Radu
281 aprobate
radu.g@yahoo.com
BRICS – 120 de țări gata să se dedolarizeze
Din “Coin Tribune”: http://www.cointribune.com
Tarile BRICS au vântul în pânze
Reprezentanți din peste 120 de țări străine au fost prezenți în această săptămână la cel de-al șaselea Forum Internațional Municipal BRICS. Evenimentul a reunit aproximativ 5.000 de participanți din 500 de orașe.
Forumul a reprezentat o oportunitate de consultanță în materie de economie, tehnologii digitale, industrie, energie, infrastructură urbană, transport, ecologie, sănătate, educație, știință, cultură, sport și turism. Scopul este de a promova cooperarea între mega-orașe în cadrul BRICS.
Șeful Departamentului de Relații Economice Externe și Internaționale al Moscovei, Serghei Cheremin, a declarat:
„Acest forum ne va permite să consolidăm relațiile nu numai între capitalele BRICS și Moscova, ci și între partenerii noștri de pe toate continentele. Astăzi, au venit peste 60 de delegații oficiale.”
Este un succes pentru președintele Putin, care a încurajat reprezentanții „din toate țările care doresc să coopereze cu organizația noastră” să participe.
Prin urmare, Rusia este departe de a fi izolată. Dimpotrivă, lista de așteptare pentru a se alătura BRICS crește rapid. Câteva țări mari emergente și-au depus oficial cererea de aderare la alianță.
Cei cinci membri fondatori sunt Rusia, China, Brazilia, Africa de Sud și India. Li s-au alăturat alte cinci țări la începutul anului: Arabia Saudită, Iran, Emiratele Arabe Unite, Egipt și Etiopia.
Această expansiune adaugă ponderea principalelor țări exportatoare de petrol din Orientul Mijlociu. A consolidat relațiile cu Iranul și l-a împăcat cu vecinul său saudit.
Algeria, Vietnam, Indonezia, Turcia, Pakistan, Malaezia, Nigeria, Thailanda, Venezuela, Kazahstan, Cuba, Palestina, Republica Democrată Congo, Gabon, Bangladesh, Regatul Bahrain, Belarus, Kuweit, Senegal și Bolivia sunt, de asemenea, în linie.
O alianță anti-imperialistă
Se zvonește că Rusia va anunța în octombrie crearea unui grup de țări „partenere”. Va fi un fel de anticamera clubului BRICS.
Fiecare țară membră trebuie să furnizeze o listă cu 10 țări din cele 33 de țări care solicită aderarea la BRICS. Principiul este că cele 10 țări comune pot deveni țări partenere.
Această întărire nu va fi nesemnificativă, deoarece BRICS pledează activ pentru reforma Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și abandonul monedei imperiale: dolarul.
Aderarea la BRICS înseamnă acceptarea altor valute decât dolarul și conectarea la noi sisteme internaționale de plată.
Este vorba despre „a aborda ceea ce considerăm un sistem de plată nedrept și costisitor”, a spus ministrul Afacerilor Externe al Africii de Sud la începutul acestui an.
Potrivit ministrului adjunct de externe Serghei Ryabkov, la următorul summit de la Kazan ar putea fi dezvăluită o alternativă la sistemul de plăți SWIFT de Vest.
Mai mult, Rusia va lansa pe 1 septembrie o platformă care va permite marilor companii rusești să-și deconteze exporturile și importurile în Bitcoin. Această surpriză bună este paralelă cu aprobarea de către Donald Trump a Bitcoin.
Bitcoin este depozitul de valoare absolut, apatrid și necenzurabil de care lumea are nevoie pentru a tranzacționa în condiții egale.
Pare a fi moneda evidentă a unei lumi fără privilegii monetare. Președintele american pare să înțeleagă acest lucru. Obținerea de bitcoin astăzi la un preț mic pare mai inteligent decât începerea unui al treilea război mondial. Tot ar fi un război pentru nimic. E prea târziu oricum; BRICS-urile sunt deja prea grele.
