Dan Culcer
12:08 (acum 15 minute)
către eu
Continuarea loviturii de stat…
Data: 18 decembrie 2024 Ion Coja
La o săptămână după lovitura de stat instrumentată de Plăvan prin intermediul CCR, avem oficial prăbușirea întregii narațiuni referitoare la așa-zisul amestec al unui „actor statal străin” în alegerile autohtone. Spun asta apăsat deoarece vineri procurorii care anchetează așa-zisul amestec au rămas fără combustibil, întrucât n-au mai adus nimic proaspăt pentru alimentarea fondului propagandistic. Așa ne-am trezit cu situația hazlie în care televiziunile sistemului dezbăteau de zor aceeași ciorbă reîncălzită a întâlnirii dintre Potra și Călin Georgescu, în condițiile în care justiția l-a eliberat complet pe Potra. După cum bine știți, la recurs, n-a mai rămas în picioare nici măcar controlul judiciar pe care prima instanță i-l dăduse lui Potra forțată de presiunile sistemului. Să tragem o linie. Așadar, după o săptămână nu există absolut nicio mențiune despre amestecul unei țări străine în campania lui Călin Georgescu. Nu există absolut nicio dovadă a utilizării ilegale de fonduri. Nu există nicio dovadă a unei „răzmerițe” pe care ar fi pus-o la cale Georgescu împotriva ordinii de drept. De ce vă aduc în atenție această ultimă „acuză”? Pentru că procurorii încă de la început, din lipsa evidentă de probe, au încercat să dovedească teza absolut cretină că alegerile ar fi fost amânate deoarece Călin Georgescu împreună cu „legionarii” ar fi plănuit să dărâme ordinea constituțională ca efect al anulării alegerilor. Asta e prostie în stare pură, dar nu ne mai luăm de la atâta lucru întrucât justițea (sic!) noastră a dat atâtea dovezi de prostie încât a mai contoriza încă unul este o pierdere absolut inutilă de timp.
După săptămâna post-lovitură-de0stat constat însă cu tristețe că cea mai mare problemă a lui Călin Georgescu este … Călin Georgescu. Mai precis e vorba de realitatea că omul acesta chiar este singur. Am văzut cât de hăituit a fost și atunci i-am remarcat principala vulnerabilitate: efectiv nu are o structură care să-l ajute! Acum, mai mult ca oricând, are nevoie de un aparat specializat care să reacționeze la violența sistemului și să contracareze abuzurile care se varsă asupra sa. Aici e problema și nu știu dacă la ora actuală Călin Georgescu va reuși să se replieze. Constat că domnul Georgescu își continuă campania, dar direcția nu este cea bună. Oamenii sunt convinși de mesajul său, așadar continuarea pe această linie nu este decât pierdere de timp. În acest moment, Călin Georgescu trebuie să iasă la atac și, întrucât nu are o echipă coerentă, nu o face. Este o mare problemă și-o să vă explic în continuare de ce.
Tot tam-tam-ul juridic a avut doar scopul de a disipa supărarea cu o promisiune a unei mari dezvăluiri. A fost, fără doar și poate, o operațiune psihologică având ca sursă un laborator al unui serviciu secret. UM-urile de presă au fost coordonate exact ca-n vremea DNA-ului, atunci când se distrugea programatic elita țării. „Stiri pe surse”, „breaking news”-uri, „informații de ultimă oră”, tam-tam-uri programate, dezvăluiri aberante și tot tacâmul pe care deja îl cunoașteți a fost pus la lucru pentru a adormi omul, pentru a-i spune că este iminentă marea dezvăluire. Care, în mod evident, nu are de unde să apară pentru că, pur și simplu, nu există.
