Alianța Anti-Globalistă a Creștinătății
Adrian Pătruşcă 24 Noiembrie 2021
Not Great Reset-CM Vigano
Arhiepiscopul Viganò sună trâmbița pentru o Alianță mondială creștină împotriva Marii Resetări: „Trebuie organizate mișcări de rezistență populară și comitete de eliberare națională”. Monseniorul Carlo Maria Viganò s-a implicat încă de la începutul plandemiei Covid în denunțarea practicilor care urmăresc instaurarea unei dictaturi planetare. Înaltul prelat a demonstrat natura demonică a politicilor aplicate peste tot în lume sub pretextul unei crize sanitare.
Viganò a avertizat că asistăm la un război ideologic mondial între „Copiii Luminii” și „Copiii Întunericului”[1]. După modelul „Statului Paralel”, arhiepiscopul a denunțat existența în Biserica Catolică, sub Papa Francisc, a unei „Biserici Paralele” care urmărește să o distrugă pe cea legitimă.
Marți, 16 noiembrie 2021, fostul nunțiu papal în Statele Unite a lansat un apel la o Mare Alianță Anti-Globalistă a Creștinătății[2]. O cruciadă a ultimei șanse pentru eliberarea Pământului de forțele răului. Iată mai jos textul integral al apelului lui Carlo Maria Viganò precum și înregistrarea sa video:
„Au trecut doi ani de când suntem martorii unei lovituri de stat prin care o elită financiară și ideologică a reușit să preia controlul asupra unei părți a guvernelor naționale, a instituțiilor publice și private. Toate acestea, fără deosebire, au fost înrobite de acești noi stăpâni care promit complicilor lor putere, bani și reușită socială. Drepturi fundamentale, care până acum erau considerate ca inviolabile, au fost călcate în picioare în numele unei urgențe: astăzi, o urgență sanitară, mâine, o urgență ecologică, după aceea, o urgență a internetului.
Această lovitură de stat globală îi lipsește pe cetățeni de orice posibilitate de apărare, deoarece puterile legislative, executive și judecătorești sunt complice la încălcarea legii, a justiției și a scopului pentru care au fost create. Este o lovitură de stat globală deoarece acest atac criminal împotriva cetățenilor are loc la nivelul întregii lumi, cu foarte puține excepții.
Este un război mondial în care dușmanii suntem noi toți, chiar și cei care nu au înțeles încă semnificația a ceea ce se petrece. Este un război purtat nu cu armele, ci cu decizii ilegale, cu politici economice imorale și cu limitări intolerabile ale drepturilor naturale. Organizații supranaționale, finanțate în mare măsură de conspiratorii acestei lovituri de stat, se amestecă în guvernarea națiunilor și în viețile, relațiile și sănătatea a miliarde de oameni.
O fac pentru bani, desigur, dar și mai mult pentru centralizarea puterii astfel încât să instaureze o dictatură planetară. Aceasta este Marea Resetare a Forumului Economic Mondial, Agenda 2030 a O.N.U.! Acesta este planul Noii Ordini Mondiale, prin care o Republică Universală înrobește fiecare ființă umană și prin care Religia Umanității suprimă Credința în Hristos.
În fața acestei lovituri de stat globale este necesară formarea unei Alianțe Anti-Globaliste internaționale, care să îi adune laolaltă pe toți cei care vor să se opună dictaturii, care nu intenționează să devină sclavi ai unei puteri fără chip, care nu doresc să își piardă identitatea proprie, individualitatea proprie, credința religioasă proprie.
Fac apel la conducători, la lideri politici și religioși, la intelectuali și la toți oamenii de bună credință și îi chem să se unească într-o Alianță care să lanseze un manifest anti-globalist, respingând punct cu punct erorile și rătăcirile distopiei Noii Ordini Mondiale și care să propună alternative concrete într-un program politic bazat pe bunul simț, pe principiile morale ale Creștinismului, pe valorile tradiționale, pe protejarea vieții și a familiei, pe protejarea afacerilor și a muncii, pe promovarea educației și cercetării și pe respectul față de Creație.