BRICS > G7
BRICS-urile au o pondere demografică și economică majoră. Ei reprezintă aproape jumătate din populația lumii (46%), comparativ cu puțin mai puțin de 10% pentru G7 (Statele Unite, Canada, Japonia, Regatul Unit, Germania, Franța și Italia).
Cota globală în PIB a BRICS (ppp) este acum de 35%, comparativ cu 30% pentru G7. Știind că ponderea G7 era de 42% în urmă cu douăzeci de ani.
Unele previziuni sugerează că ponderea în PIB a BRICS va fi de 50% până în 2050, comparativ cu 20% pentru țările G7.
Potrivit Băncii Franței, „eterogenitatea clubului BRICS și integrarea comercială scăzută între ele limitează capacitatea grupului de a influența comerțul global și sistemul monetar internațional”.
În spatele acestui discurs de fațadă, Occidentul nu lasă piatră neîntoarsă pentru a împiedica BRICS:
– Înghețarea rezervelor valutare ale Rusiei (300 de miliarde de euro), deconectarea de la rețeaua SWIFT și embargo.
– Taxe vamale prohibitive (100% la importul de vehicule electrice chinezești în Statele Unite, 38% în Europa)
– Embargo asupra mașinilor folosite la fabricarea semiconductorilor.
– Drepturi extrateritoriale de a sancționa multinaționalele care continuă să facă comerț cu țări sub embargo precum Iran sau Rusia.
Atâtea decrete imperiale care fragmentează lumea, ca să nu mai vorbim de război… Ne îndreptăm spre o deglobalizare care va fi dureros de inflaționistă.
Nu este probabil ca inflația să se scadă în curând, creșterea este constrânsă de limitele fizice ale planetei (petrol), care, în fața unei scheme Ponzi monetare, nu poate decât să genereze inflație.
NOTĂ:
Pastila cu Bitcoinul este lasată să se rostogolească doar ca să ii linistească pe cei din G7 care se tot intreabă obsesiv in ce monedă va opera BRICS+.
G7 nu poate să priceapă că datorită digitalizării nu este nevoie să ceezi o monedă universal valabilă si usor de sabotat, ci tranzactiile se pot face in valutele nationale ale tărilot tranzactante sub un protocol de asigurare reciprocă. Si pentru că analistii financeiari occidentali repetă mereu intrebarea cheie: Care va fi moneda BRICS+? Atunci se lasă să se creadă că chiar va fi una si poate fi deja una existentă: Bitcoin.
Avantajul tranzactării in moneda ta natională este acela că tara isi cunoaste rezetva proprie de monedă disponibilă la export si nu trebuie să cersească si să facă favoruri ca să obtină un credit mai mare.
Tările din sala de asteptare, care vor intra in anii viitori in organizatie, fiind parteneri au totusi avantajul ca pot apela la Banca BRICS-ului si pot stabili relatii comerciale in baza statutului BRICS, insa nu au garantarea stabilitătii monetare care se face doar prin protocol multilateral si doar intre membrii activi BRICS.
Clar se vrea trecerea de la un dollar gaurit la o moneda tip caricias , pardon bitcoin . Visele ca in brics ne va fi mai bine sint echivalente cu sperantele visatorilor consumatori de pacanele .
@ gmbplay lipsa de date optimiste care sa-ti furnizeze vise umede cu amerloci dea pururi invingatori si voi cei ce va inchinati lor urcati pe treptele gloriei eterne, te face sa fii un biet Gica Kontra in mizerie.
