Ceausescu crezuse in evrei
0 aprobate
caragiale_il@yahoo.com
78.96.85.112
Ceausescu a fost catelusul evreilor, inca de cand era inchisoare in anii 30 si lua lectii de comunism de la iudeo-comunistii inchisi acolo, crezand in puterea maxima a acestora pe lume. Din 1970 s-a gudurat pe langa evreii din SUA ca sa il invete si ajute sa ia credite si sa „dezvolte” Romania.
Ceauşescu era omul Goldei Meir – premiera Israelului – în „lagărul socialist“ est-european.
Golda Meir îl câştigase pe Ceauşescu, carui ii bagase in cap ca evreii vor ajuta Romania, la schimb ca le face politica.
Marian Nazat:
„Să fi avut zece primăveri când am auzit pentru prima oară de Golda Meir. Făptura aceasta, cu înfățișare de bunicuță cumsecade, apărea frecvent pe micul nostru ecran alb-negru, iar numele său era pomenit deseori în programele naționale de știri. Din câte puteam să pricep la vârsta aceea crudă, mi se părea că preaîncercata evreică este prietena românilor. Așa că am început s-o îndrăgesc ca pe o aducătoare de daruri, un fel de Moș Crăciun cu fustă. Habar n-aveam, de pildă, că David Ben – Gurion (mentorul ei) spusese odată că viitorul prim-ministru israelian din anii ’70 e „singurul bărbat din cabinetul meu.”[1] Oricum, venea una, două la București (sau am rămas eu cu o impresie deformată de timp?) și îi primea regulat la Tel Aviv pe reprezentanții guvernului român.“

Golda Mabovici (Mabovitz) (mai târziu Golda Meir) s-a născut la Kiev în Ucraina, pe atunci parte din Imperiul Rus.

Între 17 martie 1969 – 3 iunie 1974 a fost al 4-lea Prim-ministru al Israelului în funcție.

În 1969 România și Israelul au ridicat rangul relațiilor lor diplomatice, în vreme ce toate celelalte țări comuniste le rupseseră.
În anii 1969 și începutul anilor 1970 Meir s-a întâlnit cu numeroși lideri din lume pentru promovarea păcii în Orientul Mijlociu, inclusiv Richard Nixon, Nicolae Ceaușescu (1972), Papa Paul al VI-lea. În 1972 Golda Meir a fost cel dintâi prim-ministru israelian care a efectuat o vizită oficială în Europa de est, la București, la invitația lui Ion Gheorghe Maurer.

Îmbrățișarea Israelului
Este apropae secretizat azi faptul că Ceaușescu a fost un prieten al Israelului, desi aceasta realitate este devoalata cu pisosinta si de documentele descretizate acum cativa ani de MAE israelian:
O telegramă din 30 martie 1967 trimisă de ambasadorul israelian la București afirma că Ceaușescu „vedea Israelul ca pe un centru pentru evreii bogați ale căror abilități economice și conexiuni internaționale ar putea fi de folos, inclusiv evreii americani”.
Cu toate acestea, propria evaluare a Israelului potrivit căreia deschidearea prieteneasca a lui Ceaușescu pentru evrei, afirma ca si aceasta imagine prea buna despre evrei este tot „antisemitism”, ceea ce nu a împiedicat totusi guvernul israelian să stabilească legături benefice cu regimul său, inclusiv vizite oficiale ale mai multor prim-miniștri israelieni în anii ’70 și ’80.
O telegramă de la ambasada israeliană din Washington din 5 aprilie 1967, notează că „românii au dezvoltat o viziune a abilităților comerciale ale Israelului ca centru internațional al Bătrânilor Sionului. Ei speră sincer că îi vom ajuta cu exporturile lor în Statele Unite… care în prezent le sunt interzise”.
Într-o scrisoare a ambasadorului israelian la București, datată din 9 octombrie 1967, se afirmă că „românii sunt interesați în mod special de creșterea exporturilor lor către SUA… Ei se bazează pe ajutorul nostru în acest domeniu. Înțeleg că am promis că vom face un efort în această privință și am făcut-o, însă fără prea mult succes”.
O altă telegramă, din 15 februarie 1968 trimisă de ambasadorul israelian la Teheran, în timp ce România și Iranul purtau discuții privind importul de petrol, notează că ambasadorul român credea că Israelul ar putea obține sprijin „de la evreii Rothschild din SUA”.
În iunie 1976, Cohen [Yohanan Cohen, ambasadorul Israelului în România în perioada 1973-1976] scria că relația României cu Israelul era determinată de „credința în puterea și influența evreilor din lume, în special din SUA“.
In timp, Ceausescu a inceput sa se indoasca de beneficiile ce i le-ar aduce evreii, mai ales ca Romania era sa intre in incapacitate de plata in 1980-81.
Israelul nu a provocat crize diplomatice după întâlnirea lui Ceaușescu cu Arafat. Este demn de remarcat faptul că reținerea Israelului în această privință a fost net diferită de reacția sa feroce atunci când a suspectat țările din America Latină că au dezvoltat legături cu Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP) și cu statele arabe. În schimb, Israelul s-a abținut să critice întâlnirile dintre Ceaușescu și liderii arabi și nu a stârnit o criză diplomatică atunci când s-a întâlnit cu Yasser Arafat, șeful OEP, în 1979. De asemenea, nu a existat niciun protest din partea Israelului atunci când OEP a deschis un birou la București în anii ’70.
Nimic din toate acestea nu a determinat Israelul să își reconsidere relațiile pozitive cu regimul Ceaușescu. La fel cum a menținut legături cu cinci dictaturi militare din America Latină și Africa în aceeași perioadă, în schimbul sprijinului în forurile internaționale, Israelul pare să fi tolerat antisemitismul României. În comunicatul său din 1976, Cohen a scris că „stabilirea unor legături normale și cu multiple valențe între România și Israel este considerată pe bună dreptate ca fiind un bun național al iudaismului si al Israelului. Într-un moment în care zeci de țări au rupt legăturile cu Israelul, iar poziția noastră internațională este subminată”.

Si Wilson Center din SUA a analizat aceste documente desecretizate şi realitatea ca Ceausescu a tinut cu Israelul in razboiul acestuia cu lumea araba din 1967
https://www-wilsoncenter-org.translate.goog/blog-post/ceausescu-and-the-six-day-war-the-view-washington-and-london?_x_tr_sl=en&_x_tr_tl=ro&_x_tr_hl=ro&_x_tr_pto=sc

Daca chiar vreti sa cunoasteti ceva fara sa ganditi cu burta, vedeti:
„Israel embraced Romanian dictator’s support – knowing he was anti-Semitic”
https://www.972mag.com/israel-romanian-dictator-anti-semitism/
Din articol:
La sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980, eșecurile repetate ale politicilor economice ale lui Ceaușescu pe mâna evreilor ieșeau la iveală, iar comerțul dintre România și SUA nu se materializase. Existau, de asemenea, zvonuri despre o nemulțumire crescândă în rândul eșuatelor superioare ale guvernului și serviciilor de Securitate române privind ajutorul evreilor.
În același timp, în Israel au ajuns rapoarte conform cărora regimul Ceaușescu dădea vina pe Israel și pe evreimea mondială pentru eșecurile sale, care ar fi sabotat relațiile dintre București și Washington