Text re-publicat
*
*
Ciudatul și anormalul rabin GUTTMAN…
By Ion Coja|9 mai 2015|Holocaust, Legionarii în eternitate
Articolul despre evreii sefarzi și evreii kazari pus pe site în urmă cu o zi sau două, intitulat Cine au fost criminalii și cine au fost victimele, a prilejuit mai multe comentarii, printre care, pentru mine, cel mai interesant mi se pare al dlui Corneliu Corneliu. Iată acest comentariu:
.
Corneliu Corneliu • 4 minutes ago

1. Criminalii au fost legionarii.
2. Gugorita cu sefarzii nu ține: cunosc personal familia rabinului Gutman, care a fost scoasa din casa in padurea Jilava unde in fata tatalui familiei au fost impuscati doi dintre fiii sai. Familia Gutman nu este sefarda.
E inca un articol dezgustator…

.

Prin ce ar fi interesant acest comentariu? Prin afirmația dlui Corneliu cum că cunoaște personal familia rabinului Guttman… Familia celebrului rabin GUTTMAN!

Rabinul GUTTMAN a fost o victimă tragică a rebeliunii. Ridicat din casă împreună cu cei doi fii ai săi, este dus în pădurea Jilava și împușcat împreună cu încă câteva zeci de evrei. Din fericire – dacă poate fi numită fericire o asemenea întâmplare, rabinul nu este împușcat mortal, ci doar rănit. Așa că scapă cu zile, ceea ce nu s-a mai întâmplat cu ceilalți evrei, și mai ales cu cei doi fii ai rabinului. Detaliu pentru mine important: cei doi fii erau studenți, deja autori ai unor texte-eseuri de filosofie, care mărturiseau calități excepționale ale autorilor, cărora li se întrezărea o carieră umanistă de excepție. Cândva, cu ani în urmă, am citit cu emoție acele texte. Cum spuneam: excepționale!

M-a mirat întotdeauna însă comportamentul rabinului GUTTMAN. Ne-a rămas de la bietul tată un memoriu către Mareșalul Ion Antonescu! Un memoriu halucinant, pentru „gustul” meu! Nici până azi, deci nici imediat după producerea măcelului din pădurea Jilava, nu a fost nimeni acuzat de acel măcel. Deși, din relatarea oficială a faptelor, reiese că „legionarii” asasini nu erau cu cagule, nu erau mascați, așa că i-ar fi fost ușor rabinului GUTTMAN, confruntat cu sutele de legionari arestați la rebeliune și după, să-i identifice pe asasinii fiilor săi! Îi văzuse la față, se rugase de ei să-i cruțe feciorii etc! Dar, surpriză, nimeni nu l-a chemat pe bietul tată să-i identifice pe asasini!

Mai mult: dintre sutele de legionari arestați după „rebeliune”, judecați și condamnați, unii la moarte, nici un legionar nu a fost acuzat de uciderea vreunui evreu! Repet: DUPĂ „REBELIUNEA” LEGIONARĂ, NUMITĂ DE UNII „POGROMUL DE LA BUCUREȘTI”, SUTE DE LEGIONARI AU FOST ARESTAȚI , DAR NICI MĂCAR UNUL NU A FOST ACUZAT DE ASASINAREA VREUNUI EVREU!

Au fost declarați morți prin asasinare 120 de evrei, dar pentru niciuna din cele 120 de crime nu s-a făcut o anchetă minimă pentru identificarea autorilor acelor oribile asasinate!…

Întâmplarea face că pe la mijlocul anilor 70 mă aflam la Petre Țuțea acasă, sus, la garsoneria de la etajul 8, când a venit la el în vizită un camarad. Mi l-a prezentat cu numele și funcția avută în Mișcare: primarul legionar de la Jilava. Aha, mi-am zis: Jilava!…

