dorel gergelyjanos@yahoo.com 62.231.103.227 |
pt dl Coja : Broşura cu „centenar” se găsește la Fundația Ogoranu (Veseliei 21). De GU nu prea mai știu nimic ; s-a retras din aproape toate activitățile. Filmul făcut la fața locului nu știu pe la cine rătăcește. Sigur există, l-am vizionat. Tot la Ogoranu se știe. Asta e! |
dorel gergelyjanos@yahoo.com 62.231.103.227 |
Revin! Moderator şi organizator era GU. filmul o demonstrează. |
*
Nota redacției – Textul meu despre cum a fost organizată la sala Dalles aniversarea Centenarului Zelea Codreanu a fost scris la scurtă distanță după desfășurarea evenimentului, așa că este exclus să încurc lucrurile. Știu că nu prea mă ajută memoria, mai uit, dar cu anumite limite! Nu știu nimic despre un film făcut atunci, au fost vreo două persoane care au filmat, dar nu erau aranjamentul meu. Eu am plătit sala, la dna Boeru, am discutat acasă la Marcel Petrișor despre necesitatea unui eveniment prin care să marcăm centenarul, de la acea discuție a plecat totul. Succesul de public a fost enorm, sala „gemea” de mulțimea celor prezenți. Moderator în mod sigur am fost eu, eu am fost pe scenă și am dat cuvîntul vorbitorilor. Țin bine minte că atunci când au venit să ne ceară să evacuăm sala m-am gândit să cer publicului să nu părăsim sala, să-i sfidăm pe cei care ne amenință. Eram sigur că nu există nici o bombă! Dar m-am gândit că dacă fac acest gest de „eroism”, voi fi bănuit că eu am aranjat să se dea acel telefon anonim care anunța existența bombei!
Lumea a ieșit din sală preț de un ceas, cât a durat inspecția pirotehniștilor. Ne-am întors în sală, ceva mai puțini, dar tot mulți și am continuat cuvîntările. Afirmația că George Ursa a fost „moderator și organizator. Filmul o demonstrează” mă surprinde. O să caut la Fundația Ogoranu filmul, dar nu are cum să susțină filmul asemenea idee, este complet alături de adevăr. Nu exclud ca George Ursa să fi fost de ajutor în organizarea evenimentului, dar nu ca „moderator și organizator”! Am colaborat deseori în anii aceia. Sunt ceva ani de când n-am mai vorbit cu George Ursa, sper să mai fie în viață și să ne confruntăm amintirile. Una peste alta, aflu cu plăcere că există acel film. Domnule Dorel, poate mergem împreună la Ogoranu să vedem filmul.
i.c.
Regret că m-am antrenat în această „dispută” fără nici un rost și sens și contraproductivă și departe de caracterul meu și pentru care cer iertare că am declanșat-o. Ține de slava deșartă. Deci : în 1999 (așa arată data), GU publică sub egida „Fundația Culturală Buna Vestire”, broșura : „CORNELIU ZELEA CODREANU – o sută de ani de la naștere – 13 Septembrie 1899 – 13 Septembrie 1999”, 61 pag. ISBN : 973-9950-0-1. În „cuvântul înainte”, semnat de dânsul, acesta precizează : … „tipărim, în broșură, intervențiile avute de domnii : Doru MIHAIL, Ion COJA, Zahu PANĂ, Nicolae Nicolau” etc. „dedicate Centenarului nașterii CĂPITANULUI” […] „a fost organizat de conducerile Fundațiilor BUNA VESTIRE și prof. George Manu”. Simpozionul s-a „desfășurat, duminică 12 septembrie 1999, la Sala „Ioan Dalles”etc. Mă rog, are loc incidentul cu „bomba”, povestit de GU și, concluzia dânsului : „Semnatarul acestor rânduri (din partea Fundației BUNA VESTIRE și dl Nicolae Nicolau (din partea Fundației prof. GEORGE MANU), am semnat procesul verbal prin care se constata inexistența… bombei la Sala Dalles”. (s. n.) Evident, semnau, aceasta, alături de ofițerul ce a condus operația. În calitate de ce semna GU „procesul verbal”? De portar? Nu! De responsabil cu organizarea simpozionului. Că ofițerul luase datele de la conducerea sălii. De ce n-a fost chemat dl cutare sau cutare, ci dl GU și NN. Faptul că în film era la tribună, în dreapta lui dl Mihail, aici s-ar putea să greșesc numele celui aflat lângă GU ; dacă era el, GU, pentru ce era acolo? „Cuvânt înainte” la broșură de ce o scria el și nu eu știu cine? Nea Kostikă, de pildă. Textul dvs are titlul : „Corneliu Zelea Codreanu – Model și Icoană”. Și este cu „Onorată asistență, doamnelor și domnilor”… Și precizați în preambul că „invitația (s. n.) de a lua cuvântul la această aniversare și în fața domniilor voastre constituie pentru mine cea mai mare onoare care mi s-a făcut vreodată…” Fără comentarii. GU a fost atât de nepoliticos că a publicat textul intervenției dvs fără a vă consulta și a vă da un exemplar de broșură? Așa ceva este imposibil. Cine s-a ocupat de afișaj? , s-au lipit zeci de afișaje în București, până și la Fac. de Drept, pe balustrada scărilor am văzut și era cu nl organizatorilor, cu nl ONG-urilor de mai sus și nl responsabililor : prof. GU și NN. De al doilea nume nu-s sigur. Dar de primul, da! Îl știu de pe când era student. Nu mă mai întind! Pe broșură, la contrapagină, scrie : „Redactor șef : George URSA, Redactor de carte : George URSA” etc. Cum n-a avut el „nici un rol” acolo? La „Centenar”, evident! Suficient, cred! Cu aceasta închei și sper a fi ultima de acest gen pe vreun sait. Doamne, ajută!