaliţiei , în 15 dintre circumscripţii,  s-a datorat doar unei minime diferenţe de voturi .
Importanţa politică a acestui moment nu constă în numărul deputaţilor de naţionalitate română aleşi , ci se ascunde în împrejurarea că în ţară n-a fost , se poate spune aşa , nici o circumscripţie locuită de români în care populaţia română să nu se fi îngrămădit , cu un mai mic sau mai mare succes , în jurul candidaţilor populaţiei române, despre care , vreme de decenii de pasivitate în această privinţă , n-au avut nici o veste .
Pricina acestei întâmplări , a alegerii într-un atât de neobişnuit de mare  număr de candidaţi ai naţionalităţii române , nu într-o trecătoare pasiune politică a populaţiei române trebuie căutată,ci în din vreme şi sistematic pregătita reţea ale cărei fire au fost împletite, în perioada pasivităţii politice , prin urmare vreme de decenii, de conducătorii politici români extremişti ,orientaţi desigur împotriva statului Ungar..
Pasivitatea românilor din patria noastră , atotcuprinzătoare , a fost o teorie învăluită în fraze fornăitoare şi menită să inducă în eroare străinătatea , teorie pe care însă românii n-au putut-o , nici în felul acesta , valorifica în viaţa practică :a fost doar un vicleşug politic pe care bărbaţii de frunte ai politicii naţionaliste româneşti l-au plăsmuit în scopul inducerii în eroare a cercurilor politice maghiare.
Şi, într-adevăr , le-a şi reuşit asta , deoarece cercurile politice maghiare , încredinţate că românii ,  în starea lor de pasivitate , sunt liniştiţi în toate cele şi s-au îmblânzit de-a binelea , au omis , cu privire la ei , obişnuita procedură a supravegherii lor severe şi consecvente , măsură pe care , în mod firesc , le-o impunea înseşi interesele vitale ale statului naţional maghiar , omisiune de care bărbaţii din fruntea românilor au profitat , cu mare şiretenie şi îndemânare pentru a-şi amenaja , într-o manieră intensivă şi în aşa fel biserica , instituţiile de învăţământ , culturale, economice şi în mod special pe cele financiare , încât ,  în cazul ivirii perspectivei autorizării activităţii lor politice , toate aceste instituţii să le fie utile ca bastioane de apărare şi promovare a politicii naţionale româneşti extremiste.
  Iar în momentul în care bărbaţii din fruntea românilor s-au convins  că instituţiile pe care le au acum în mână îi învăluie pe români ca o plasă ocrotitoare , de-acum rezistentă , s-au pronunţat pentru o activitate politică în interesul căreia ei au mobilizat toate aceste instituţii ce le aveau în mână, folosindu-le ca instrumente de presiune şi de terorizare şi prin care , trezind în populaţia română „conştiinţa naţională română” , l-a târât pe român, chiar şi în ciuda convingerilor sale mai bune , pe cărarea unei politici îndreptată împotriva statului maghiar şi a naţiunii maghiare.
Elementele nutritive ale politicii antistatale extremiste a românilor din Ungaria sunt următoarele :
1 . Societăţile financiare româneşti din Ungaria , care îi dirijează şi în plan politic pe toţi românii de la sate aflaţi în relaţii cu ele , îi influenţează şi dacă trebuie îi şi terorizează . Drept urmare toate societăţile financiare româneşti sunt focare politice care funcţionează bine şi sigur , cu efect , în toate acele ţinuturi locuite de români în al căror centru se află ele. Pentru a dovedi această afirmaţie mă refer doar la împrejurarea că cei mai mulţi reprezentanţi ai minorităţilor au fost aleşi în acele circumscripţii în centrele cărora câte o societate financiară mai mare îi seduce pe români , exemple fiind judeţele Arad , Hunedoara , Caraş –Severin, dar şi la faptul că cei mai mulţi candidaţi la deputăţie sunt directorii generali ori juriştii vreuneia dintre societăţile financiare româneşti .