N-am vrut să mai stau, să fiu de față la ce vor fi avut să-și spună cei doi bătrâni, și am dat să plec. Țuțea m-a oprit să mai stau un minut că să-l aud pe domnul primar de ce FAPTE a fost acuzat după rebeliune: fusese acuzat și condamnat că spărsese niște vitrine în Calea Dudești… (Am mai povestit asta, cu ani în urmă, cred că i-am dat și numele primarului, uitat în momentul de față…) Straniu, desigur, că șeful legionarilor din localitatea pe al cărei teritoriu se comisese o crimă așa de oribilă, nu fusese anchetat în legătură cu evreii uciși la Jilava, ci pentru niște vitrine puchinoase din Calea Dudești…

Drept care, când am dat peste memoriul rabinului GUTTMAN adresa Mareșalului m-am gândit că este vorba de un protest al bietului tată că nu se face nimic pentru indentificarea criminalilor din pădurea Jilava. Citind memoriul, declar, mărturisesc, vă încredințez etc, că mi-a fost aproape rușine! Bietul rabin nu cerea niciun fel de dreptate! Ci, invocând tragica dispariție a băieților săi, a eminenților săi băieți, solicita de la mareșal o cameră în plus, o extindere a spațiului casnic… Chipurile – dacă-mi aduc bine aminte, necesară pentru a conserva amintirea fiilor săi!.. O solicitare de un penibil dureros!…

Ceva nu este în regulă cu acest rabin GUTTMAN. Ori era un părinte declasat, care voia să tragă un folos de pe urma unei tragedii cumplite – ceea ce ar denota că nu era întreg la minte sau la suflet, ori, ceea ce mi se pare mai probabil, asasinatele de la Jilava nu s-au prea produs. După mărturisirea lui Petre Pandrea multe din cadavrele declarate la rebeliune „evrei uciși de legionari”, fuseseră din vreme pregătite pentru a crea starea de emoție necesară pentru reușita diversiunii numite „rebeliunea legionară din ianuarie 1941”. Caz în care mă bucur sincer pentru cei doi fii, atât de înzestrați! Cine știe sub ce altă identitate vor fi ajuns mari critici literari, filozofi, sociologi, undeva prin Apusul Europei sau, de ce nu, în România noastră!… (iată un subiect de roman, pentru un prozator în criză de inspirație!)

Și iată că apare, providențial, acest Corneliu – pseudonim de internet al unui evreu român din Israel! Prieten al familiei GUTTMAN! Exact omul care să ne poată lămuri comportamentul ciudat al rabinului!… L-a cunoscut! Dacă nu pe rabin, măcar familia, adică fiica rabinului, care mai trăia în Israel în urmă cu câțiva ani, când i-am aflat adresa și i-am scris, cerându-i cu tot respectul cuvenit să răspundă nedumeririi mele: de ce tatăl fraților GUTTMAN nu a cerut, nu a căutat, nu s-a dat peste cap să se afle cine este asasinul?…

Așa cum în zilele noastre fiul lui Gheorghe Ursu, om normal, încearcă să obțină pedepsirea criminalilor! Așa cum părinții elevilor uciși la aeroportul Otopeni în decembrie 1989 au umblat ani de zile prin tribunale să dea de urma asasinilor. Căci există această veche credință, la toate popoarele, că sufletul celui ucis nevinovat nu-și află liniște pe lumea cealaltă până ce ucigașul nu este găsit și pedepsit!… Nu s-a simțit rabinul GUTTMAN dator, față de fiii săi, să-i ceară Mareșalului ceea ce era normal să-i ceară?! Nu o cameră în plus, ci sfînta justiție să-și facă datoria!

Așadar, stimabile Corneliu, trec cu vederea faptul că te-am prins cu șoalda pe internet de câteva ori, și te invit cu toată seriozitatea să spui tot ce știi! Tot ce ar putea să justifice sau măcar să explice prestația ciudată a rabinului GUTTMAN, nepăsarea sa față de „soarta” fiilor săi!

Ion Coja

Post scriptum: Când o să am timp o să caut, spre re-publicare, scrisoarea cu care m-am adresat fiicei rabinului GUTTMAN.