- Contains Link
Nu am nimic impotriva lui Ciolos, ca persoana. Ca tehnocrat, inclusiv ca premier, insa, am mari dubii. Din CV-ul (cf.Agerpres) dumnealui aflam ca a absolvit, in 1994, Facultatea de Horticultura a Universitatii din Cluj, iar “In perioada 1991-1996, a urmat stagii practice in ferme de agricultura ecologica sub egida Federatiei Regionale a Agricultorilor Ecologici din Bretagne (Franta). In perioada august – septembrie 1995 a lucrat la Centrul International de Cooperare pentru Dezvoltare Agricola in Franta iar in perioada februarie – septembrie 1997 a activat in calitate de inginer stagiar la Camera Judeteana de Agricultura Aveyron. In 1997, timp de cinci luni, a prestat ca agroeconomist stagiar la Comisia Europeana de la Bruxelles, in cadrul Diviziei de Dezvoltare Rurala a Directiei Generale de Agricultura, ocupandu-se cu pregatirea Programului SAPARD. A absolvit Ecole Nationale Superieure Agronomique Montpellier ENSA. Din 2000 este doctorand in economia dezvoltarii agricole, agroalimentare si rurale la Institutul National de Cercetari Agronomice (INRA) din cadrul ENSA” (http://www.ziuanews.ro/dezvalu…
Nimic nu ne confirma astfel activitatea practica a vesnic si vasnicului tehnocrat Ciolos ca fiind conectat, cel putin dupa 1994, la teminarea facultatii, la realitatile practice ale agriculturii romanesti, aflata inca din 1990 in cadere libera, respectiv ca ar fi prestat cel putin o luna de zile ca inginer horticol in vreo unitate economica din Romania. Sa ne amintim ca, cel putin in 1990, performantele agriculturii romanesti au fost dezastruoase, schimbarea de regim si a proprietatii agricole, abandonarea si devalizarea fostelor ferme agricole urmata de legea 18, avand grave consecinte asupra productiei agricole.
Intre 1996 si 2006 (10 ani!!!) a urmat studii de masterat si doctorat la Scoala Nationala Superioara Agronomica din Montpellier, Franta, ca a obtinut Diploma de Agronomie Aprofundata a aceleiasi scoli frantuzesti, dar ca in 2005 a participat si la cursurile de agricultura si comert organizate de Institutul Bancii Mondiale si Universitatea Roma III (!), in timp ce in 1995 era si consultant pe probleme de analiza socio-economica pentru proiectul de dezvoltare agricola si rurala a judetului Arges, in 1997 era stagiar la Bruxelles-divizia de dezvoltare rurala- si responsabil cu pregatirea programului Sapard, intre 1998-1999 era director de program, din nou pentru proiectul de dezvoltare rurala Arges, intre 1999-2001 coordonator al programelor de cooperare franco-romane in dezvoltare agricola, intre 2002-2003 era task-manager la Delegatia Comisiei Europene in Romania. Ma intreb, asfel, intre 1994, cand termina facultatea de la Cluj si 1996 cand incepe sa o ia la picior direct in Occident, ce a facut Dacian Ciolos? Mai mult ca sigur n-a fost inginer agronom pe niciunde in Romania, mai ales ca la acea ora repartitiile de la terminarea facultatii nu mai existau! Cum a fost el conectat la realitatile agriculturii romanesti si cum le-a servit ca sa le cunoasca si mai ales, ce l-a recomandat ca scoler prin Franta inca din anii 90?!
Desigur tot acest parcurs european i-a servit si la propulsarea sa direct in cabinetul ministrului agriculturii ca si consilier (2005-2007) timp in care era si reprezentat in Comitetul Special Agricol la Consiliul European, pentru ca mai apoi sa ajunga, in 2007, subsecretar de stat pentru afaceri europene in Ministerul Agriculturii, ministru al agriculturii in guvernul Tariceanu (2007-2008), sef al Comisiei prezidentiale pentru elaborarea unei strategii în domeniul Agriculturii (2009-2010), toata aceasta experienta europeana fiind un atuu imbatabil in propulsarea sa ca si comisar European pentru agricultura si dezvoltare rurala (2010-2015), consilier special pentru securitatea alimentara al presedintelui Comisiei Europene, post in care l-a prins “flama” de la Colectiv care l-a adus direct pe scaunul de premier.