Doar că acum, în mod abil, propaganda se deplasează către o altă problemă. Văd tot felul de profesioniști în domeniul justiției care ies – mai mult sau mai puțin interesați – pentru a transmite faptul că, în urma hotărârii ICCJ de a-și declina competența în ceea ce privește abuzul CCR, s-a ajuns la cap de linie și trebuie organizate alegeri pentru a reintra în normalitate. Ceea ce trebuie să înțelegem este că avem de-a face cu un mesaj pre-programat în laborator. De fapt, sistemul a reușit să treacă peste problema jenantă a anulării arbitrare a alegerilor și acum transmite că ar trebui să se organizeze alte alegeri. Mai mult, încearcă să ducă narațiunea spre o confruntare dintre cei pro și anti Georgescu pe teritoriul „de ce nu se organizează alegerile mai repede?” vs „de ce avem nevoie de mai mult timp înainte de a se organiza alegerile?”. Chestiunea e cât se poate de simplă: la ora actuală statul român se află într-o criză de legalitate, la fel ca întregul sistem. De aceea, Călin Georgescu nu ar trebui să se lase păcălit de narațiunea livrată de sistem, ci să rămână în problema juridică actuală: alegerile s-au anulat abuziv, nu există absolut nicio dovadă viabilă, în consecință trebuie să se revină la starea inițială! Probabil acum, un propagandist al sistemului va spune că nu mai există nicio posibilitate. E fals! Există! Curtea Constituțională trebuie să se auto-sesizeze din nou – la fel de ilegal cum a făcut-o și prima dată – și să-și anuleze decizia ca efect al eșuării demonstrării unei implicări străine în campania lui Călin Georgescu. E simplu ca bună ziua. În mod normal, Călin Georgescu pe această soluție trebuie să meargă.
În paralel, echipa sa ar fi trebuit ca până acum să umple volume de plângeri împotriva televiziunilor sistemului la CNA. După ce CNA refuză să-i dea dreptate, ar fi trebuit să continue acțiunile în instanță. De asemenea, ar fi trebuit să curgă cu plângeri penale, să protesteze împotriva justiției care funcționează ca armă a sistemului ilegitim din România, să-i ceară demisia Plăvanului s.a.m.d. Fiindu-i încălcate drepturile, candidatul Călin Georgescu trebuia să devină mult mai reactiv. Altfel nu rezolvă nimic!
Ceea ce observ este că acum, după ce sistemul a trecut de hopul furiei publice legate de anularea abuzivă a alegerilor și de instaurarea Plăvanului ca dictator, instituțiile statului au trecut la paradirea programatică a lui Georgescu, în vederea unui scrutin luat de la zero. Se vede limpede că dosarul „legionarii” s-a dorit a fi doar o acțiune de fragilizare a sistemului de protecție al lui Călin Georgescu. De asemenea, defilarea cu influencerii pe la Parchet are rolul de a-i intimida susținătorii. Puțini știu că prin aceste acțiuni porcurorii nu doar că au luat la puricat respectivii oameni, dar au cerut TkTok sau altor platforme sociale să le blocheze conturile. Copiii ăia munciseră enorm să-și pună la punct o structură de urmăritori, anumite automatizări, logo-uri, site-uri și întreg arsenalul necesar unei producții digitale de pe urma căreia își câștigau existența. Imaginați-vă că aș merge la un post TV și i-aș confisca toate serverele. Ăia ar fi în imposibilitatea de a emite. Cam la fel de mare e paradeala pe care o fac serviciile statului ticălos împotriva unor oameni care-și câștigă în mod independent banii. Și-aici intervin și nulitățile de ziariști ai sistemului – care-i urăsc visceral pe copiii ăștia din cauză că reușesc să scoată un purcoi de bani pe muncă cinstită, nu din subvenții de la stat – și care îi bălăcăresc non stop prezentându-i ca pe niște prostovani „utilizați de ruși”. Nu, tăticu, nu-i așa! Lumea s-a schimbat. Rămân plăcut surprins să constat că influencerii abuzați de poliție, nu doar că și-au reluat activitatea pe alte conturi, dar acum încep să se organizeze într-o adevărată rețea de sprijin a lui Călin Georgescu, deplin asumată și acționând unitar. Desigur, nu e destul, dar arată determinarea și demnitatea lor.
Paradirea lui Călin Georgescu continuă și-n media sistemului. Se dorește instaurarea ideii „OK, poate că a fost un abuz, dar e clar că ăsta nu trebuie votat”. De aceea spun că echipa lui Călin Georgescu ar fi trebuit să facă sute de plângeri, să ceară daune de imagine, astfel încât jegoșii sistemului să simtă pe pielea lor. De fapt, odată scăpați de problemuța cu anularea alegerilor, ceea ce vor să facă acum este împingerea la calendele grecești a alegerilor, astfel încât să se consfințească poziția de dictator a clovnului Klaus.
