.Un comentariu al cărui autor nu pecizează cine este autorul invetigației care a ajuns la concluzia neașteptată că aurul României a ajuns în Germania. Cumva autorul este dl RADU GOLBAN?

*

„Nu prea mă simt european…”

NU TRAGETI IN PIANIST!

Prin anii ’60-70, cand
Ceausescu il intreba pe Brejnev (prin Al. Barladeanu) despre Tezaur, rusul
raspundea ca nu stie;

– In anii ’90, o carte a lui Grigore Mihail Romascanu („Tezaurul de la Moscova”) aduce prima lumina, prin prezentarea de documente franceze, care dovedeau ca Tezaurul Romaniei era o garantie pt. Romania Mare. Deci asta era pretul…;

– Materialul de fata merge mai departe si arata destinatia finala a Tezaurului: Paris si Londra! Cum era de asteptat!

Tezaurul Romaniei: lucruri pe care Bruxelles-ul nu ar vrea sa le aflati

19 februarie 2014

Un secol de zvonuri peste o tacere de aur: soarta Tezaurului Romaniei este, probabil, unul dintre cel mai bine pastrate secrete ale istoriei secolului trecut. Acel gen de secret al unei istorii in care curge mult sange decat cerneala. Insa, atat cat a spus cerneala in tratatele de pace din ragazul dintre razboaie, ar fi suficient pentru un cercetator atent ca sa reconstituie traseul aurului, cu
totul neasteptat, pe care il veti regasi in cronologia din ancheta pe care
am initiat-o.

Studiind problema datoriei
istorice a Germaniei fata de Romania de 18 miliarde de euro, am gasit in
arhive o conexiune cu totul neasteptata in alt dosar nerezolvat al
istoriei: profesorul universitar si diplomatul german Ernst
Jäckh(1875-1959) scrie in Memoriile sale „DergoldenePflug Lebensernteeines
Weltbürgers” (Stuttgart 1954, p. 382) ca Romania a cedat aurul sau Germaniei prin Tratatul de Pace de
la Bucuresti din 7 mai 1918.

Iata, raspunsul poate fi gasit, nu exclusiv la Moscova, ci chiar in inima Europei, la Bruxelles.

Daca ne-am afla intr-un roman de
Agatha Christie, poate chiar in „Orient Express”,am exclude din start
ipoteza ca cele 93.400 kg aur incarcate in vagoane intr-un decor de iarna,
ar putea fi, in continuare, la Moscova. Voi demonstra, intr-o serie de
articole, care completeaza si duc mai departe datele prezentate aici,
povestea reala a traseului Tezaurului: Rusia – Germania –Franta.

O istorie pe care Bruxelles-ul nu ar dori ca romanii sa o cunoasca.

Problema tezaurului a fost resapata periodic, asemeni unei povesti cu zane, adica fara vreo finalitate concreta, de politicienii Romaniei. Pentru ca suna bine. Pentru ca 90% dintre romani cred ca problema tezaurului este importanta. Pentru ca un secret nu este niciodata suficient de bine ascuns daca asupra subiectului se asterne o tacere absoluta. Pentru inceput, iata traseul cronologic al istoriei Tezaurului.

23 noiembrie 1916: Capitularea
Bucurestilor, Capitala Romaniei, in fata trupelor de ocupatie germana. In
zilele urmatoare, Statul Major si Comandatura germana au ocupat Hotel Bulevard,
Capsa si Athéné Palace.

12-14 decembrie 1916: Tezaurul
este incarcat, la Iasi , in vagoane, cu directia Moscova. Transportul viza
exclusiv aurul Romaniei (o cantitate de 93.400kg aur) detinut sub forma de lingouri, monede diverse si bijuterii. Porneste
catre Moscova al doilea transport cu valorile Bancii Nationale a Romaniei din
care, aur efectiv in valoare de doar 574.000 lei aur (echivalentul a circa 170 de kg aur). In total: 93.570 kg aur au luat drumul
Moscovei, in cele doua transporturi. Au disparut exact 93.540 kg de aur.

Retineti cifra: este cantitatea de aur pe care o vom regasi, cu o precizie
uluitoare, in paienjenisul armistitiilor si tratatelor de pace de dupa Primul
Razboi Mondial: transportata de la Moscova la Berlin si apoi in somatia
Antantei catre Germania de a restitui „aurul Romaniei sau al Rusiei”.

18 decembrie 1916 (1
ianuarie dupa calendarul Gregorian): Alexandru Marghiloman scrie, in Notele
sale politice:„Mecanismul emisiunii lor (n.r. al trupelor germane de ocupatie)
este urmatorul: ei emit
indefinit, pentru a plati soldele si tot restul. Pe masura ce se emite,
tezaurul acopera la Berlin in marci.