Nimic rau in ascensiunea academica a domnului Ciolos, insa in experienta si contactul sau direct cu agricultura romaneasca, in afara poate a catorva vizite de lucru si a unor interviuri, conexiunea e zero. Vreau si eu un nume de cap, ias, ferma, sera, etc, trecute pe cartea de munca a domunului Ciolos. Cer mult?
Cum e posibil ca agricultura romanesca, altadata fruntea agriculturii europene, sa ajunga la stadiul de subzistenta, rezistand cu greu asaltului legilor, ordonantelor si reglemetarilor europene care nu au facut decat s-o darame, sa avem cele mai mici subventii si alea venite cu mari intarzieri? Dintr-un articol publicat in 2015 aflam cam cum stam: “in Uniunea Europeana cea mai mare subventie pe suprafata (SAPS) o iau fermierii din Malta, acestia primind circa 600 de euro/ha. De asemenea, sume considerabile se ofera si agricultorilor din Olanda (459 euro/ha), Grecia (418 euro/ha), Italia (394 euro/ha), Franta (291 euro/ha), Polonia (212 euro/ha).
Fermierii romani au primit anul trecut (2014) o plata pe suprafata in valoare de 157 de euro/hectar. Cu toate ca suma este oricum mica in comparatie cu subventiile pe care alte state din UE le iau pentru suprafata, fermierilor romani li s-au mai retinut si alti bani.”. Aflam si de ce: “Comisia de preaderare, delegatia Romaniei a negociat nivelul subventiilor. Fiecare stat are o comisie din cadrul ministerului Agriculturii care negociaza cuantumul subventiilor, alocate pe tara, la nivel de suprafata agricola. Noi am negociat din pacate pentru 7 milioane de hectare si noi avem declarate 9 milioane de hectare. S-a luat statistica de la nivelul anului 2004-2005. Tocmai de aceea intervine acel coeficient de reducere liniara, fermierii avand acea reducere de 11% pentru a se putea plati subventia pentru celelalte 2 milioane de hectare. Net, un fermier a luat circa 140 de euro pe sufrafata. Din pacate, la acel moment, nu am avut niste negociatori foarte buni, de aceea suntem in aceasta situatie acum”. De ce am negociat doar pentru 7 milioane de hectare? Cu toate vanzarile catre straini, impuse de coana europa, cat mai avem acum, efectiv ale noastre? Uite d’aia!
Constantin Bazon, vicepresedinte LAPAR. sustine ca „Din pacate, personal, cu un grup de colegi am ajuns acum cativa ani la Bruxelles si am vazut ce atitudine au europarlamentarii polonezi fata de fermierii lor, in comparatie cu modul de lucru al unui europarlamentar roman, care ne-a reprosat ca ce mai cautam si noi acolo, ca am venit sa mai cersim ceva. In loc sa zica, uite, va introduc la o comisia pentru negocieri etc. Nu trebuia sa ne urecheasca asa, pentru ca fermierul roman a demonstrat in ultimii ani ca are priceperea si indemanarea sa-si lucreze terenul si sa aiba culturi de calitate”. (https://www.stiriagricole.ro/m…. Si nu va ganditi ca cei 200 euro/ha ii iei asa odata si la timp. Ii iei cumulat (de exemplu incepi cu SUBVENTIA APIA 2016: SAPS – 96,88 euro/ha, continui cu cea ÎNVERZIRE – 57,37 si tot asa, in functie de cultura si alte alea, firfirel cu firfirel ajungi cu greu la suma totala estimata) si ii iei anul viitor pentru anul trecut!
http://www.zf.ro/eveniment/con…
Si, stati linistiti, subventiile au inceput de la cativa euro/ha.
Unde era Ciolos si experienta sa, patriotismul sau, in tot acel timp, nu cumva pe la Bruxelles?
Despre agricultura e mult de povestit. Problemele sunt multe si diverse, incepand cu legea 18 a retrocedarilor si cele care au urmat pe aceeasi tema, proasta lege a arendarii (care avantajeaza arendasul in defavoarea proprietarului, o adevarata zeciuiala practicata salbatic de catre arendas in timp ce tot el primeste totate subventiile, proprietarul ramanand sa se multumeasca cu cat ii scapa arendasul printre degete, daca ii da ceva, dar fiind obligat sa plateasca impozite din ce in ce mai mari) si culminand cu legile care au permis instrainarea terenurilor agricole pana la cota alarmanta, dar de care, inca, nu se alarmeaza nimeni, concret. Azi-maine Ciolos va lasa, sper, fotoliul de premier dar promisa intervenitie pentru stoparea acestui fenomen inca n-am vazut-o. Cu toata experienta sa europeana.