2 . Fundaţiile româneşti , care , cu bursele lor în valoare de multe sute de mii de coroane pe  an , au făcut posibil ca intelectualitatea românească să crească rapid şi într-un număr disproporţionat , pe primul loc în acest spor aflându-se avocaţii români . Mulţumită unor astfel de burse oferite de aceste fundaţii , numărul avocaţilor români  este azi atât de mare încât nu  mai există în toată ţara nici măcar un cuibuşor de români care , în trânta lor cu o judecătorie de plasă , să nu dispună de câţiva avocaţi români care , după ce s-au stabilit pe acolo , se apucă de îndată , în interesul subzistenţei proprii , să înfiinţeze societăţi financiare de-ale românilor , în a căror frunte se  saltă ca directori generali ori măcar drept jurişti-consulţi , şi care , cu prilejul contactelor zilnice cu românii  din respectivele zone , sunt factorii politici cei mai eficienţi în promovarea politicii naţionaliste româneşti , politică prin intermediul căreia ei se străduiesc să apuce câte un mandat de deputat.
3 . „Asociaţiunea pentru literatură română şi cultura poporului român” ( „Astra”) , care , în perioada de pasivitate , profitând de lipsa controlului de stat ,s-a dezvoltat atât de rapid încât , prin filialele şi agenţiile pe care le-a înfiinţat pe teritoriul Ungariei , azi se constituie într-o reţea extrem de răspândită , estre un tot unitar , fiind în felul acesta cel mai impunător şi eficient factor de mijlocire a politicii naţionalităţii române .Iar o asemenea situaţie se datorează şi faptului că nu numai însăşi asociaţiunea ,in sine , obişnuia să-şi ţină adunările generale  mereu în alte şi alte oraşe – reşedinţe ale unor mereu alte regiuni locuite de români , ci şi faptului că şi filialele obişnuiesc  să-şi ţină adunările generale teritoriale în mereu alte comune mai mari din teritoriu , prilej cu care , prin serbările prilejuite de astfel de ocazii şi sub masca aceasta a culturii , ele servesc , cu cele mai potrivite instrumente de care pot dispune , scopul de a trezi în populaţia românească din asemenea meleaguri „conştiinţa naţională a românilor” ,  care , după aceea , este valorificată , de politicienii extremişti români , în mod cât se poate de natural , în interesul politicii naţionalităţii române.
4 . Presa românească din Ungaria  şi mai cu seamă publicaţiile politice româneşti  de la noi sunt de asemenea factori cât se poate de eficienţi ai politicii naţionaliste a românilor. În Ungaria nu mai există azi nici o zonă locuită de români în centrul căreia să nu apară câte o gazetă românească de factură politică . Cu spiritul şi glasul lor fanatizante , exagerările lor , puse în slujba politicii naţionaliste româneşti , aceste publicaţii trezesc , pe zi ce trece mai cu succes , în rândul naţionalităţii române „conştiinţa naţională” al cărei punct de plecare este : întărâtarea şi alimentarea urii împotriva statului maghiar , a naţiunii maghiare şi a limbii maghiare . De altminteri aceste gazete , care în preajma alegerilor inundă pe gratis toate zonele locuite de români , pritocesc , în folosul politicii naţionalităţii române şi al candidaţilor acesteia , o agitaţie de aşa manieră încât îi fanatizează , în înţelesul strict al cuvântului , pe toţi românii . Pe lângă toate acestea , respectivele publicaţii , şi insolente , îi terorizează pe toţi acei români care îndrăznesc să-şi exprime , indiferent în ce formă şi fel , vreun sentiment patriotic  (pro-maghiar n.t.) aşezându-i apoi , pe aceşti „trădători de neam” , la stâlpul infamiei . După fiecare campanie de alegeri de deputaţi îi publică nominal pe toţi românii care au fost calificaţi drept  „trădători de neam” , pe aceia care au votat , pe lângă candidaţii naţionalităţii române aflaţi pe liste , vreun candidat  al vreunui „partid al ungurilor” .
