Costumul nostru tradițional nu-i rezultatul unor tendințe mai noi, când sunt clare legături neolitice care se pot face.

G

Poate că păstoritul era mai dezvoltat decât agricultura în anumite perioade datorită condițiilor vitrege din mileniul întunecat, dar n-a încetat niciodată de a fi practicată. Doar invadatorii și-au permis luxul de a rămâne păstori pentru că românii arau agrul împărțit pe codrii (bucată de pământ), treierau grânele și dădeau o parte invadatorilor în schimbul protecției, ca unor mafioți ce erau. :) Creșterea animalelor și lucrarea pământului se împleteau organic, deci n-a fost nicio reconversie agro-pastorală, pentru că activitățile astea s-au perpetuat, iar unele orașe romane și-au continuat existența încă câteva secole. Geograful Ravenat atestă multe orașe până în sec.VII cel puțin, dacă îmi aduc bine aminte. Unele n-au încetat să fie locuite până când au fost redenumite de slavi, deși dimensiunea lor era mult redusă față de antichitate. Alte orașe au fost distruse la diferite date, pe parcursul mai multor secole, dar bănuiesc că unele au fost protejate și chiar alimentate cu populație romanică de la sud de Dunăre. Nevoia de meșteșugari, fierari și altele a fost o constantă de-a lungul mileniilor.

Până și proto-indo-europenii aveau o formă de agricultură care se împletea cu transhumanța, iar astea s-au perpetuat și prin popoarele care s-au perindat prin nordul Mării Negre până azi. Lexicul lor atestă acest lucru, la fel ca în Română. Probabil și lexicul dacic va fi mai bine evidențiat în acest sens. Vezi jbarc „teren agricol obținut prin defrișare”(*șbarc < *ek’s-barka-? prob.o var.de gradație zero din *bʰerH- ‎“to pierce, strike”), loamă, coradical cu lat.lāma și Alb.llom (mud/noroi).

Costumul nostru tradițional nu-i rezultatul unor tendințe mai noi, când sunt clare legături neolitice care se pot face. E chintesența unor experiențe multi-milenare transpuse pe aceste costume, dintre care multe sunt reprezentate și pe columnă în formele de bază ale costumului popular, preluat și de coloniști atât în timpul ocupației, cât mai ales după părăsirea provinciei.
Să nu uităm că portul de zi cu zi nu era la fel de ornat, nu avea aceeași notă spirituală, nu era alb (de fapt nici costumul pop.vechi nu era alb curat), ci era practic și adaptat nevoilor de zi cu zi. Noi am uitat ce reprezintă simbolurile geometrice de pe el, dar în vechime spunea o poveste, aveam un limbaj simbolic puternic, pe care îl înțelegeau purtătorii și nu-l îmbinau la întâmplare ca să fie doar estetic, plăcut ochiului. Într-un fel anume, era ca și cum îmbrăcai haina preoțească, iar ritualurile anuale s-au păstrat până recent în istoria noastră.

Referitor la căluș nu cred că poate fi atribuit romanilor, ci legiunilor traco-dacice duse până la zidul lui Hadrianus, de unde au luat britanicii un dans (morris dance), probabil lăsat de acei daci. Să nu uităm că la noi avea încărcătură spirituală, un ceremonial militarizat de confrerie sub jurământ și blestem, un idol păgân. Nu era un simplu dans ca în vestul Europei. Apoi faptul că s-a păstrat mai bine în Oltenia nu spune nimic despre întinderea sa și peste Ardeal, dar și peste Moldova. Cantemir îl descrie foarte bine și sunt certe diferențe regionale. Am citit că o anumită iconografie antică este pusă în legătură cu călușul. Parcă erau doi călăreți și o zeitate feminină, dar călușul se aseamănă foarte mult cu niște dansuri baltice (și tracice sau unele romane: Salī „săritori”?), la fel cu sărituri și lovituri ritmice ale pământului menite a trezi ”fertilitatea” pământului. https://en.wikipedia.org/wiki/Potrimpo
Am comentat mai pe larg despre acest joc pe un alt site, despre partea simbolică, despre alun, despre cai și costumație.

A întuneca nu cred că provine din tunica romană. Este sufixul -icō, -icāre (a se măreca, îndrica, vindeca, supleca, bărica), dar tema trebuie să fie ori slavică (vz.tâmnă ”vale întunecoasă”) ori turcică (tuman „ceață”).
https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Turkic/tuman
Aș fi mizat pe un grecism din PIE *dʰuh₂mós (“smoke”; lat.fūmus, fuscus, kalash thum ”fum”), dar nu se confirmă prin semantismul gr.thūmós.
https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%B8%CF%85%CE%BC%CF%8C%CF%82#Ancient_Greek

Vezi și alb.tym (fum), care trebuia să fie *dym(ë)! https://en.wiktionary.org/wiki/tym#Albanian