Sfidare unguresca de Ziua Armatei Romane !
Consilierii de naţionalitate română din cadrul Consiliului local Sfântu Gheorghe reproşează cu rgret si indignare conducerii Primăriei că nu a onorat Ziua Armatei Române la manifestările organizate miercuri, deoarece la statuia Ostaşului Român din municipiu nu a fost depusă nicio coroană din partea acestei instituţii.Consilierul PNL Ion Gheorghe, fost cadru militar, a declarat joi, în plenul şedinţei Consiliului local, că, deşi 25 octombrie este o dată importantă în istoria poporului român, niciun reprezentant al Primăriei nu a participat la manifestările dedicate acestei zile.
„Din partea Primăriei nu a fost depusă nici măcar o coroană de flori.!!! Era frumos un astfel de gest cu această ocazie”, a declarat Ion Gheorghe, citat de Agerpes. La rândul său, viceprimarul municipiului Sfântu Gheorghe, Toth Birtan Csaba, a replicat că… instituţia nu a primit nicio invitaţie din partea organizatorilor. Ca si cand ar fi fost vorba de vreo nunta!…
„Poate că e şi vina noastră că… nu ne-am uitat în calendar, dar nici invitaţie nu am primit. Ar fi fost bine (…), dacă ştiam, sigur onoram acest eveniment şi trimiteam o coroană, pe care aţi fi putut să o depuneţi chiar dvs.”, a afirmat Toth Birtan Csaba. Hodoronc tronc,În discuţie s-a amestecat şi viceprimarul Sztakics Eva, care a amintit că o femeie, identificată ulterior de poliţişti şi amendată, a înlăturat… toate panglicile roşu, alb şi verde de pe coroanele depuse recent în cadrul unei ceremonii desfăşurate la monumentul victimelor comunismului din municipiu. Care victime in orasul Sf.Gheorhe ? Ca maghiarii nu au prea avut…
Atmosferă încărcată:Şedinţa s-a încheiat într-o atmosferă încordată după intervenţia consilierului PSD Andrei Cochior, care a cerut repararea statuii Ostaşului Român din zona Gării, aflată în stare precară şi a afirmat, printre altele, că „trăim în România” şi „legile ţării trebuie respectate”.
Toţi consilierii de etnie maghiară s-au ridicat şi au părăsit sala în timpul discursului acestuia, iar şeful fracţiunii UDMR din Consiliul local Sfântu Gheorghe, Miklos Zoltan, a explicat pentru Agerpres că au considerat jignitoare una dintre afirmaţiile lui Andrei Cochior, potrivit căreia a vizitat mai multe ţări, printre care, „din păcate, şi Ungaria”.
Rămas ultimul în sala de şedinţă, dl.Cochior a declarat presei că va „intra în grevă” în semn de protest faţă de starea deplorabilă în care se află statuia Ostaşului Român din municipiu, mai precis, că nu va mai vota niciun proiect de hotărâre timp de trei luni.
Ungurul se dă om aspru, naționalist, de onoare. Dar, noi știm: la bozgori asprimea înseamnă intoleranță, naționalismul înseamnă șovinism, iar onoarea e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire!
„bozgor” este insultătoare. Oamenii civilizaţi n-o folosesc. Iar intelectualii de înalt nivel, cadre universitare superioare – cu atât mai mult.
Mai insultatoare decat bidos olah?
BÓZGOR, bozgori, s.m. 1.Persoană care nu are o ţară de origine. Membru al unei comunităţi etnice care nu a fost niciodată asociată cu un teritoriu. 2. Nomad.
http://dexonline.ro/definitie/bozgor ::
Argotic, „se folosește cu nuanță peiorativă, depreciativă.”
Iar definiţia TA este fantezistă.
Sandor, Sandor!
„bozgor” este denumire pentru unguri care este peiorativă, depreciativă. Apare într-un articol semnat chiar de dv., nici măcar preluat de la alţii sau în comentariile altora…
Sunt mai multe explicatii pentru termenul de bozgor / boskor , astfel :
1) ar proveni dintr-o injuratura maghiara bazd meg conform lui Szilagyi Sandor
sursa https://limbacailor.wordpress.com/2009/08/27/paul-chinezu-cel-bozgor/
2) ar fi denumirea etnica a baskirilor
sursa https://cubreacov.wordpress.com/2013/03/24/boskorbozgor-este-un-vechi-nume-etnic-adus-de-pe-volga-ii/
3) de la maghiarul Bocskor care desemna mocasinul cu care erau incaltati spre deosebire de opincari romani
4) de la turcicul bozkir care insemna stepa,adica oameni din stepa
5) boskor devenit boscorodeala si bozgor . Nu vedeti nicio legatura intre boscorodi si boskor/bozgor ?