Dar tu si cu sorinii si marianii luati si de aici:
EFECTUL SANCȚIUNILOR:
– În locul Rusiei, moare Europa
– Vulturul pleșuv trebuie să se mulțumească cu Leșul B
DE ADRIAN PĂTRUȘCĂ – https://www.activenews.ro/opinii/Efectul-Sanctiunilor-In-locul-Rusiei-moare-Europa-%E2%80%93-Vulturul-plesuv-trebuie-sa-se-multumeasca-cu-Lesul-B-191773
Veniturile Rusiei din vânzările de petrol și gaze au crescut în luna august cu 20% față de aceeași lună a anului trecut, ajungând la 8,7 miliarde de dolari.
Creșterea se datorează scumpirii țițeiului rusesc Urals, care a ajuns la 74 de dolari/baril, și măririi exporturilor de gaze de către Rusia.
Potrivit Bloomberg, care publică această informație, Rusia s-a adaptat uimitor de bine la sancțiunile europene și americane, a găsit noi cumpărători de petrol și gaze, în locul celor occidentali, și a creat o uriașă flotă fantomă cu care transportă combustibili, reușind astfel să se sustragă de sub incidența sancțiunilor.
Evident, China este principala destinație a exporturilor ruse: în iulie, livrările de gaze rusești prin gazoductul Power of Siberia au ajuns la un nivel record.
Cererea economiei chineze este atât de mare încât livrările de gaze din Rusia au depășit de câteva ori obligațiile contractuale.
Potrivit Bloomberg, exporturile de gaze rusești către China au crescut cu aproape o treime față de anul trecut, ajungând la 2,8 miliarde de metri cubi.
În martie 2022, la câteva zile după invadarea Ucrainei, administrația Biden a promis sancțiuni fără precedent în istorie, care ar fi trebuit să izoleze și să distrugă economia și finanțele Rusiei.
De atunci, Washingtonul și Bruxelles-ul au instituit încă multe ale rânduri de sancțiuni noi, pe care le-au lăudat că sunt mai aspre și mai ample.
Care a fost efectul?
Exporturile de materii prime ale Rusiei (în special de petrol și gaze) au explodat, pompând sânge proaspăt în economia de război, care a revitalizat întreaga economie națională/
Nici socotelile cu „izolarea” nu au ieșit: cu toate punțile occidentale rupte, Rusia a fost aruncată – vrând-nevrând – în brațele Chinei.
Astfel, pentru prima oară după multe decenii, cele două mari rivale ale Statelor Unite se află acum în aceeași tabără.
Mai mult, au reușit să coaguleze în jurul lor un pol de putere care amenință supremația occidentală.
Așa se face că, în loc să izoleze Rusia, Occidentul s-a izolat pe sine.
Joe Biden a avut dreptate: sancțiunile occidentale au fost devastatoare. Însă nu pentru Rusia, ci pentru Europa, care în doar doi ani și jumătate a fost pusă pe butuci.
Aruncarea în aer a Nord Stream a sufocat economia Bătrânului Continent, dând lovitura de grație nu Rusiei (căreia doar i-a tăiat cordonul ombilical), ci Europei.
Nu există o altă descriere mai plastică a situației catastrofale decât știrea că Volkswagen, simbolul puterii germane, pune lacătul pe ușă.
În locul Rusiei, moare Europa
America a jucat la două capete.
Vulturul pleșuv și-a dorit în primul rând ca victimă trupeșa Rusie, sperând că bogățiile acesteia, prăduite corespunzător, îi vor întrema organismul slăbit și degenerat.
A dat chix. Va trebui acum să se mulțumească cu leșul B, mai costeliv, al Aliatului stupid și slugarnic, care s-a sinucis de dragul lui.
Dar, oricât de senil ar fi, bătrânul hoitar știe că prada asta nu îi va ajunge pentru mult timp. Știe că, pentru a supraviețui, are nevoie de o hecatombă, care să umple jungla de cadavre.
@ gmbplay, vii, ca de obicei, cu contraziceri ne argumentate, ne sustinute de nici o cifra, de nici o data, sunt doar profetiile tale bolnave sau lozincile dictate de cei ce te tin in solda.