Că nu e de joacă devine cât se poate de clar și când privim dintr-un alt unghi. Poate ați văzut ieșirea degeneratului Rutte. Acesta spune că trebuie să intrăm într-un setup de război. De ce-o spune? Aici e pericolul cel mai mare. Simțindu-se cu puterile limitate, dictatorul-clovn de la noi ar putea declanșa starea de urgență înainte de a-i expira mandatul. Vă rog să înțelegeți că ticălosul ăsta gângav – conform unor informații vehiculate în media – a avut o tentativă similară inclusiv în cadrul CSAT, dar șefii serviciilor au refuzat deoarece știau că poate ieși scandal. De fapt acum, după ce s-a reușit controlarea populației inclusiv prin acel „stați în casă” repetat la toate nivelurile(de parcă eram la COVID), e posibil ca acum să urmeze faza a doua, cea de declanșare a stării de urgență ca efect al așa-zisului atac hibrid nedemonstrat asupra României.
De aceea spun cât se poate de clar că singura cale a lui Călin Georgescu de a rămâne în cursă este una proactiv-reactivă. Știu că sună ciudat, dar trebuie să iasă din atitudinea defensivă și să treacă la atac întrucât asta e singura șansă pe care o mai are. Sistemul e fragil, dar dacă-l lași să se întărească iar, va fi jale pentru toată lumea!
Presedintele Romaniei Calin Georgescu
a laudat
pe Maresalul Antonescu !
Bravo lui !
Felicitari pentru curaj si demnitate !
Romanii trebuie sa cunoasca ADEVARUL !
Iata interventia mea publica
in fata Comisiei Wiesel !
Robert Horvath versus Institutul Elie Wiesel
Blog Ion Coja
Istorie cu jumătăţi de măsură la Institutul Cultural Român din New York
La Institutul Cultural Român din New York, un eveniment dedicat special Holocaustului din România din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. La această manifestare a participat conducerea Comisiei Wiesel, remarcându-se prezenţa d-lui general Mihai Ionescu, directorul Muzeului Holocaustului din Bucureşti. Adevărul istoric a fost prezentat unilateral şi subiectiv, Redau mai jos intervenţia mea de la acest eveniment. Cuvintele sunt traduse din limba engleză, deoarece la ICR din New York este încă interzisă folosirea limbii române!
Doamnelor şi Domnilor,
Deoarece v-aţi referit în expunerea Dvs. la necesitatea ca generaţiile viitoare să afle adevărul despre tragedia Holocaustului şi pentru că astăzi copiii învaţă la şcoală că românii sunt vinovaţi de genocid, aş vrea ca ei să afle şi faptul că românii au fost aceia care au salvat întreaga populaţie evreiască de pe teritoriul actual al României. Asistăm la un fapt poate unic în istoria celui de al Doilea Război Mondial, anume acela că un om s-a opus presiunii germane, salvând mai mult de jumătate milion de oameni de la pieire. Acest miracol românesc se datorează în primul rând poziţiei intransigente şi plină de curaj a mareşalului Ion Antonescu. În al doilea rând, mai trebuie ţinut cont şi de caracterul specific al societăţii româneşti din perioada respectivă. Mă refer aici la Ion Brătianu, Iuliu Maniu, la partidele istorice, la Regina Elena, la Dr. Lupu, la Patriarhul Nicodim, la Mitropolitul Bălan, la întreaga Biserică Ortodoxă Română şi la mulţi alţii care au pus umărul la salvarea evreilor. Cred însă că factorul principal îl reprezintă mentalitatea, psihologia şi omenia românilor.
Care sunt faptele istorice? După începerea războiului, se desfăşoară foarte rapid operaţiunile militare în Basarabia şi Bucovina de Nord, unde este masacrată populaţia evreiască şi unde forţele româneşti cooperează cu cele ale germanilor. În curând, în spatele frontului, apar comandourile germane specializate în operaţii de „curăţire” şi, paralel, încep deportări de familii întregi din populaţia evreiască, dincolo de Nistru, în Transnistria. Pentru mine, moartea chiar şi numai a unui singur om nevinovat reprezintă o tragedie, dar trebuie să iau în consideraţie şi statistica. Pentru că subiectul este foarte controversat, las la aprecierea audienţei să deducă adevărul – din diferite surse. Una dintre ele ar fi „Enciclopedia Iudaică”, o lucrare de referinţă, în care se menţionează cifra de 40.000 de morţi, plasând România pe locul 10, ca vinovăţie, în timp ce raportul Dvs., al Comisiei, se referă la 420.000 de victime, România ajungând pe locul 2, imediat după Germania. Ţinând seama de paritatea populaţiei, România devine, nici mai mult, nici mai puţin, prima „Killing-machine” din istoria celui de al Doilea Război Mondial!
