D.D. Rujan

lun., 1 oct., 19:26 (Acum 5 ore)

către IANCUeu

Robert Ficheux, omul căruia România îi datorează ,in buna masură,graniţele de azi. 

Cine crede că Marea Unire s-a datorat numai eroismului Armatei Romane si Uriasei vointze a romanior din toate Provinciile Româneşti aureolat simbolic deextraordinarele decizii ale  Adunării de la Alba-Iulia din decembrie 1918, are o viziune patriotica fireaca,dar incopleta asupra istoriei adevarate.
Este adevarat, Marile puteri victorioase, hotărâseră, destul de corect, să reîmpartă înfrântul si destrămatul Imperiu Austro-Ungar, după criteriile nationale firesti ca si o consecintzanormala ale evolutiei istoriei reale ale populaţiilor majoritare,mereu uitate la efectuarea recensamintelor periodice.
Aveau loc din nou recensăminte ale Budapesteise făcuseră hărţi ale tuturor provinciilor imperiale după naţionalităţi, se pregăteau infiinţarea de noi ţări „interioare!” şi frontiere… 
In ce privea Romaniaautoritatile Ungariei asupritoare înaintasera disperate Parisului,tot felul de hărţi si recensaminte falsificate ale Transilvaniei, în care zona montană a Ardealului lui Avram Iancu,dar si platourile locuite numai de români din Maramureş, Oaş, Haţeg, Lăpuş, , Năsăud etc. apăreau ca pustii , niste pete albe,acolo...
Într-o primă variantă, populaţia maghiară, aglomerată în oraşe (acolo unde românilor le era interzis să se aşeze n.r.) apărea ca majoritară în Ardeal. Este meritul unor misiuni de geografi francezi, de-a fi urcat pe toate cărările transilvane şi de-a fi inventariat şi anunţat existenţa unor numeroase comunităţi române, acolo unde hărţile maghiare marcaseră pete albe, lucru ce a contribuit determinant la decizia marilor puteri de la Trianon (prin care Transilvania a revenit României n.r.).
Acele misiuni de geografi francezi, despre care scria cu respect regretatul Radu Anton Roman, au fost conduse de geograful Robert Ficheux. 
Dacă n-ar fi existat probitatea profesionala si morala a profesorul Ficheux, azi Transilvania ar fi fost,poate, pământ unguresc…
Omul acesta, cercetase,intocmise şi dăruise o  Istorie a locurilor şi o Geografie reala a României”, scria Roman.  O Românie care, din nefericire, l-a cam uitat de tot, după trecerea sa la cele veşnice, săvârşită acum mai bine de un deceniu. N-am auzit nicăieri să se organizeze măcar un simpozion sau o adunare omagiala în memoria sa.
Acum, încercăm să aducem modestul nostru omagiu personalităţii lui Robert Ficheux, să povestim şi altora despre cine a fost şi cât de mult bine ne-a făcut acest om, cu speranţa că anii ce vor veni (şi nu… generaţiile de după noi !)  îl vor aşeza la locul ce i se cuvine în istoria modernă a României.
S-au împlinit in aceasta vara 118 ani de la naşterea lui Robert Ficheux, omul căruia România îi datorează baza stiintifica a graniţelor de azi. Robert Ficheux a fost unul dintre cei mai mari geografi francezi, un foarte bun vorbitor de limbă română şi un mare prieten al României. A fost, alături de celebrul lingvist suedez Alf Lombard, unul dintre cei mai mari  cunoscatori si iubitori ai ţării noastre, de când existăm ca stat in granitele firesti .Iată câteva repere din biografia profesorului Ficheux:
* Membru corespondent străin (1iunie 1948) şi membru de onoare din străinătate (9 martie 1991) al Academiei Române.
* Studii superioare la celebra Universitate Sorbona, fiind licenţiat în istorie şi geografie (1919 -1920).
* Încadrat, în urma recomandării lui Emmanuel de Martonne (un alt nume ilustru al geografiei), la Institutul Francez de înalte Studii din Bucureşti (1924 -1927). Teză de doctorat cu un subiect privitor la studiul geomorfologic al întregului masiv al Munţilor Apuseni.
* Revenit în România în anul 1932, devine secretar general al Institutului Francez din Bucureşti (până în 1935), apoi al Misiunii Universitare Franceze în România. În 1935, la recomandarea lui Emil Racoviţă, a fost numit succesor al lui George Vâlsan, la Universitatea din Cluj-Napoca, unde a predat geografia fizică, până în 1938, când s-a întors în Franţa.
* Între 1927 şi 1996, a publicat nu mai puţin de 27 de cărţi, referitoare toate la România.
* A fost distins cu Ordinul Serviciul Credincios în grad de Mare Ofiţer, de către preşedintele Emil Constantinescu. Două dintre cărţile lui Robert Ficheux, le dau şi azi dureri de cap extremiştilor unguri: „Les Motzi” (Moţii), apărută în 1942 şi „Roumains et minorites ethniques en Transylvanie” (Români şi minorităţi etnice în Transilvania), apărută în 1990.
Acestui om recunoscut in Europa pentru competenta sa , dar mai putin cunoscut azi marelui public, România şi românii îi datorează  mult. Practic, lui Robert Ficheux îi datorăm baza stiintifica a documentelor ce au confirmat Marea Unire de la 1918 între frontierele ei de azi.