— Eu: „Dar reglementarea cu Romania
?”. El (n.r. generalul Petersen, seful delegatiei germane la Bucuresti): „Vom
vedea la pace”. Cu alte cuvinte, administratia germana tiparea moneda in
Romania pentru cheltuielile curente, pe care o garanta cu aurul Romaniei, pe
care Guvernul roman refugiat la Iasi il evacuase din tara .

5 ianuarie 1917: Banca
Nationala e pusa sub sigiliu de germani – „s-au dat 10 minute personalului
pentru a se retrage”, noteaza politicianul roman. Dupa care adauga ca, Banca
Nationala a fost redeschisa a doua zi, dar sub supravegherea unui delegat
german.

5 martie 1917: O alta ordonanta
a administratiei de ocupatie anunta ca Banca Nationala a fost pusa sub
sechestru si inchisa pana la noi ordine. „Ordonanta vizeaza faptul ca Tezaurul
si majoritatea Consiliului nu sunt la sediu”, scrie Marghiloman.

6 martie 1917: Liderul
conservator afla continutul imputernicirilor semnate de Col. Hentsch, noul sef
de Stat-Major de la „Militarverwaltung”: „Administratorii-sechestrii trebuie sa
se puna in posesia Bancii Nationale; sunt autorizati sa exercite toate
actiunile pe care Banca le poate exercita si sa dispuie de tot avutul
Bancii”(…) Spiess crede ca germanii vor sa se puna la adapostul emisiunilor
abuzive care s-ar face la Iasi” (http://de.scribd.com/doc/20773….

Octombrie 1917: Marea Revolutie in Rusia. Comunistii, sub conducerea lui
Lenin, preiau puterea cu sprijinul financiar, ajutorul si angajamentul
Germaniei cu intentia sa incheie Frontul din Est.

13 ianuarie 1918: Sovietul
Comisarilor Poporului de la Moscova ia hotararea de a rupe relatiile
diplomatice cu Romania , articolul 3 al acestei hotarari stipuland ca:
„Tezaurul Romaniei, aflat in pastrare la Moscova, se declara intangibil pentru oligarhia
romana”.

3 martie 1918: Rusia si
Germania semneaza Tratatul de la Brest-Litovsk, marcand astfel iesirea Rusiei
din primul razboi mondial, ca sa inlature astfel Frontul de Est.

7 mai 1918: Romania semneaza un
document umilitor, Tratatul de Pace de la Bucuresti dintre Romania pe de o parte si Germania,
Bulgaria, Austro-Ungaria, Turcia pe de alta parte. Dincolo de cedarile
teritoriale impuse, Romania a cedat controlul activelor Bancii Nationale catre
trupele de ocupatie germane. Din interpretarile asupra acestui tratat rezulta
ca Romania ar fi renuntat la
Tezaur, o data cu documentele referitoare la acesta aflate in custodia BNR. Profesorul universitar si diplomatul german
Ernst Jäckh (1875-1959) scrie in Memoriile sale (Stuttgart, 1954, p. 382) ca Romania
a cedat aurul sau Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucuresti. Se pare ca Romania
ar fi renuntat atunci la dreptul de proprietar al tezaurului. (http://de.scribd.com/doc/20773….

27 august 1918: Acordul financiar germano-rus, semnat in continuarea
Tratatului de la Brest-Litovsk, prevede daune de razboi si compensari pentru
prejudiciile aduse Germaniei prin confiscarea si sechestrarea averii germane in
Rusia. Compensarile
in aur facute de Rusia in contul Germaniei se efectueaza, conform tratatului,
in doua transe: prima de 42.860 kg aur si a doua de 50.676 kg aur.
In total: 93.540 kg aur.
Sunt singurele transe prevazute concret in tratat din cantitatea de aur pe care
Moscova ar fi urmat sa o trimita catre Berlin (circa 245.500 kg aur) si,
totodata cantitatile de aur care au ajuns ulterior la Berlin.

10 septembrie 1918: se
efectueaza primul transport de 42.860 kg aur de la Moscova la Berlin

30 septembrie 1918: al doilea
transport de 50.676 kg aur ajunge la Berlin

(http://de.scribd.com/doc/20773….

11 noiembrie 1918: Armistitiul de la Compiegne marcheaza infrangerea
Germaniei si anuleaza Tratatul de la Brest-Litovsk, Acordul Financiar
ruso-german si Tratatul de Pace de la Bucuresti. Conform armistitiului semnat
intre Germania , Franta si Regatul Unit (art. XIX – Clauze financiare), aurul ar fi trebuit sa fie predat puterilor
Antantei care au declarat ca-l vor tine in custodie pana la
semnarea unui acord de pace. Formularea exacta din armistitiu este: „Restituirea aurului rusesc sau romanesc
capturat sau in aflat custodia Germaniei”. Este clar ca textul din armistitiu
se refera la cele 93.536kg aur transportate de la Moscova la Berlin in
septembrie (cantitate echivalenta cu cea a Tezaurului Romaniei trimis, spre
pastrare, la Moscova). (http://de.scribd.com/doc/20773….