Alianța Anti-Globalistă va trebui să adune laolaltă Națiunile care doresc să scape de demonicul jug al tiraniei și să-și afirme propria suveranitate, încheind acorduri de colaborare reciprocă cu Națiuni și Popoare care împărtășesc principiile lor și aspirația comună fierbinte pentru libertate, dreptate și bunătate.
Ea va avea misiunea de a denunța crimele elitei, de a-i identifica pe cei responsabili, de a-i denunța în fața tribunalelor internaționale și de a le îngrădi puterea excesivă și influența nocivă.
Ea va avea misiunea de a împiedica acțiunea lobby-urilor, luptând înainte de toate împotriva corupției oficialilor de stat și a celor care lucrează în industria informațiilor și înghețând capitalurile folosite la destabilizarea ordinii sociale.
În țările unde guvernele sunt obediente elitei, se vor înființa mișcări de rezistență populară și comitete de eliberare națională, care să includă reprezentanți ai tuturor sectoarelor sociale și care să propună o reformă radicală a politicii, inspirată de binele comun și opusă ferm proiectului neo-mathusian al agendei globaliste.
Îi chem pe toți cei care doresc să apere societatea creștină tradițională să se întrunească într-un forum internațional, care urmează să fie organizat cât de repede posibil și în care reprezentanții diferitelor țări să cadă de acord pentru a prezenta o propunere serioasă, concretă și limpede.
Apelul meu se îndreaptă către liderii politici și conducătorii cărora le pasă de binele cetățenilor lor, lăsând deoparte vechiul sistem al partidelor politice și logica impusă de un sistem înrobit de putere și bani.
Fac apel la toate națiunile creștine, de la est la vest, invitând șefii de state și forțele sănătoase din instituții, economie, muncă, universități, sănătate să se alăture unui proiect comun, renunțând la vechile sisteme și lăsând deoparte ostilitățile care sunt dorite de dușmanii umanității în numele principiului „divide et impera”. Nu acceptăm regulile adversarilor noștri, deoarece acestea sunt făcute tocmai pentru a ne împiedica să reacționăm și să organizăm o opoziție eficientă și incisivă.
Fac apel la națiuni și la cetățenii lor să se alieze sub Crucea Domnului Nostru Iisus Hristos, singurul Împărat și Mântuitor, Domnul Păcii. In hoc signo vinces.
Haideți să întemeiem această Alianță Anti-Globalistă, să îi dăm un program simplu și clar și să eliberăm omenirea de un regim totalitar care adună în sine toate ororile celor mai cumplite dictaturi din toate timpurile. Dacă mai întârziem, dacă nu înțelegem acum amenințarea care planează peste noi toți, dacă nu reacționăm organizându-ne într-o rezistență fermă și curajoasă, acest regim demonic care se instaurează peste tot nu va mai putea fi oprit.
Fie ca Atotputernicul Dumnezeu să ne ajute și să ne apere pe toți![3]
Aranjament grafic – I.M.
––––––––––––––-
[1] https://evz.ro/d-le-trump-asistam-la-batalia-dintre-copiii-luminii-si-copiii-intunericului-pentru-noua-ordine-mondiala-exista-un-stat-paralel-si-o-biserica-paralelamonseniorul-vigano-asistam-la.html – 9 iunie 2020
[2] https://www.activenews.ro/stiri/Arhiepiscopul-Viganò-suna-trambita-pentru-o-Alianta-mondiale-crestina-impotriva-Marii-Resetari-i-„Trebuie-organizate-miscari-de-rezistenta-populara-si-comitete-de-eliberare-nationala-170799 – 18 noiembrie 2020
[2] https://rumble.com/vpelhb-breaking-exclusive-archbishop-vigano-appeals-for-a-worldwide-anti-globalist.html – 17 noiembrie 2021
VIITORUL CAPITALISMULUI?
de CD
Economistul Adam Smith în urmă cu 245 de ani, scria cartea “Bogăția Națiunilor”, în care a descris nașterea unei noi forme de activitate umană: CAPITALISMUL INDUSTRIAL, care a dus la acumularea de bogăție dincolo de tot ceea ce el și contemporanii săi si-ar fi putut imagina.
Capitalismul a creat conditiile revoluțiilor industriale, tehnologice și “verzi”, a remodelat lumea naturală și a transformat rolul statului în raport cu societatea.