As vrea sa aud/vad comentariul tau la ce scrie Dan Diaconu, pe cifre si fapte deja verificate, unde doar amploarea evenimentelor este inca necunoscuta, nu ca daca aceste evenimente se vor petrece, caci ele au inceput deja sa se petreaca. Dar unii ca tine nu aveti curajul moral sa le vedeti. Asa cum remarca si comentatorul din articolul din Active News.
DE CE CRIZA ACTUALĂ ARE POTENȚIAL TERMINAL?
De Dan Diaconu – https://trenduri.blogspot.com/2024/09/de-ce-criza-actuala-are-potential.html
Scânteia de la bursa americană este este echivalentul doar a unui mic băț de chibrit într-un incendiu devastator. Poate că unii cred că folosesc o figură de stil, dar să știți că aceasta-i realitatea. Într-adevăr, în momentul în care la omul obișnuit ajunge știrea conform căreia Nvidia a scăzut cu o sumă mai mare decât întreaga economie a Greciei sau a Ungariei, ceva nu se mai leagă. Despre câți bani poate fi vorba, dacă o simplă speculație ajunge să valoreze mai mult decât țări cu aproximativ 10 milioane de locuitori? Iar când spui că un asemenea dezastru e ca un băț de chibrit, atunci chiar că totul se blochează pentru omul normal.
Până să ajungem la esență să vă mai reamintesc niște informații. Americanii au introdus probabil cel mai masiv pachet de sancțiuni financiare împotriva Rusiei și a potențialilor săi parteneri, cu gândul la blocarea totală a exporturilor de petrol ale acesteia. Rusia exportă cam 10% din petrolul mondial. Până acum destinația favorită era Europa. Acum destinația s-a schimbat, fiind India, care India exportă produse finite către Europa. Aveți idee cât exportă acum India spre Europa(mă refer strict la produse petroliere)? De 2500 de ori mai mult decât exporta înainte de începerea conflictului din Ucraina. Așadar, ce se întâmplă dacă se blochează „robinetul indian”? Europa intră în colaps deoarece prețul petrolului sare. Doar că nu e atât de simplă ecuația!
După cum știți, Iranul încă nu s-a răzbunat pentru operațiunile teroriste efectuate de Israel pe teritoriul său. SUA s-au opus energic, amenințând cu extinderea de către ei a războiului de-acolo. Chiar au deplasat fiarele lor vechi plutitoare cărora le spun portavioane. De partea cealaltă, iranienii au tot căutat să găsească o metodă se a lovi temeinic Israelul, nu doar să dea o replică prin care să-și arate puterea, așa cum au făcut-o ultima dată. De aceea, pe moment, s-au limitat la a crește nivelul tehnologic al rebelilor Houthi, care efectiv au pus stăpânire pe Marea Roșie. Însă nu aceasta este răzbunarea! Cu siguranță Iranul va da o lovitură grea Israelului într-un moment limită. Iar situația va culmina, cel mai probabil, cu blocarea strâmtorii Hormuz, adică 50% din livrările mondiale de petrol. Despre impactul unui asemenea eveniment cred că nimeni nu se îndoiește. Doar că s-ar putea să nu realizați cu adevărat cât de mare e buba.
Teoretic, izolarea petrolului rusesc ar duce cotațiile pe undeva pe la 200-300 $ pe baril. Da, americanii sunt de-a dreptul cretini deoarece impun în disperare sancțiuni gândindu-se doar la impactul pe termen scurt. Însă ce să te aștepți de la unii precum Jake Sullivan sau Blinken? Însă, în cazul în care presupunem că actualul pachet de sancțiuni reușește, cam aici se va ajunge cu prețul barilului. Reușita este diminuată de capacitatea Rusiei care, de facto, este izolată față de valutele occidentale. Dar, ca punct de bază este esențială observația. OK, ce s-ar întâmpla dacă s-ar bloca și Strâmtoarea Hormuz? Dincolo de colaps, prețul cel mai probabil al barilului ar depăși 800 de dolari. Sunt sume pe care nici măcar nu ni le putem imagina, dar ele rezultă din calcule efectuate de experții de la Goldman, în care tefeleii care mă contestă, cu siguranță au încredere!