5 decembrie 1918: potrivit documentelor aferente armistitiului din 29 noiembrie, o cantitate
formata din doua transe de 42.866 kg aur, respectiv 50.676 kg aur (un total de
93.536kg aur) pornesc, in doua vagoane, pe linia ferata Mainz –
Saarbrücken catre caile ferate controlate de Aliati, pe riscul Guvernului
francez. (http://de.scribd.com/doc/20773….

ianuarie 1919: In memoriul delegatiei romane de la Conferinta de Pace de la Paris , se arata ca, in ce
priveste chestiunea Tezaurului, „Poate n-ar fi de dorit sa i se ceara
Germaniei, ca o categorie de despagubiri, dar dl. Danielopol considera ca
faptul de a face Germania garanta a acestei restituiri ar putea avea ca efect
prezervarea acestor bunuri si asigurarea lor”.

23 iunie 1919: I.I.C.Bratianu se
intereseaza intr-un memoriu trimis d-lor Clemenceau (prim ministru al Frantei),
ministrului francez de Finante Klotz si maresalului Foch daca aliatii au primit
de la germani vreo cantitate de aur in contul Romaniei. Raspunsul ministrului
francez de finante este negativ. (http://de.scribd.com/doc/12870…

28 iunie 1919: se semneaza Tratatul de la Versailles, iar Rusia, desi NU
participa la semnare, are conform art. 116 a acestui tratat posibilitatea de a
solicita direct pretentii de despagubire Germaniei. Cu toate acestea, Rusia nu
a cerut niciodata inapoi cantitatea de 93.540 kg aur transportate de la Moscova
la Berlin in septembrie,in baza tratatului financiar ruso-german, anulat prin
armistitiul din noiembrie 1918. (http://de.scribd.com/doc/20773….

16 aprilie 1922: prin semnarea Tratatului de la Rapallo, Germania recunoaste
Rusia sovietica. Totodata Germania renunta conform art. 2 al tratatului la
orice pretentie de despagubire impotriva Rusiei (Atentie: pretentii admise la
Brest-Litowsk si anulate ulterior de Aliati) cu conditia ca nici Rusia sa nu
despagubeasca tari terte pentru confiscarile si nationalizarile pe urma
revolutiei din Rusia. Reamintim ca, initial, Romania a pierdut controlul asupra
Tezaurului aflat initial la Moscova in urma sechestrarii acestuia de catre
regimul instaurat de Lenin. Dupa ce tot Germania ar fi trebuit conform tratatelor
in vigoare (Tratatul de la Versailles) sa despagubeasca Rusia cu aurul 93.540
kg aur primit dupa Brest-Litowsk, tot Germania indirect renunta conditionat la
pretentii de despagubire din partea Rusiei pentru averile confiscate de catre
Rusia tarista si bolsevica. Deoarece cele mai mari plasamente de capital din
Rusia erau germane, firesc ca Rusia nu ar fi intentionat sa ne restituie
tezaurul si sa se oblige din nou la plata fata de Germania cu sumele fabuloase
stabilite la Brest-Litowsk . Mai multi delegati ai statelor participante,
printre care si Bratianu, condamna acest tratat pentru ca favorizeaza Rusia. A
platit cumva Lenin pentru prietenia ruso-germana cu aurul romanesc?

(http://de.scribd.com/doc/20773…

Toamna lui 1941: Armata a 4-a a Maresalului Ion Antonescu, unul dintre cei
mai inversunati adversari ai Sovietelor, ajunge dincolo de Nistru, pana la
Odessa , insa nu scoate nici un cuvant despre restituirea Tezaurului de catre
Moscova.

1956: Rusia a trimis catre autoritatile comuniste din Romania, aproximativ
33 kg aur, singura cantitate de aur returnata vreodata din Tezaurul care a luat
drumul Moscovei in decembrie 1916. Si, cel mai probabil, singura care mai era
depozitata, la acea, data, la Moscova. Daca scadem aceste 33 kg aur din totalul
celor 93.570 kg aur care au ajuns initial la Moscova, in cele doua
transporturi, obtinem exact cele 93.540 kg aur care au fost trimise de la
Moscova la Berlin, conform cantitatii stipulate in Acordul financiar
germano-rus si cele 93.540 kg aur care au plecat din Germania catre Franta,
conform documentelor aferente armistitiului de la Compiegne.

ASADAR, AURUL ROMANIEI SE AFLA IN GERMANIA !!!

Nu intamplator la data de 02
octombrie 2012 Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei hotaraste:
Romania NU va primi Tezaurul inapoi de la Rusia!

Ei stiu de ce!!