marius linte
lun., 16 sept., 20:07 (acum 14 ore)
către eu

„În cursul vieții pământești, oamenii își comunică din sensurile pe care le primesc de la Dumnezeu într-un mod mai puțin luminos. În viața viitoare le vor primi însă de la Dumnezeu și le vor comunica în toată bogăția și lumina lor. Aceasta va însemna o unire deosebit de intimă a lor cu Dumnezeu Cuvântul și întreolaltă, fără să se confunde cu El și între ei. Căci numai persoana poate comunica sensuri, și le comunică numai persoanelor și așteaptă numai de la ele să i se comunice. Căci nu sensul în sine interesează, ci persoana.

Ea este sensul viu atotcuprinzător, sau nu există sens adevărat unde nu e persoană. Și fiecare persoană ține la altă persoană, ca aceea să nu se confunde cu ea, pentru că, altfel, ar fi lipsită de o parte a sensului existenței. Sensul deplin e numai în comunicarea de sine a unei persoane către altă persoană. Și numai în comunicarea ambelor, ele se luminează ca sensuri vii.”

D. Stăniloae, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu