AKRITAS
IATA ADEVARATA TRAGEDIE. SI NOI DORMIM. PINA CAND?
CORPORATIILE FINANCIARE achizitioneaza pamanturile prin coruptie, folosind inclusiv INFRACTORI pentru INTIMIDAREA TARANILOR SARACI
Posted on noiembrie 12, 2015 by searchnewsglobal
Un studiu arată că străinii au ajuns să controleze până la 40% din terenul arabil al României. Printre marii proprietari sunt bănci şi companii. Fonduri de pensii americane și olandeze profită de pe urma țăranilor români care-și vând terenurile agricole uneia dintre cele mai mari bănci din lume, fără să știe sau fără voia lor. Unele vânzări s-au făcut fie forțat, fie prin intermediari cunoscuți ca infractori, fie cu directa contribuție a unor primari.
Gigantul bancar olandez Rabobank trebuie să răspundă unor întrebări legate de una dintre sucursalele sale din România „acaparează terenuri”. Rabobank a achiziționat peste 21.000 de hectare de teren arabil în România din 2011 încoace, ca parte a unui plan. Aceaste achiziții s-au făcut prin trei firme care aparțin fondului de investiții Rabo Farm înființat de bancă. În multe cazuri, însă, fondul de investiții a profitat și a abuzat de cei mai săraci și lipsiți de apărare dintre români.
În alte cazuri, sătenii s-au dus cu jalba la judecătorie și au reclamat fondul de investiții, susținând că ei nu au vândut pământurile pe care Rabo Farm le deține și de pe care își încasează arenda. Rabo Farm a cumpărat terenuri în cel puțin 51 de sate românești, toate aflate în zone de câmpie din vestul, sudul și estul țării.
În fiecare an Comisia Europeană alocă miliarde de euro companiilor care cumpără suprafețe mari de terenuri în estul Europei, cu premisa că acestea asistă la concentrarea de terenuri și ridică prețurile terenurilor.
”România este un exemplu de scenariu pentru un dezastru perfect”. În economia sa de tranziție, în care accesul și controlul asupra resurselor.
Imaginaţi-vă că sunteţi brusc deposedaţi de terenul pe care familia voastră l-a lucrat timp de generaţii, acesta fiind achiziţionat de către companii bogate sau de guverne, pentru a produce alimente sau bio-combustibili sau pur şi simplu să fie folosit ca investiţie profitabilă pentru alte persoane, de multe ori aflate departe. Te uiţi neputincios cum întinderi mari de teren sunt pregătite pentru monoculturi şi râurile sunt poluate cu reziduuri şi produse chimice.
Din păcate, acest lucru se întâmplă peste tot în întreaga lume – în special în Africa, America Latină, Asia, Oceania şi Europa de Est – şi de cele mai multe ori este legal.
Deci e clar că angrenajul tehno-globalist, bancaro-corporatist, a început confiscarea la scară planetară a terenurilor agricole, în scopul obţinerii monopolului asupra hranei şi producţiei acesteia. După ce planul va fi realizat, sub pretextul crizei alimentare globale, oamenii deposedaţi de mijloacele de producere a alimentelor, vor fi obligaţi să cumpere tot felul de produse pline de otrăvuri şi chimicale, la preţuri de speculă, impuse de corporaţii, evident pe o „piaţă liberă” globalizată.
Unele state au început deja lupta împotriva acestui jaf, dar statul român este, ca de obicei, de partea hoţilor.
Ni se vinde tara de sub talpi !! !
In Romania se fac si se desfac guverne ,
se fac si se desfac partide ,
se iese in strada pentru idealuri marete,
se cauta formule pentru ca romanii s-o duca mai bine,
dar toata lumea a pierdut din vedere ca de aproape doi ani
(de la 1 ian 2014) s-a dat o lege prin care cetatenii straini
pot cumpara teren in Romania.
Nu exista o statistica a statului roman in aceasta privinta si nu stim cit pamint mai e in proprietatea cetatenilor romani si cit au cumparat strainii.
Oare de ce?
