 Iulian Mareș96 aprobate iuliuss_m@yahoo.ca 86.124.121.218 |
Cineva, nu dau nume, este foarte critic cu alții, dar el scrie cam așa .. :
”Că condamn”!, iar eu am taxat obraznicia multilateral dezvoltatului *criticac cu o ERATĂ: *se va citi *că și condamn sau **că, virgulă, condamn! ***Nu de alta, dar mie îmi place friptura de porc cu oareșce grăsime și „Plăcuța suedeza” pt caraghioși! |
*
Nota redacției – Dacă am înțeles bine, domnul Mareș combate așa numitele „cacofonii” din textul citat. Cred că este un exces din partea multor români de a se feri de succesiunea „ca ca”, cu diversele ei variante. Termenul „cacofonie” este formai din cuvîntul grecesc „cacos” care înseamnă „urît, neplăcut”. În cartea Îndreptarea Îndreptarului ortografic am un capitol dedicat acestui subiect, în care combăteam teama semidoctă de așa zisele cacofonii. O să ajungem să spunem Ion Luca virgulă Caragiale sau Biserica virgulă Catolică?! Dacă vă sună „cacos” să spui „eu, ca coleg…” este suficient după „ca” să faceți o mică pauză!
Nota mea!
Domnule profesor, cu toată sinceritatea declar: in acea postare eu am ironizat doar pe acel multilateral dezvoltat neromân, iubitor de citate din Stalin, neromân care, cu o imensa grandomanie si doar iz de superioritate, ataca, jigneste, maculeaza pe cine are el in agenda! De fapt l-am si redenumit: Ipu! Dar, totusi ce insemna Ipu? Insusi marele Amza da o replica in filmul ”Atunci i-am condamnat pe toti la moarte!”
Citez din memorie:
– ”eu (zice milogul satului, pe care toti il considera nebun, insa el era dus cu mintea doar 80%) nu m-am suparat cand copii radeau de mine, aruncau cu pietre si corcoduse si-mi ziceau Căcărează si câte cele. Asta a fost soarta mea! Dar cand mi-au zis *Ipu, atunci tare m-am suparat! pentru ca Ipu nu înseamna nimic….si eu ckiar sunt nimic? nu sunt si eu suflet?”
Insă peste ani paradigma a fost rasturnata si un nou si adevarat IPU a reaparut, a reinviat IPU/Surena, nimicul care traieste din a jigni doar pe altii, el fiind creatia lui Stalin, cu ale carui ”fabuloase scriituri” doarme sub cap!
„O să ajungem să spunem Ion Luca virgulă Caragiale sau Biserica virgulă Catolică?! Dacă vă sună „cacos” să spui „eu, ca coleg…” este suficient după „ca” să faceți o mică pauză!”
Din cate stiu exista o serie de cacofonii „din oficiu” acceptate in gramatica limbii romane, nu-i alta cale. Luca Caragiale e una dintre ele. „Tactica cavaleriei”…un alt exemplu.