Însă nu doar prețul petrolului e problema. Este o judecată mult prea simplistă care nu ține cont de micul-mare secret al lumii financiare. Noi nu avem doar negocieri directe, ci avem o întreagă piață de produse financiare derivate având ca suport petrolul. Dacă v-ați frecat la ochi când ați aflat că scăderea Nvidia e mai mare decât economia Greciei sau a Ungariei, pregătiți-vă să fiți halucinați de cifrele care urmează în continuare.
Valoarea noțională a derivativelor este pe undeva pe la 550 trilioane $ la sfârșitul lunii decembrie. Aici e vorba de o estimare a BIS. Piața produselor financiare derivate nu este una reglementată și, de aceea, estimarea BIS nu surprinde întreaga realitate. Chiar și așa, pe la sfârșitul lunii iunie piața a crescut, ajungând pe la 715 trilioane $!!! Pe lângă ceea ce spune BIS, anumite case elvețiene de tranzacționare adaugă piețe ceva mai exotice, despre care au cunoștință, astfel încât estimările lor sunt substanțial mai mari decât ceea ce dă BIS la oficial. Adică pe undeva pe la … peste 2 cvadrilioane!!! O grămadă de bani! Atât de mulți încât efectiv, ca oameni simpli, nu ni-i putem imagina.
Warren Buffett a avertizat asupra problemei derivativelor, subliniind că o implozie a pieței ar conduce la un setup economic devastator, care ar face să pălească ceea ce s-a întâmplat în 1929. De aceea observați că Berkshire își închide pozițiile dubioase(inclusiv cele pe care le are pe piața instrumentelor derivate) și investește în „business-uri de bază”. De exemplu, una dintre achizițiile recente este asigurătorul elvețian Chubb, a cărui activitate este una tradițională, fără poziții substanțiale suspecte în portofoliu.
Având o imagine de ansamblu, puteți înțelege sensibilitatea și echilibrul precar al piețelor. Cu experiența anului 2008 în gând, cei care învârt banul sunt conștienți că în prezent sunt participanți într-un joc al prostului, în care cel care pleacă ultimul și-o fură grav. Doar că aceiași sunt conștienți și că o ieșire prematură din piață poate avea consecințe vizibile asupra performanțelor lor și de aceea sunt prinși într-o dihotomie. De cele mai multe ori, rezultatul unei asemenea stări psihologice este o reacție absolut irațională. Astfel, chiar dacă scânteile ar trebui să pornească marea implozie, e posibil ca adevăratul dezastru să-l constatăm fix într-un moment de calm, atunci când toată lumea a căzut de acord că „treburile s-au rezolvat”.
De aceea cred că acum suntem într-un moment cheie al piețelor. Oficialii americani încă nu sunt conștienți că s-au împușcat singuri în picior, însă, când vor conștientiza acest lucru, cangrena deja va fi cuprins acel organ defect, astfel încât nu va mai fi mare lucru de făcut.
Se vorbește intens despre o naționalizare a Băncilor Centrale pentru rezolvarea problemelor. Oare? Cine să naționalizeze Băncile Centrale? Statele supraîndatorate, aflate într-un faliment nedeclarat? E o himeră de care se leagă cei care cred că așa vor reuși să salveze sistemul. Personal nu cred că merge, dar vom mai avea timpul să discutăm diversele scenarii.
Ai dreptul sa crezi ce vrei si sa votezi in consecinta . Eu n-am favoriti dintre politruci nici aici si nici in lume .Ma simt bine asa .