denitsoc@gmail.com 75.57.36.95 |
@ Sorin, O cunoastere mai indeaproape a vietii cinezesti contemporane ne ar face sa intelegem de ce ei au un respect aproape religios pentru invatamant/educatie. In primul rand, nu ca ar fi perfecta societatea lor, dar totusi nu este asa de inflamata cu corupti, corupatori, excroci si deviati sexuali(ca să fie mai siguri i-au scos si pe evrei din partidul comunist), ca alte societati din lume. Printre altele intr-un asemenea climat inca se mai poate practica cu succes „meritul” in dobandirea slujbelor si rangurilor respective. Deci, cand lumea vede ca cei merituosi sunt avansati, atunci isi doreste sa se educe si instruiasca pentru a ajunge unde viseaza. Trebuie mentioant ca principiile „meritului” erau practicate in administratiile imperiale chineze de la Confucius si pana la razboaiele opiumului, iar in prezent comunistii merg pe perceptele confucianiste si se pare ca nu gresesc. Privitor la obsesia „Covid zero” lucrurile stau asa: de la inceputul pandemiei si pana in prezent China a fost atacata/infestata in mai multe randuri,incontinuu, cu diferite forme ale virusului, cat si cu alte virusuri noi(noi create-deci fara tratament cunoscut). Ei sunt inca in stare de asediu si fac fata foarte bine, dar nici atacatorii nu se lasa. Atacatorii stim cu totii cine sunt, specialisti ai infectarilor din razboaiele cu pieile rosii, Comuna Pariziana si altele. |
*
Nota redacției – De ce aflăm abia acum, cu totul întâmplător, că în China „ca sa fie mai siguri i-au scos si pe evrei din partidul comunist”! Pe la mijlocul anilor 1990, la o discuție cu niște oficiali chinezi, am pus întrebarea „de ce China nu a renunțat la comunism?” Mi s-a răspuns: pentru că în conducerea Partidului Comunist Chinez nu există niciun evreu!… Iar acum aflu că bieții evrei din China nu au dreptul să fie comuniști! Vreau detalii! Este o informație extraordinară!
„Evident ca auzim de cca. 5-6 ani ca China va da faliment ca maine, dar de cand auzim propaganda asta ar insemna ca China este falimentata si disparuta demult, dar visul acesta sionist nu se va indeplini niciodata.”
De fapt, de vreo 30
„1990. The Economist. China’s economy has come to a halt.
1996. The Economist. China’s economy will face a hard landing
1998. The Economist: China’s economy entering a dangerous period of sluggish growth.
1999. Bank of Canada: Likelihood of a hard landing for the Chinese economy.
2000. Chicago Tribune: China currency move nails hard landing risk coffin.
2001. Wilbanks, Smith & Thomas: A hard landing in China.
2002. Westchester University: China Anxiously Seeks a Soft Economic Landing
2003. New York Times: Banking crisis imperils China
2004. The Economist: The great fall of China?
2005. Nouriel Roubini: The Risk of a Hard Landing in China
2006. International Economy: Can China Achieve a Soft Landing?
2007. TIME: Is China’s Economy Overheating? Can China avoid a hard landing?
2008. Forbes: Hard Landing In China?
2009. Fortune: China’s hard landing. China must find a way to recover.
2010: Nouriel Roubini: Hard landing coming in China.
2011: Business Insider: A Chinese Hard Landing May Be Closer Than You Think
2012: American Interest: Dismal Economic News from China: A Hard Landing
2013: Zero Hedge: A Hard Landing In China
2014. CNBC: A hard landing in China.
2015. Forbes: Congratulations, You Got Yourself A Chinese Hard Landing.
2016. The Economist: Hard landing looms for China
2017. National Interest: Is China’s Economy Going To Crash? ”
Dar da, nu e cazul.
„China nu mai are nevoie de capital strain pentru investitii, ea insasi are o banca dei investitii in infrastructura in Asia – AIIB -si mai investeste puternic si in Drumul Matasii, iar viitoarea Banca BRICS care va functiona incepand de la anul va avea in spate, AIIB – banca de investitii in infrastructura Asiatica.”
Nu ma refeream la investitorii finaciari (la banci), ci la cei de pe linia de productie, la companii.