Circularele Căpitanului (9) Procesul decemvirilor
28 martie 2025|Doctrină naţionalistă, Legionarii în eternitate

Circularele Căpitanului (9) Procesul decemvirilor
29 octombrie 2018|Doctrină naţionalistă, Legionarii în eternitate
Bucureşti, 28 Aprilie 1937

DOMNILOR AVOCAŢI

Mă adresez Dv. şi prin Dv. tuturor avocaţilor din toate barourile Ţării, mă adresez tuturor Judecătorilor de orice instanţă, mă adresez Ţării întregi pentru ca mai înainte de a vedea ce avem de făcut, să protestez din adâncurile sufletului împotriva modului nemaipomenit şi nemaiauzit în care au fost judecaţi cei zece legionari.

1. Protestez împotriva faptului că au fost ridicaţi prin legea nouă votată, de la Judecătorii lor fireşti şi trimişi unei instanţe militare de judecată, în atribuţiile căreia nu intra judecarea acestui proces.

2. Protestez în contra eliminării din instanţă a întregei apărări, lăsând pe acuzaţi fără nici o apărare, căci nu poate fi considerată apărare, aceea făcută de un singur ofiţer, în 7 minute, pentru zece oameni pe cari îi condamni la muncă silnică pe viaţă.

3. Protestez în contra faptului că prin acest sistem acuzaţii au fost lipsiţi de martorii principali în această chestiune, martori cari deţin lucruri senzaţionale în favoarea acuzaţilor, martori cari, după planul apărării au fost lăsaţi mai la urmă, dar care în urma măsurilor luate, n’au mai putut fi audiaţi.

Aceşti martori în ordinea importanţei sunt: Generalul Gh.Cantacuzino, care a prezidat juriul de onoare, a judecat şi eliminat pe Stelescu din organizaţie. Posedă documente şi acte de importanţă zdrobitoare. Corneliu Z. Codreanu, deţinător a unor importante informaţii, Prof. Nae Ionescu, Ing. Cristian Leu, cunoscând punerea la cale a unui asasinat odios, Vasile Cotea, acel ce trebuia să execute asasinatul, Luca Gheorghiade şi Dumitrescu-Zăpadă.

4. Protestez în contra acestui sistem care ridică în Ţară neîncrederea în Justiţie, neîncrederea care este începutul tuturor nenorocirilor, pentru că refuzul de justiţie duce pe om la ideia de a-şi face singur justiţie. – Ca şi în cazul Stelescu -. Or aceasta este cea mai mare nenorocire care se poate abate asupra unei Ţări.

Domnilor avocaţi, rog luaţi toate măsurile dictate de legi, pentru ca hotărîrea dată să fie casată în Instanţele superioare.

C. Z. C.

*

Circulara aceasta a fost prilejuită de procesul în care au

fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă cei zece decemviri. Ca şi în cazul nicadorilor, încă nu avem o cercetare ştiinţifică, obiectivă şi detaşată, a procesului şi a faptelor respective, ani de zile aceste subiecte au fost interzise, iar după 1990 întârzie în mod nejustificat abordarea lor. Din “folclorul” legionar am prins contestarea variantei măcelului bestial , variantă pusă în circulaţie de presa din Sărindar. Acum, ce date sigure avem ? Faptul că cei zece asasini fuseseră, până în ziua crimei, tineri onorabili, cu meserii intelectuale, străini până atunci de orice antecedente penale, criminale. S-au dus toţi zece din solidaritate, şi e posibil, ca şi în cazul celor trei nicadori, ca numai unul să fi fost inarmat.

În orice caz, prin uciderea lui Stelescu, camaradul care a sfidat jurămîntul de camaraderie, de loialitate, au vrut să demonstreze ceva, să susţină o idee morală. Nu cunosc prea bine sursele legionare de informaţii cu privire la acest subiect. E regretabil că justiţia a împiedecat nişte oameni ca Nae Ionescu şi generalul Gh. Cantacuzino să depună ca martori. Se cunoaşte oare ce ar fi avut de mărturisit şi de dovedit ? Să reţinem, pentru a înţelege o parte din violenţele şi crimele săvârşite de legionari, că “refuzul de justiţie duce pe om la ideea de a-şi face singur justiţie”.

Oricum, cei ce au căzut victime acestor violenţe legionare, aproape toţi erau indivizi asupra cărora justiţia întârzia în mod nepermis să aplice legile, caz în care indivizi ca Gavrilă Marinescu şi atâţi alţii ar fi înfundat puşcăriile.

De ce l-au ucis decemvirii pe Stelescu în maniera în care l-au ucis ? Iată o întrebare la care răspunsul, sunt convins, va pune în evidenţă că în viziunea autorilor crimei a fost o execuţie legitimă, binemeritată, chiar dacă nu şi legală. Ca şi în cazul nicadorilor.