În aritmetica Comisiei se adaugă şi Ardealul de Nord, acolo unde populaţia evreiască a fost decimată, numai că, atunci,Ardealul de Nord se afla sub controlul maghiar. Dumneavoastră mai treceţi cu vederea şi alte fapte: că toţi bărbaţii evrei în putere au fost încadraţi în Armata Roşie, că o mare parte din populaţie a fugit în interiorul Rusiei şi că foarte mulţi evrei au murit de moarte naturală sau de boli contagioase (tifos), de care a suferit întreaga populaţie, inclusiv Armata Română. Responsabilitatea Guvernului României în aceste evenimente este mare, dar nu este greu să fie separată de responsabilitatea germanilor.
Mă voi ocupa în continuare de momentul crucial, anul 1942, care este şters cu buretele sau distorsionat ca semnificaţie istorică. Mihai Antonescu, Ministrul de Externe, se întâlneşte cu Hitler, în acea toamnă, şi îi comunică hotărârea de a nu-i preda pe evreii din Regatul României. Vreau să vă mai amintesc, domnule general Mihai Ionescu, două documente semnificative, pe care sper şi cred că le cunoaşteţi: la o săptămâna de la această întâlnire istorică, Ion Antonescu declară, într-o şedinţă a Consiliului de Miniştri: „Nu voi face jocul rasist al germanilor şi îi voi slava pe toţi evreii mei”; după alte două săptămâni, la o altă şedinţă a Consiliului de Miniştri, Ion Antonescu declara: „Eu mi-am dat cuvântul să asigur viaţa şi libertatea evreilor şi mă voi ţine de cuvânt”. Toamna lui 1942 pecetluieşte pentru totdeauna salvarea unei întregi populaţii de la moarte, condamnată la „soluţia finală” de către Hitler.
Mă voi referi acum la Raportul Comisiei Holocaustului, lucrare unde o reală tragedie este folosită pentru anumite interese politice. În 2002, Guvernul României, bazându-se pe documentele Arhivei Naţionale şi în conjuncţie cu toate documentele primite de la Muzeul Holocaustului din Washington, DC, decretează, fără echivoc, că pe teritoriul României nu a avut loc Holocaustul. La mai puţin de doi ani, însă, Guvernul României îşi schimbă poziţia, înfiinţând o Comisie care, bazându-se pe exact aceleaşi documente, decretează că în România a avut loc un genocid de proporţii inimaginabile. Comentariile sunt de prisos!
Vreau să mai spun asistenţei că Raportul Wiesel de cercetare a crimelor Holocaustului reprezintă un atac fără precedent la adresa demnităţii românilor. În concluzia raportului se spune: „Românii sunt vinovaţi de genocid, chiar dacă în anumite regiuni au supravieţuit evrei”. Înainte de a intra în fondul problemei, doresc să mai remarc că „anumite regiuni” reprezintă, de fapt, România de bază, România esenţială, adică în actualele ei graniţe. Raportul aruncă o vină colectivă, acuzând de genocid întreaga populaţie românească. Această idee de vină colectivă aparţine ideologiei fasciste şi/sau comuniste, aruncând vina – reală sau imaginară -câtorva asupra unei întregi colectivităţi naţionale, rasiale sau sociale. Iar o vină colectivă nu are ce căuta în discursul unei democraţii! Se merge atât de departe încât se spune că majoritatea populaţiei româneşti a sprijinit Holacaustul!
Mă întreb: oare cum a fost posibil aşa ceva, când faptele din Bucovina şi Basarabia au fost foarte puţin cunoscute de populaţie. Eu personal am plecat la 32 de ani din România şi nu am auzit niciodată despre aceste evenimente. România este prezentată în acest material ca o ţară fascizată şi complet rasistă. Aş vrea să-i amintesc domnului general şi cercetător istoric faptul că fascismul a fost lichidat în România cu ocazia rebeliunii legionare. Fragmentul care m-a intrigat profund este următorul: „Holocausul îşi are rădăcini adânci în istoria şi cultura română”! Această constatare aduce un atac frontal Istoriei României şi nu scapă de această decapitare niciun om politic, niciun partid istoric, niciun moment al istoriei şi nici al monarhiei. Deci, Istoria României este prezentată de Comisie în primul rând ca o istorie a antisemitismului.