A scos nenumărați oameni din sărăcie în ultimele două secole, a crescut semnificativ nivelul de trai și a dus la inovații care au îmbunătățit radical bunăstarea umană in mare parte.
Oricum nu putem pune toate realizarile tehnice si sociale doar in seama capitalismului pentru ca cca. 75 de ani a existat si sistemul socialist intr-o mare parte din lume si el, la randul lui, si-a adus contributia la aceste realizari fara a se baza pe parghiile capitaliste.
Existenta sistemului socialist a produs insa o concurenta dura, care a favorizat progresul tehnic si social cu rasfrangere in educatie si cultura, in ambele sisteme.
Abia in ultimii 30 de ani de cand sistemul socialist a fost redus cu mult si a disparut antagonismul in planul relatiilor economice intre sisteme, a se vedea cele cu China, se poate constata o schimbare radicala in performantele sociale ale capitalismului, grija fata de om, nivelul de trai au scazut fata de anii trecuti, lipsind elementul de concurenta care atrena si latura sociala. Chiar cand China a scos in ultimii 7 ani peste 800 de milioane de persoane din Clasa saraca si i-a instalat cu mandrie in Clasa mijlocie, realizand un record nemaiintalnit si imposibil de realizat, doar India ar putea teoretic sa-l incerce, capitalismul liberalist nu s-a simtit raspunzator de soarta celor decazuti in saracie si mai ales la disparitia clasei de mijloc, care constituia etalonul visului American.
În ultimii ani, neajunsurile capitalismului au devenit din ce în ce mai evidente. Prioritizarea profiturilor pe termen scurt pentru indivizi, conform ideologiei libertariene a democtratiei liberale, a însemnat uneori că bunăstarea pe termen lung a societății și a mediului a pierdut – fiind mai vizibil acum, mai ales că lumea s-a confruntat cu pandemia covid-19. Și, după cum au arătat tulburările politice și polarizarea din întreaga lume, există tot mai multe semne de nemulțumire față de status quo.
Într-un sondaj realizat în 2020 de firma de marketing și relații publice Edelman, 57% dintre oamenii din întreaga lume au declarat că „capitalismul așa cum există astăzi face mai mult rău decât bine în lume”, 28% nu s-au pronuntat decisiv, 22% fiind profitorii si visatorii.
Într-adevăr, dacă judecam după măsuri precum inegalitatea și daunele aduse mediului, „performanța capitalismului occidental în ultimele decenii a fost profund problematică”, au scris recent cu multa ingaduinta, economiștii Michael Jacobs și Mariana Mazzucato în cartea “Regândirea capitalismului”.
Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că nu există soluții. „Capitalismul occidental nu este iremediabil obligat să eșueze; dar trebuie regândit”, susțin Jacobs și Mazzucato.
Capitalismul a dat naștere la mii de cărți și milioane de profetii, așa că ar fi imposibil să-i explorăm toate fațetele. Acestea fiind spuse, putem începe să înțelegem unde ar putea ajunge capitalismul în viitor, explorând de unde a început. Acest lucru ne spune că capitalismul nu a lucrat întotdeauna așa cum o face astăzi – în special în Occident.
Între secolele 9 și 15, monarhiile autocratice și ierarhiile ecleziastice au dominat societatea occidentală. Aceste sisteme au început să cadă pe măsură ce oamenii își afirmau din ce în ce mai mult dreptul la libertate individuală. Acest impuls pentru o mai mare concentrare asupra capitalismului individual si a puterii a favorizat capitalismul ca sistem economic datorită flexibilității pe care a permis-o pentru drepturile de proprietate privată, alegerea personală, antreprenoriatul și inovare. De asemenea, a favorizat democrația ca sistem de guvernare pentru a se concentra asupra libertății politice individuale.
Dar capitalismul va evolua semnificativ în secolele următoare – și mai ales în a doua jumătate a secolului 20. După cel de-al Doilea Război Mondial, Societatea Mont Pelerin, un think tank/grup de gandire(club) de politică economică, a fost fondată cu scopul de a aborda provocările cu care se confruntă Occidentul. Accentul său specific a fost pus pe apărarea valorilor politice ale unei societăți deschise, a statului de drept, a libertății de exprimare și a politicilor economice de piață liberă – tenenti centrali ai liberalismului clasic.