5 . Activitatea politică agitatoare desfăşurată de candidaţii naţionalităţii române este şi ea unul dintre factorii considerabili ai politicii extremiste a naţionalităţii române . Cu prilejul cuvântărilor de dare de seamă ale deputaţilor naţionalităţii române , al discutării propunerilor cu privire la legea dreptului general la alegeri secrete şi acum , la urmă , al adunărilor populare româneşti  convocate sub pretextul propunerilor legislative ce vizează mărirea salariilor profesorilor ce nu predau în şcolile de stat , deputaţii naţionalităţii române bat şi străbat nu numai circumscripţiile lor ci toate ţinuturile din Ungaria locuite de români , şi , cu acest prilej , aflaţi sub aripa ocrotitoare a imunităţii parlamentare , întărâtă , în cel mai fanatic mod cu putinţă , populaţia română adunată  laolaltă – prin intermediul şi al preoţilor români – împotriva statului maghiar , a naţiunii maghiare şi a limbii maghiare .
6 .Preoţii români şi învăţătorii  care , împreună cu avocaţii români şi cu funcţionarii societăţilor financiare româneşti , sunt cei mai  înfocaţi propăvăduitori ai politicii naţionaliste româneşti extreme , partea leului revenind preoţilor care în ziua de azi au timp berechet şi pentru politică pentru că congrua (salarul)  , respectiv ajutoarele cu care îi fericeşte statul , precum şi funcţiile ce le deţin pe la societăţile financiare româneşti le asigură o viaţă complet lipsită de griji .
Parohii români uzează de influenţa lor nemijlocită , de care se folosesc nu numai ca păstori ai sufletelor românilor (?)  ci , în calitatea lor de directori ai societăţilor financiare româneşti , de membrii ai consiliilor de conducere ori ai comisiilor de supraveghere , bărbaţi de încredere şi emisari ai acestora , produc efecte asupra naţionalităţii române încredinţate păstoririi lor cu crucea şi evanghelia în mână, ca, în interesul politicii extremiste a naţionalităţii române şi al purtătorilor de cuvânt din fruntea acesteia , al candidaţilor de deputaţi ai naţionalităţii române , să fanatizeze acest neam .
Prin urmare , conform tuturor acestora ,lucrurile se prezintă mai cu seamă aşa : societăţile financiare româneşti , „Asociaţiunea  pentru literatura română şi cultura poporului român” , presa românească , activitatea agitatoare a candidaţilor naţionalităţii române şi clerul românesc se constituie în factori ce induc în  neamul românesc , şi o fac tot mai intens şi ameninţător de la o zi la alta , simţămintele şi strădaniile lor împotriva statului  maghiar , toate acestea fiind numite „conştiinţă naţională” , sunt adică simţăminte şi strădanii care , în cadrul programului „partidului naţional român” , îndreptat împotriva statului şi naţiunii maghiare , se manifestă pe zi ce trece din ce în ce mai agasant şi într-un mod tot mai ameninţător pentru statul maghiar , naţiunea maghiară şi limba maghiară .
În tot cazul , politica de stat maghiară va trebui să evalueze raporturile pe care le are cu românii din Ungaria , în plan numeric , cu biserica  , şcoala , cultura lor  şi în domeniul economic , precum şi politica lor extremistă şi lipsită de patriotism , alimentată ca atare de toate acestea , evaluare în urna căreia – drept urmare a cunoaşterii mai pătrunzătoare a acestor relaţii – românii ar putea fi constrânşi , încă de azi ,  să se încadreze cu o rigoare care să nu fi  cunoscut nici un fel de târguială  în limitele conceptului de stat maghiar.
 
 
 
 

 
26