Definiția holocaustului:

„În centrul Holocaustului a stat decizia de a ucide fiecare evreu: bărbați, femei, copii.”

Această definție am găsit-o pe site-ul Yad Vashem-ului, în urmă cu câțiva ani și am și comentat-o pe blogul nostru. Am căutat-o din nou, la aceeași adresă: Yad Vashem, dar nu am mai găsit-o. E posibil să nu fi știut eu unde să caut! Poate mă ajută cineva…

În orice caz, definiția dată de Institutul care poartă numele nemernicului de Wiesel, nu se potrivește deloc! Faptele petrecute în România, inclusiv în Transnistria, pe vremea lui Ion Antonescu, nu se încadrează sub umbrela acestei definiții. Nu a existat în România nicio „decizie” a cuiva, cumva a lui Antonescu, de a ucide nu pe fiecare evreu, ci măcar pe unul singur pentru „vina” de a fi evreu!

În actele și documentele rămase de la Mareșal nici urmă de o asemenea decizie!

Unii spun că nici măcar Hitler nu a legiferat o astfel de decizie!… Dar asta este o poveste care îi privește pe germani, este o poveste care nu ne intresează decât în mod tangențial!

Desigur, dacă cineva va demonstra că germanii nu au făcut niciun holocaust, cade și acuzația de holocaust adusă românilor!

Dacă se demonstrează că Mareșalul nu a făcut și nici măcar nu a intenționat un holocaust împotriva evreilor, atunci acuzația de holocaust adusă regimului nazist german se clatină rău de tot. Evreii au fost foarte imprudenți atunci când ne-au acuzat de holocaust, deși știau bine că nu a existat așa ceva în Ro mânia. Trebuiau să-și dea seama că românii nu vor accepta o minciună așa de gogonată! Românii sunt mai greu de prostit decât nemții sau americanii – Vezi atacul cu avioane asupra Pentagonului și a Turnurilor Gemene.

Dacă impostorul de Crin – voi explica la un moment dat de ce îl consider un impostor pe individ!, ține să dea un aer de minimă seriozitate inițitivei sale deșucheate, va trebui să apeleze la o definiție luată din actele emise de Yad Vashem, instituția care deține autoritatea maximă pe acest subiect. O autoritate pe care eu, personal, nu i-o recunosc, dar asta nu are nici cea mai mică importanță juridică.

Or, între definția dată Holocaustului de YAd Vashem și definiția oferită de  Crin – ca mijlocitor al Comunității Evreiești din România există o diferență enormă. Zice Crin citându-i pe autorii raportului Wiese, că holocaustul înseamnă „persecuţia sistematică şi anihilarea evreilor sprijinită de autorităţile şi instituţiile statului Român în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940-1944”

Ce înseamnă „anihilare”? Cât privește „persecuția evreilor”, dacă iei în serios raportul acelor mincinoși care l-au alcătuit, ai putea spune că Holocaustul a început pe vremea Babilonului! Și de atunci omenirea tot într-un Holocaust o ține!… Nu s-au plâns autorii Raportului că evreii au fost persecutați în comunism, precum și mai înainte?!  Asta înseamnă că holocaustul din România a durat decenii la rând, mai mult de un secol!

Dar mai ales nu are sens, în justiție, să dau o definiție potrivită numai în România! Crima nu are determinări geografice sau etnice.

De asemenea, trebuia invocată o definiție dată deja de alții, înainte de constituirea Comisiei Wiesel, iar numita comisie să se bazeze pe acea definiție! E ca și când ai pune la un loc, nedepărțite, autoritatea legislativă și cea judecătorească sau executivă! Iar judecătorul să scrie singur legea pe care urmează s-o aplice! Asta numai mentalitatea bolșevică, cominternistă, e dispusă să accepte!

Mentalitatea bolșevică și mintea împuținată de fumuri prezidențiale a fostului viitor…

Ion Coja