Ideile sale au dat naștere în cele din urmă la „economia ofertei”. Aceasta a fost convingerea că impozitele mai mici și reglementarea minimă a pieței libere ar duce la cea mai mare creștere economică – și, prin urmare, la o viață mai bună pentru toți. În anii 1980, împreună cu apariția neoliberalismului politic, economia ofertei a devenit o prioritate pentru SUA și multe guverne europene.
Această nouă tulpină a capitalismului a dus la creșterea economică la nivel mondial, ridicând în același timp un număr substanțial de persoane din sărăcia absolută. Dar principiile sale de scădere a impozitelor și de dereglementare a afacerilor au făcut prea puțin pentru a sprijini investițiile în serviciile publice, ducand la prăbușirea infrastructurii publice, deprecierea educației și atenuarea masurilor preventive si active pentru sănătate.
Capitalismul a contribuit la un decalaj semnificativ între bogăția celor mai bogați și cei mai săraci oameni, măsurată prin indicele Gini. Iar în unele țări, acest decalaj este din ce în ce mai mare. Este deosebit de puternic în SUA, în cazul în care cele mai sărace persoane fizice nu au văzut nici o creștere a veniturilor reale din 1980, în timp ce ultra-bogatii, in partea de sus au văzut veniturile lor cum cresc cu aproximativ 6% pe an. Cei mai bogați miliardari din lume au aproape toți sediul în SUA și au acumulat averi amețitoare, în timp ce, în același timp, venitul mediu al gospodăriilor din SUA a crescut doar penibil de modest de la începutul secolului.
Decalajul poate conta mai mult decât ar dori unii politicieni și lideri corporativi să creadă. Inegalitatea poate fi corozivă în cadrul unei societăți, spune Denise Stanley, profesor de economie la California State University-Fullerton. „Sărăcia absolută este practic ne quantificabila la plan planetar, dar sărăcia relativă poate dezechilibra o societate pe termen lung. Chiar dacă economia este în creștere, inegalitatea veniturilor și salariile stagnante îi pot face pe oameni să se simtă mai puțin în siguranță, pe măsură ce statutul lor relativ în economie se diminuează. Deci capitalismul are o problemă”, spune Stanley.
Ca urmare a creșterii inegalității, „oamenii au mai puțină încredere în instituții și capată un sentiment de nedreptate”, potrivit raportului Edelman. Dar impactul asupra vieții oamenilor poate merge mai adânc. Capitalismul în forma sa actuală distruge viețile multor oameni din clasa muncitoare, susțin economiștii Anne Case și Sir Angus Deaton în cartea lor “Decesele disperării și viitorul capitalismului”.
În „ultimele două decenii, decesele cauzate de disperare prin sinucidere, supradoză de droguri și alcoolism au crescut dramatic, iar acum revendică sute de mii de vieți americane în fiecare an”, scriu aceștia.
Criza financiară din 2007-2008 a exacerbat aceste probleme. Criza a fost provocată de dereglementarea excesivă și a lovit foarte puternic clasa muncitoare din țările dezvoltate. Salvările acordate marilor bănci au dus la resentimente și „au contribuit la alimentarea creșterii… politica polarizată pe care am văzut-o în ultimul deceniu”, potrivit lui Richard Cordray, primul director al Biroului pentru Protecția Financiară a Consumatorilor din SUA (CFPB) și autor al cărții “Watchdog: How Protecting Consumers Can Save Our Families, Our Economy și Our Democracy” – “Cainele de paza: Cum protejand consumatorii poti salva familiile, economia si Democratia noastra”.
Democrațiile liberale s-ar putea să se află acum într-un punct de inflexiune, în care cetățenii contestă normele capitaliste de astăzi cu o intensitate politică mai mare la nivel mondial.
J Patrice McSherry, profesor de științe politice la Universitatea Long Island din New York, a observat această schimbare în Chile, de exemplu. „Mobilizarea socială a început cu o creștere a tarifelor la metrou în octombrie 2019, stârnind proteste ample care au convocat peste un milion de oameni în demonstrații”, spune ea. „Mișcarea socială a expus sursele profunde de nemulțumire din Chile: inegalitatea înrădăcinată și în creștere, costul tot mai mare al vieții și privatizarea extremă într-unul dintre cele mai neoliberale state din lume.”
