Caricatura „Stalin și Hitler în galop prin Europa”

Foto: Coperta cărții „Stalin’s Folly: The Secret History of the German Invasion of Russia, June 1941” de Constantin Pleshakov
ACTUAL Istoric: România rămâne singura țară care suportă consecințele odioasei cârdășii sovieto-naziste
Articol scris de Ana Gabor
Publicat pe data de 23-08-2021

COMENTARII
Astăzi se împlinesc 82 de ani de la Pactul Ribbentrop-Molotov în urma căruia URSS a ocupat Basarabia.

Încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, acesta a fost semnat la Moscova de ministrul de Externe german, Joachim von Ribbentrop şi de cel al URSS, Viaceslav Molotov, în prezenţa lui Stalin.

Istoricul Valeriu Matei a explicat pentru Q Magazine care au fost consecințele acestui pact pentru teritoriile românești, dar și pentru celelalte state agresate.

ÎN TIMP, IMPERIUL SOVIETIC A FOST PEDEPSIT DE PROVIDENȚĂ, DESTRĂMÂNDU-SE
Conform istoricului, Documentul, alături de protocoalele adiționale secrete semnate, a însemnat deschiderea porții pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, un conflict generat din partea celor două imperii totalitare, început împotriva Poloniei de Germania hitleristă la 1 septembrie 1939 și de Imperiul Sovietic condus de Stalin la 17 septembrie, același an, cu invitarea la acte de agresiune față de Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, România și alte state europene.

Valeriu Matei – scriitor, istoric și om politic din Republica Moldova, deputat în Parlament între 1990 și 2001, membru de onoare al Academiei Române din 2011. În 1990, a scos din Arhivele sovietice Actele de dezmembrare a Basarabiei și rapoartele de ocupare a acestui teritoriu, pe care le-a tradus și publicat în română, franceză și engleză. Este principalul autor al Declarației de Independență a Republicii Moldova față de Imperiul sovietic.
„Pactul nu era un tratat specific, cum încercau să argumenteze istoricii hitleriști, dar și cei sovietici, pe tot parcursul existenței Imperiului Sovietic. Așa s-a întâmplat inclusiv în cadrul Conferinței Științifice internaționale Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale pentru Basarabia, Ținutul Herței și Nordul Bucovinei, pe care am organizat-o în perioada 26-28 iunie 1991, cu participarea istoricilor și parlamentarilor din 17 țări ale lumii. Poziția sovieticilor a fost atunci că tratatul era unul tipic pentru acea perioadă. Nu este adevărat.

Aceste țări agresoare nu-și puneau nici un fel de opreliști în declanșarea acțiunilor ostile față de terțe state, se menajau reciproc și se încurajau chiar să atace în cazul în care interesele lor ar fi fost lezate. Au fost declanșate, astfel, agresiuni asupra Poloniei, Finlandei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei și României.

Anexa secretă care stabilea sferele de influență
Notele ultimative ale sovieticilor din 26 și 27 iunie 1940, trimise României, au fost puse în aplicare de sovietici, aceștia fiind susținuți în pretențiile lor teritoriale de Germania hitleristă, de Italia condusă de Mussolini, de Ungaria, Bulgaria și alte state satelit.”, a declarat pentru Q Magazine Valeriu Matei.

Varianta în germană a Pactului
În 2008, Parlamentul European a declarat ziua de 23 august drept Ziua Europeană de comemorare a victimelor stalinismului şi nazismului. În 2019, Parlamentul European a votat adoptarea unei rezoluţii prin care UE condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă.

Istoricul Valeriu Matei consideră, însă, că România n-a fost răzbunată încă:

„România suportă până astăzi consecințele acelei cârdășii sovieto-hitleriste, prin faptul că teritoriile de la răsărit de Prut au rămas înstrăinate de Țară, ocupate, anexate, transmise unor terțe state”.

Prin înțelegerile din perioada 28 iunie – 4 noiembrie 1940, teritoriile anexate de sovietici ale Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herței au fost ciopârțite și împărțite. A fost creată în mod ad hoc, fără niciun fel de acte justificative, așa-zisa RSSM (Republica Sovietică Socialistă Moldovenească), la 2 august 1940, fără să-i fie stabilite frontierele. Conform istoricului, divizarea acestor teritorii s-a făcut în conformitate cu interesele grupării ucrainene din Comitetul Central al Partidului Comunist Bolșevic, condusă de Nikita Sergheevici Hrușciov și de Semion Timoșenko, ministrul Apărării al Imperiului Sovietic în acea perioadă.

URSS a promovat în teritoriile ocupate o politică de asimilare și deznaționalizare, cum nu s-a mai produs în altă parte. Istoricul Valeriu Matei amintește că din mai mult de 2 milioane de locuitori, câți au rămas după ocuparea sovietică, peste 850 de mii au fost deportați în Siberia.

Spectacolul „Dosarele-Siberiei” montat de regizorul basarabean Petru Hadârcă
„A fost distrusă intelectualitatea, aproape sută la sută, purtătorii de conștiință națională și civică. Au fost deportați țăranii proprietari de pământuri. A fost realizat un diabolic proces de deznaționalizare și rusificare, de cultivare a urii față de noi înșine, cuvântul român fiind folosit doar împreună cu calificativele fascist, ocupant burghezo-moșieresc etc., bibliotecile de carte românească au fost arse, bisericile și mănăstirile – închise și pângărite, monumentele de istorie și cultură distruse.

În 50 de ani de ocupație sovietică, prin acest proces de ideologizare și dezinformare, o parte a populației a fost îndepărtată de valorile culturii și spiritualității românești. Se stimula existența unei așa-zise limbi moldovenești deosebită de limba română, prin utilizarea alfabetului rusesc, introducerea de calchieri din rusă, prin traduceri hazardate sau prin editarea de dicționare (cuvântelnice) artificiale.

Totuși ocupanții sovietici nu au reușit să-i deznaționalizeze pe românii de la răsărit de Prut! Țărănimea basarabeană a știut să revină acasă. Intelectualitatea a fost refăcută, iar procesul de renaștere națională declanșat la mijlocul anilor 80 ai secolului trecut – e o dovadă.

În 30 de ani de la separarea de Imperiul Sovietic au fost lichidate parțial aceste consecințe. Trebuie, însă, să avem răbdare, să muncim împreună în permanență ca să lichidăm definitiv efectele unui regim diabolic cum nu a mai fost cunoscut de alte națiuni”, a mai declarat pentru Q Magazine scriitorul din Basarabia.

„E nevoie ca istoria și timpul să facă dreptate și pentru poporul român!” – Valeriu Matei

„În timp, Imperiul Sovietic a fost pedepsit de providență, destrămându-se, pentru că era clădit pe jertfa și sângele unor popoare ocupate.

Consecințele acestui pact au fost lichidate prin proclamarea actelor de independență a Lituaniei, apoi a Letoniei și Estoniei. Teritoriile românești de la răsărit de Prut s-au eliberat parțial de sovietici, proclamându-se independența Republicii Moldova la 27 august 1991, dar pentru sudul Basarabiei și nordul Bucovinei, ținutul Herței, situația este mult mai tristă și delicată.”, a mai spus Valeriu Matei.