Câteva ipoteze etimologice interesante

Publicat de |2017-07-19T22:42:20+00:0019 iulie 2017|Lingvistică|

Limba latină ca limbă maternă a coloniștilor aduși în Dacia

SORIN
3 hours ago
sorin.filip5780@yahoo.com89.136.119.253
Cred că am păstrat și acele tabuuri păgâne ale romanilor. Citeam ieri cartea de mitologie a lui Marienescu, un academician sibian din secolul XIX, iar acesta încă mai folosea un arh. cornici (ciori neagre, croncani; din lat.cornix), pierdut complet azi.
Nu-i o invenție a școlii ardelene, căci termenul apare și-n vechile cazanii din secolul XVI sub forma corni.
Se pare că era pasărea sfântă a unor zeități păgâne, printre care Juno Moneta, conform acestuia. Mai târziu cred că se schimbă situația, căci gâștele devin sfânte cultului acesta în urma unui episod istoric faimos. Sau înainte de acesta.
La fel de bine am observat că Ardealul (podișul central) și Maramureșul păstrează câteva relicte latine foarte interesante: caru-mamii (dragul-mamii; numai în producțiile de etnografie), măiastră („vrăjitoare”; din lat.magistra, învățătoare, sau confuzie cu magis?), măietură (farmec, vrajă) conform arom.mai (vrăjitor; din lat.magus), meresân, (mărăsân; prevestire, semn rău), „fată milioară” (lat. mellilla?), vergură, miază (mijloc, centru; Lat. medius), mur (zid de piatră, temelie de casă), etc.
Tot în Ardeal (și Mold. de nord) , cf. lui Drăganu, circula și verbul ”a îmbăgiua” (lat.ambiguus) sau ”vreme îmbăgiuată” (metaforic vorbind nehotărâtă, nici ploaie, nici soare).
Nu mai zic de năciune (națiune), care conform lui Giuglea, circula în vorbirea populară, deci nu era o invenție a purismului lui Arone Pumnul.

Am avut o limbă vorbită foarte bogată. Ne temem oare de a părea ridicoli, de nu reintroducem cuvintele noastre vechi (latine și dacice) în vorbirea noastră?
De ce oare mai folosim dublete neologice când uneori avem cuvântul în limba vorbită sau în dicționarele de arhaisme și regionalisme?
N-ar fi mai rațional să conservăm cât putem de mult din lexicul vechi și dacă putem, să facem în așa fel încât neologismele să se adape din surse vechi prin derivare cu afixe?

PS: legat de cornici, oare de ce s-a pierdut în fața termenului autohton cioară (coradical: cearmă, ciarmă, femeie neagră și urâtă)? Conform lingviștilor, termenii autohtoni intră în latina dunăreană pentru a acoperi niște nișe, un concept specific. La noi doar corbul avea niște credințe în jurul său, nu cioara.

.

Nota redacției: Sextil Pușcariu a remarcat primul că Ardealul conservă mai bine limba latină, probabil pentru că romanizarea daciei a fost mai intensă în această zonă. Ipotezele de mai sus, interesante, se pare că vor confirma încă o dată observația lui Pușcariu. Felicitări autorului SORIN