Iata insa ca Uniunea Europeana are date in acest sens:
Studiu UE : Străinii au acaparat aproape jumătate din terenul agricol al României! Un fond olandez, acuzat că a luat pământurile țăranilor cu japca
agrointel.ro »« 10-11-2015
Străinii au ajuns să controleze până la 40% din terenul arabil al României, conform unui studiu comandat în Parlamentul European și citat de Economica.net. Printre marii proprietari sunt cetăţeni libanezi, conţi austrieci, bănci şi companii de asigurări. Efectele sunt negative atât asupra forţei de muncă, cât şi asupra mediului înconjurător, spune studiul.
Un studiu realizat anul acesta de către Transnational Institute pentru Comisia de Agricultură din cadrul Comisiei Europene atrage atenţia asupra fenomenului de „acaparare” a terenurilor agricole din Europa de Est de către cetăţeni străini din afara UE, analizând, totodată, şi cât teren a fost cumpărat de cetăţeni ai Uniunii Europene, dar din alte ţări decât acelea în care se află terenurile.
Potrivit studiului (în care se menţionează că România nu are date oficiale despre acest fenomen, autorii folosind date obţinute din diverse alte surse), în jur de 20%-30% din terenul arabil al ţării aparţine cetăţenilor străini din UE, în timp ce alte 10% aparţin unor persoane rezidente în alte state decât cele UE. Altfel spus, din estimările Transnational Institute, aproximativ 5,3 milioane de hectare (40% din aproximativ 13,3 milioane de hectare) sunt exploatate de străini. Numai în Timiş, spun analiştii Transnational Institute, se estimează că în jur de 150.000 de hectare de teren arabil, adică o treime din total, sunt exploatate de companii italiene.
Mai mult, din datele Institutului, în România se găsesc şi cele mai numeroase ferme atipice deţinute de cetăţeni străini. „Cea mai mare fermă din România (deţinută de străini n. red.) aparţine companiei libaneze Maria Group şi se întinde pe 65.000 de hectare. Având propriul port şi depozit de cereale, grupul exportă carne şi cereale în special în Orientul Mijlociu şi Africa de Est”, se arată în raport.
Analiştii dau şi exemplul Bardeau Holding, un business legat de contele austriac Andreas von Bardeau, al cincilea cel mai mare proprietar de terenuri arabile din UE, care controlează 21.000 de hectare în Arad, Timiş, Caraş Severin şi Argeş. Compania are propria infrastructură de transport, două centre de depozitare cu o capacitate totală de 32.000 de tone, capacităţi de procesare şi activităţi de marketing.
Olandezii de la Rabobank, acuzați că au luat pământurile cu japca
Unul dintre grupurile străine care au cumpărat mult pământ în România este și fondul deținut de gigantul bancar Rabobank din Olanda. Potrivit unei investigații jurnalistice, acesta ar fi ajuns să dețină 21.000 de hectare de teren, existând numeroase plângeri din partea țăranilor care acuză că pământul le-a fost luat cu forța sau prin șiretlicuri avocățești.
„Înainte de a achiziţiona o fermă sau a investi în ea, facem o verificare şi o analiză amănunţită a vânzătorilor, arendaşilor, operatorilor de ferme, fermelor şi a multor altor factori relevanţi pentru fazele de investiţie“, dă asigurări Rabo Farm într-un raport publicat în 2013. „Rabo Farm este activ în regiunile rurale unde situaţia economică şi socială este sub media ţării (…) şi crede că investiţiile sale contribuie la dezvoltarea socio-economică a comunităţilor“, adaugă fondul de pensii capitalizat cu 315 milioane de euro.
Investigație la nivel european
Dar, într-o investigaţie care a durat un an, CRJI (Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie) şi De Correspondent au descoperit un alt tablou decât cel prezentat de Rabo Farm, scrie EUobserver. Şi anume un tablou în care fondul de pensii scoate profit dintr-un sistem precar şi corupt, contribuind la izolarea micilor fermieri dintr-una din cele mai sărace state ale Uniunii Europene. Cel puţin 11 cazuri de terenuri agricole cumpărate de Rabo Farm sunt anchetate în prezent de procurori anticorupţie, vizând acuzaţii de fals şi înşelăciune, potrivit investigaţiei realizzate de jurnaliştii Sorin Semeniuc şi Luke Dale-Harris.