În Debunking Economics, Steve Keen în cea mai recentă carte a sa, “The New Economics: A Manifesto”, ne avertizeaza ca exista pericolul deghizarii si ne sugerează modurile în care” împărații(economistii elitist) neoclasici dezbrăcați de propriile lor erori logice și iluzii empirice pot fi re-îmbrăcați într-un mod care să se ferească de provocările de mediu, monetare și energetice ale secolului 21.
Pentru Keen, școala economica neoclasică nu este doar de prisos în ceea ce privește problemele cu care se confruntă societatea în următoarele decenii, ci pentru că omite băncile, datoriile și banii din modelarea societății capitaliste, este, de asemenea, o anatemă, un blestem.
Acela-si lucru, omisia bancilor si bankerilor cat si a instrumentelor cu care acestia opereaza pe viu la stoarcerea PROFITULUI, banii, se poate constata citind operele lui Karl Marx, care i-a exonerate pe bankeri de orice raspundere sociala si i-a lasat in afara oricarei critici economice si sociale.
Privind în perspectivă, sfatul pe care Keen îl oferă studenților și tinerilor adolescenți deopotrivă care sunt interesați de economie, este de a învăța disciplina în creștere a dinamicii sistemului, care poate fi aplicată într-o gamă largă de domenii.
Mișcarea Vestelor Galbene care a început în Franța în 2018 a fost inițial despre costul crescut al combustibilului pentru navetiști, dar s-a extins rapid pentru a include nemulțumiri generale, costul vieții, inegalitatea în creștere și cererea guvernului de a nu mai ignora nevoile cetățenilor obișnuiți.
În SUA, mișcarea politică care a dat naștere “trumpismului” este, fără îndoială, alimentată de inegalitatea economică la fel de mult ca ideologia. Printre alegătorii care au pierdut din cauza globalizării, administrația Trump a câștigat un sprijin politic larg pentru abordările sale mai închise ale comerțului global, inclusiv retragerea din Parteneriatul Trans-Pacific și tarifele de retorsiune pentru bunurile și serviciile chineze, indiene, braziliene și argentiniene importate în SUA.
Chiar și aliații SUA au fost vizați de această agendă, inclusiv Europa, Canada și Mexic.
O provocare centrală pentru guvernele secolului 21 va fi să găsească modalități de a echilibra aceste beneficii pe termen lung ale comerțului mondial cu daunele pe termen scurt pe care globalizarea le poate aduce comunităților locale afectate de salarii mici sau șomaj. Economiile nu pot fi complet despărțite de cerințele majorităților democratice care caută locuri de muncă, locuințe accesibile, educație, asistență medicală și un mediu curat. În concluzie, ar putea fi timpul să reconsiderăm contractul social pentru capitalism, astfel încât acesta să devină mai incluziv pentru un set mai larg de interese dincolo de drepturile și libertățile individuale a celor bogati.
În ultimii ani, au apărut diverse idei și propuneri care vizează rescrierea contractului social al capitalismului. Ceea ce au în comun este ideea că întreprinderile au nevoie de măsuri mai variate de succes decât pur și simplu profitul și creșterea. Companiile trebuie să facă mai mult decât să livreze profituri acționarilor lor. ele trebuie să investească în angajații lor și să contribuie la îmbunătățirea elementelor umane, naturale și sociale ale capitalului. Acum este evident că aceste aspecte trebuie luate în considerare și în cadrul contractului social care stă la baza capitalismului, astfel încât acesta să fie mai incluziv, mai holistic și integrat cu valorile umane de bază.
Asa cum sistemul hybrid chinezesc, socialist-capitalist lucreaza cu rezultate excelente pe toate planurile asa cum a fost si vechiul sistem capitalist-socialist din occidentul european din anii ’50 -’80, au avut rezultate eclatante si practic a fost “epoca de aur a Europei occidentale”. Deci un experiment de success se poate reedita in aceiasi parametri economici si sociali, statul trebuie sa-si recupereze si administreze direct resursele naturale si sa fie nu doar garantorul dar si cel care presteaza direct serviciile sociale si de sanatate publica gratuita.