Acelaşi tratament i se aplică însă şi Culturii Româneşti. Nu scapă de „atenţia” noii inchiziţii nicio personalitate culturală, de la Alecsandri, Eminescu, Kogălniceanu, Hajdeu, Slavici etc., iar în epoca modernă nu scapă nici Emil Cioran, Noica, Mircea Eliade. Aşadar, în opinia Comisiei, Cultura Românească nu este importantă prin valenţele sale universale, ci numai prin caracterul ei rasist şi antisemit. Cu alte cuvinte, Mihai Eminescu şi ceilalţi piloni ai Culturii Româneşti sunt, nici mai mult, nici mai puţin, vinovaţi pentru cauzarea Holocaustului. Cruciţi-vă, doamnelor şi domnilor, cruciţi-vă, domnule general!.
Concluzia acestei Comisii a dat o undă verde unei adevărate „vânători de vrăjitoare”, având ca victimă cultura şi limba naţională. Atenţia este în primul rând îndreptată asupra lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade, fiind orchestrată din birourile preşedintelui Institutului Cultural Român (ICR), d-l Horia Roman Patapievici. Având la dispoziţie un buget de câteva milioane de dolari, având sub control edituri şi reviste culturale, el şi ciracii săi au pornit un atac delirant îndreptat împotriva a tot ce este românesc. D-l Patapievici spune în clar: „Eminescu, ca poet naţional, şi întreaga cultură naţională nu-şi au locul sub zodia internaţionalismului”. Sau: „Dacă vreţi să intraţi în Europa, trebuie să vă debarasaţi de Eminescu”.
Dacă nu credeţi, mă voi referi la seara dedicată „Luceafărului poeziei româneşti”, desfăşurată la Consulatul General al României din New York şi boicotată de Institutul Cultural Român New York, condus de d-na Corina Şuteu, ai cărui angajaţi nu au avut decât curiozitatea de „a băga capul” la acest eveniment care a durat 6 sau 7 ore. Această manifestare a avut loc prin bunăvoinţa Consulului General al României la New York, d-l Pietro Lucian Pavoni, căruia trebuie să-i exprimăm sinceră gratitudine. Nu pot să nu adaug faptul că nu mi se permite (de doi ani!) să particip la activităţile ICR New York, deoarece am cerut să se vorbească şi româneşte la manifestările organizate de Institut (pentru participarea din această seară, a trebuit să mi se dea o derogare specială de la Washington!).
Vreau să mai adresez câteva cuvinte doamnelor şi domnilor din spatele meu, care strigă, cu înverşunare, să nu fiu lăsat să mai vorbesc şi să fiu dat afară! Dacă Dvs. mai sunteţi azi în viaţă, aceasta i se datorează mareşalului Ion Antonescu şi – în primul rând – omeniei românilor. Este greu pentru mine să înţeleg cum mulţi români acceptă orice compromis, inclusiv acest raport degradant. La fel, nu pot să înţeleg cum mulţi evrei, în loc să fie recunoscători şi să le arate gratitudine celor care le-au salvat viaţa, stau şi aşteaptă să le mai dea încă o palmă. Un adevăr spus doar pe jumătate seamănă cu o minciună. Pe fundalul unei tragedii adevărate, asistăm aici la un atac fără precedent la adresa Istoriei şi Culturii Româneşti. Dacă vrem să ne recâştigăm demnitatea, trebuie să spunem adevărul întreg. Vă mulţumesc pentru răbdarea şi atenţia Dumneavoastră.
Robert Horvath, Cineast New York,
Primit pe mail .
Din pacate nu cunosc sursa si n-o pot cita
TRĂDARE. ROMÂNII CUMPĂRĂ PROPRIA LOR ENERGIE DIN UCRAINA
Datele în timp real de pe site-ul Agenției Internaționale a Energiei (IEA) arată o situație realmente dubioasă în ce privește criza energetică din Republica Moldova. Și asta pentru că cea mai mare cantitate de energie luată din România este livrată Ucrainei, pentru ca, în aceeași zi, România să importe fix aceeași cantitate din Ucraina, la prețuri MULT MAI MARI, bineînțeles.
Republica Moldova beneficiază de preț preferențial la energia luată din țara noastră, de circa 90 euro MWh, asta în timp ce prețurile din piață au depășit 120 euro/MWh.