Intermediari dubioși
Una dintre firmele fondului Rabo Farm a lucrat în cele mai multe cazuri cu intermediari care l-au angajat pe Gheorghe Papuc, un infractor condamnat, să le găsească terenuri de vânzare. Locuitori ai unuit sat se plâng cum Papuc a venit la ei în toiul nopţii, i-a hărţuit şi i-a păcălit să îşi vândă terenurile.
„Au fost îmbarcaţi într-un autobuz şi duşi într-un oraş învecinat. Odată ajunşi acolo, au fost duşi într-un bloc, apoi împinşi într-o cameră mică puţin luminată şi puşi să semneze în faţa unui notar că renunţă la terenuri. Li s-au plătit mai puţin de 80 de euro pe hectar, dar nu au fost în stare să numere banii până acasă din cauza întunericului din încăpere şi din autobuz“, potrivit investigaţiei, în care se precizează că niciunul dintre cei nu avea habar cui i-a vândut în realitate terenul.
A aflat la Primărie că nu mai are pământ
Mircea Necrilescu, din Zărand, o comună de aproape 2.000 de locuitori din judeţul Arad, este unul dintre fermierii români prejudiciaţi în profitul gigantului bancar olandez. El a aflat că nu mai este proprietar asupra terenului său în timp ce completa nişte hârtii la primărie. Nimeni de la primărie nu a vrut să-i spună cum s-a putut întâmpla acest lucru.
„Asta au păţit mai mulţi oameni din comună. Nu ştiu exact cum s-a întâmplat, dar am auzit că s-au falsificat documente cu ajutor de la primărie. Este pămîntul nostru, moştenit de la părinţi, şi nu e corect să apară cineva care să devină, aşa, proprietar“,le-a spus Necrilescu jurnaliştilor.
Potrivit investigaţiei, o parte a terenului lui Necrilescu este deţinut acum de Rabo Farm, care a cumpărat peste 140 de hectare în Zărand începând cu 2013 încoace. De fapt, oamenii din Zărand spun aceeaşi poveste, şi anume cum pământurile le-au fost luate fără ca ei să ştie, fără să primească vreun ban şi cum au fost vândute de către alţii în numele lor, adesea unor companii străine.
Cel puţin 16,5 hectare din terenurile Rabo Farm din Zărand au fost cumpărate printr-o procedură complexă care implică un judecător ce a fost recent condamnat pentru înşelăciune şi precontracte care sunt acum verificate de procurori anticorupţie.
Europa occidentala a prosperat datorita coloniilor cucerite in evul mediu si exploatate sute de ani. S-au folosit de materia prima din colonii, de munca sclavilor de acolo, s- au imbogatit facind comert cu materia furata si sclavii rapiti. Acum oficial nu mai au colonii si ca sa-si pastreze nivelul de trai la care au ajuns, continua acceasi tactica, dar camuflata sub acoperire democratica. Olanda are o suprafata de 6 ori mai mica decat Romania, dar populatia aproape cam tot atata. Suprafata Romaniei este cam 240.000 km2 la o populatie de 20milioane, iar Olanda are o suprafata de 41,5 km2 la o populatie de 17 milioane. In Romania revin 84 personae pe km2, iar in Olanda 410 pers./km2. Asa ca au nevoie de spatiu vital, de pamant sa-l cultive si sa-si aduca vacile, unde sa-si verse deseurile nocive, plus mana de lucru foarte ieftina.
Fac ce stiu ei sa faca de sute de ani. La fel procedeaza si alti occidentali. Noi, romanii n-am invadat niciodata tari straine, nici n-am fi avut timp ca a trebuit sa ne aparam pamantul de invadatori. Cam asta ne ramane de facut in continuare, dar trebuie sa tinem cont de tacticile, smecheria si armele moderne folosite de invadatori.