Oameni buni, Ne bate bunul Dumnezeu dacă uităm cine a fost şi ce a făcut Carol al II-lea! Dacă uităm răul pe care l-a pricinuit neamului românesc regele in­fam, regele dezertor, regele sperjur, regele poltron, regele criminal Carol al II-lea! Nu ne va ierta nimeni dacă îi uităm astfel pe cei trei sute de tineri, ma­jo­ri­tatea elevi şi studenţi, pe care regele asasin Carol al II-lea i-a ucis fără nici un motiv cât de cât valabil dinaintea lui Dumnezeu şi a legilor statului ro­mân! Poate oare cineva să-l ierte pe Carol al II-lea pentru suferinţele îndu­rate de români în Ardealul de Nord, în Basarabia şi Bucovina, teritorii româ­neşti pe care regele trădător al ţării sale le-a cedat în mod ruşinos în 1940? De ce, la al cui ordin, cenzura guvernului de azi împiedică presa româ­nească să aducă la cunoştinţa publicului crimele şi fărădelegile lui Carol al II-lea? Care sunt aceste crime şi fărădelegi? Iată numai câteva:

1. În 1917, când România se afla într-o situaţie disperată, Carol al II-lea, pe atunci numai ofiţer, a dezertat. Generalul Averescu a cerut judecarea şi condamnarea la moarte, pentru dezertare. Părinţii săi, regina Maria şi re­gele Ferdinand, îl declară renegat. Prinţul Carol se vede obligat să renun­ţe la rangul de prinţ moştenitor al tronului şi părăseşte România, promi­ţând că nu se va mai întoarce.
2. Cu sprijinul unor politicieni, unii naivi, alţii corupţi, Carol al II-lea revine în ţară, în 1930, cu jurăminte şi angajamente mincinoase. Îl detronează pe Mihai, adăugându-şi astfel şi păcatul de uzurpator. Îşi alungă soţia, pe ma­ma regelui Mihai, şi-şi aduce de la Paris metresa, vestita fostă prosti­tuată Elena Lupescu Wolf, transformând palatul regal în bordel de lux şi intrând astfel într-un conflict ireconciliabil cu Iuliu Maniu, faţă de care îşi luase o serie de angajamente, niciodată onorate!
3. A fost în fruntea jefuitorilor din banul public, al ţării. Delapidările pa­tro­­nate de Carol al II-lea au afectat în mod deosebit înzestrarea militară a României.
4. Din ordinul său a fost asasinat, prin otrăvire, Nae Ionescu, mintea cea mai luminată a României interbelice.
5. A încercat să preia conducerea Mişcării Legionare, dar a fost refuzat, de­oa­­rece legionarii cunoşteau că au de-a face, în persoana regelui Carol al II-lea, cu întruchiparea celor mai abjecte şi mai diabolice porniri ale fi­inţei omeneşti. Spre a se răzbuna, dar şi de teama intransigenţei morale a le­gionarilor, Carol al II-lea a anulat alegerile din toamna lui 1937, câş­ti­gate de legio­nari în modul cel mai legal. Desfiinţează Parlamentul şi par­tidele politice, abrogă Constituţia şi instituie dictatura personală. Ulte­rior, în noiembrie 1938 şi septembrie 1939 ordonă şi organizează asasi­na­rea a 300 de le­gio­­nari, elita Mişcării, în frunte cu Corneliu Zelea Codreanu. Puţin a lip­sit ca printre legionarii asasinaţi în 1939 să se nume­re şi Mir­cea Eliade.
6. Cercetări recente (printre alţii, ale d-lui Alex. Mihai Stoenescu) au de­mon­strat că regele Carol al II-lea a fost mereu sprijinit din umbră de Mos­cova şi Budapesta, îndeosebi în anii premergători întronării sale. Aşa se explică probabil poziţia lui Carol al II-lea din vara anului 1940, când graniţele României se prăbuşesc în beneficiul Moscovei şi al Budapestei! Ion Antonescu, pentru prestaţia regelui din vara anului 1940, l-a consi­derat trădător al propriei ţări.
7. În mai 1944 “Sovieticii fac demersuri pe lângă anglo-americani pentru readucerea lui Carol, la sfârşitul războiului, pe tronul României” (după re­vista «Dilema», nr. 227), împrejurare care ne obligă să ne întrebăm dacă “sovieticii” au cumva un amestec şi azi, în februarie 2003, când se va produce “readucerea lui Carol” în România, cu onoruri pe care nu le me­rită nicicum din partea românilor!

Este un mare păcat să ucizi, aşa cum a ucis Carol al II-lea sute de români, zeci de mii, dacă îi pui la socoteală şi pe cei din Ardealul de Nord sau din Basarabia şi Bucovina, căzuţi victime trădării sale. Dar este un păcat şi mai mare să ştii cine este asasinul şi să nu ceri pedepsirea lui. Ba chiar să accepţi ca în locul pedepsei, asasinul să aibă parte de onoruri din partea Guvernului şi a Bisericii! De acest păcat ne facem noi vinovaţi azi! Şi pentru acest păcat vom plăti! Vom plăti noi şi copiii copiilor noştri! Căci a lăsa nepedepsită văr­­sarea de sânge nevinovat este crima cea mai cumplită!

Bucureşti, 4 februarie 2003
Uniunea “Vatra Românească”
Fundaţia “Profesor George Manu”
Liga pentru Combaterea Anti-Românismului