Dacă analizăm doar ziua de 16 decembrie 2024, de pe Real Time Electricity Tracker, al Agenției Internaționale a Energiei (IEA), observăm un lucru extrem de ciudat. Republica Moldova, în plină stare de urgență energetică, importa din România 0,50 GWh energie și exporta 0,37 GWh în Ucraina.
Culmea este că, în aceeași zi, România importa din Ucraina fix aceeași cantitate pe care o livrase Republicii Moldova, de 0,37 GWh, creând senzația unei suveici. Și asta pentru că Republica Moldova, cu toate oftaturile autorităților de aici din ultimele zile, prin care se plângeau că este posibil să achiziționeze și de pe OPCOM, este beneficiara unor prețuri preferențiale, de 90 de euro/MWh.
Dacă în 16 decembrie Republica Moldova cumpăra energia de la noi cu 90 de euro/MWh și o transfera către Ucraina, exportul din Ucraina către România se făcea la prețul de 147,15 euro/MWh, în condițiile în care prețul energiei în țara noastră în acea zi era mai mic, de 127,89 euro/MWh.
De altfel, Republica Moldova exportă constant cantități importante de energie către Ucraina, energie pe care o importă exclusiv din România. Culmea este că, deși avem interconexiuni cu Ucraina, țara noastră doar importă energie din Ucraina, în marea majoritate a timpului. (national.ro)
Voi înțelegeți ceva din toată nebunia asta? Că te ia cu capul. Poporul român nu contează nici cât negru sub unghie. Iată de ce Călin Georgescu trebuie împiedicat cu orice preț să ajungă la Cotroceni. Fiindcă el vorbește despre resursele naționale, ca proprietate a poporului român. Și că se va opri orice jaf al acestor resurse, care nu vor mai fi exploatate decât în beneficiul poporului. Și asta îi îngrozește pe unii.🤭
Domnule profesor,
l-ati vazut ieri pe KWI vorbind de la Bruxelles si raspunzand in premiera la cateva intrebari? Pai cea mai buna aparare a lui Calin Georgescu este declaratia de presa a Celui mai Informat (ne)român!
Cica nu are motivatie sa plece?
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/conditiile-in-care-klaus-iohannis-ar-demisiona-din-functie-ce-a-raspuns-presedintele-3051801
Pai, ce trebuie facut cand poporul nu ca nu te mai vrea ci te uraste?! Noi suntem un popor pasnic, dar tu, Iohanis, in ce bucla si pe ce lume traiesti?
*In skimb pot sa va atrag atentia ca aceste subiecte fierbinti, invalidarea turului 1, sustinerea lui Georgescu sunt 2 teme tabu pentru postatori si mai ales pentru acei comentatori ce viețuiesc pe afara cu mici exceptii!
Oare ce de?
-a fost unu,dumitru popescu-dumnezeu,
a crapat mai adineaori,
Dumitru Popescu, „Dumnezeu”, (n. 18 aprilie 1928 , Turnu Măgurele, Teleorman, România – d. 22 noiembrie 2024 ) a fost un om politic, jurnalist,
prieten cu Cristoiu,Nistorescu,Stireanu,Prelipceanu,cu Horia Alexandrescu.
-Georgescu-Dumnezeu,
e bine?
Iohanis este mason, este membru al clubului Bidelberg cu Soroș și cu o femee din consilierii președintelui de cân era Băsescu. Am uitat numele, este o escroacă ordinară.
Elefantul nostru Rombo este drersat de soroș și ascultă de acesta. Nu vă mai mirați, el nu e capabil de o asemenea acțiune de de amploare. A făcut-o la comanda lui Soroș și a structurii din Sinagoga cahalei din România.
Ce trebuie să facem ? Protestele poporului român care a fost batjocurit atât de regiomul Băsescu cât și de regimul celor trei ai regimului Iohanis..
CCR, nu poate să fie imparțială, ci este în cârdîșie cu Guvernul și cu Iohanis. .
USL este copilul finanțat dfe Soroș și care cred orbește în globalizarea ocultei mobndiale. Ei au avut o minte de copil, nu de matur politic. Tata ne dă bani, tatya să ne îndrumer ce trebuie făcut din România..
Nici ungurii nu sunt streini de aceast măgărie la alegeri.
Procuratura, SRI, Justiția trebuie să fie și ei odată cui demnitate de a lua măsurile necvesare la acest act de trădfare națională..