De exemplu netot vine de la gepidul thuat (thot) care insemna popor, astfel strainii erau considerati nethot, avem in maghiara Tótország adica Tara Totilor. Daca va spun ca sunteti netot,in sensul de nelocalnic,nepamantean, o sa considerati ca va jignesc,dar daca o fac in maghiara mai sunteti suparat?
Este frumos că săriţi în apărarea Maestrului, dar cu răspunsul dv. nu-i faceţi niciun bine, deoarece nu faceţi decât să schimbaţi vorba. Într-adevăr, oricare ar fi etimologia, contează felul în care este utilizat acum, iar ACUM „bozgor” este o denumire pentru unguri care este peiorativă, depreciativă.
Din gura ungurilor si olah e peiorativ tinand cont de asocierea cu zicerile si faptele ungurilor fata de romani, nu?
Sunt maghiari in Romania care se simt ofensati si daca i te adresezi cu ungur pentru ca, spun ei motivat sau nu, ungurii sunt in Ungaria, ei fiind ardeleni sunt maghiari nu unguri, nu bozgori. Daca ne uitam ca numele Ungariei este Magyarország, adica tara maghiarilor aceasta remarca ni se pare de-a dreptul ridicola. In realitate maghiarii de aici se pot simti jigniti la utilizarea termenului de ungur. Istoriceste vorbind au dreptate pentru ca prin Constitutia (celebra) din 1848/1867 se facea clar distinctia dintre unguri si maghiarii din Transilvania, Slovacia, Voievodina etc.. In concluzie chiar daca tara se numeste Tara maghiarilor, se face o distinctie in mentalul populatiei intre ungur ( cuprinde toti locuitorii din Ungaria) si maghiar (in afara Ungariei).
De asemenea, pentru unii rromi termenul tigan este jignitor,in schimb scriitoarea si poeta Luminita Cioaba spunea: ” Întotdeauna m-am mândrit că aparțin acestui popor, m-am mândrit că sunt țigancă, iar cei din jurul meu m-au apreciat. Pentru cei care nu cunosc foarte bine termenii se simt jigniți că sunt numiți țigani. Eu folosesc termenul țigan în poeziile mele și consider că nu este jignitor.”
sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Luminița_Cioabă
Cat priveste apararea Maestrului,stati calm, d-ul prof.Coja nu are nevoie de aparare din partea mea, inca mai este o enciclopedie vie.
Revenind la esenta discutie, se pot folosi maghiar si ungur in sens peiorativ,la fel cum se poate folosi si roman. Un albanez isi spune pe limba lui ščiptar iar tara lui se numeste Shqipëria, dar daca un sarb nu i se adreseaza cu albanci, ci foloseste ščiptari (cum isi spun ei pe limba lor), va fi considerata o jignire umilitoare, o mare insulta .
Revenim la bozgor, daca acesta este jicnitor cum credeti ca este Istvan Olah ? Este folosit de unguri, adica maghiarii din Ungaria, la adresa maghiarilor din Romania.
In concluzie romanii desemneaza cu termenul de bozgorii toti maghiarii care insulta Romania, semnele statului national roman, arata dispret, cinism si lipsa de loialitate fata de Romania si poporul roman.
Netot sugerează idea de persoană neterminată, incompletă, deficitară.(„neîntreg, incomplet, neom”) Vezi Scriban (1939). Este un derivat curat românesc. Vezi și la Șăineanu/ Eliezer Schein: ”mintea mi-i seacă, gândul netot. [Lit. neîntreg (cf. lipsit)].”
La maghiari slavii, și mai târziu slovacii, erau numiți toth, iar Tótország s-ar traduce Slavonia.
Mai e si nătot care in Olt inseamna tigan cf.://dexonline.ro/definitie/nătot.
Despre cum isi modifica sensul in limba romana anumite cuvinte avem mai multe exemple : niste provine din lat. Ne Scio Quid (nu stiu ce) ), fraier de le nemtescul freier (liber,libertin), smecher de la nemtescu Schmecker (persoana cu gusturi rafinate), a merge din lat.mergere (a scufunda), familia din lat.familia (femeie), mizerie din lat.miserium (saracie), durere din lat.dolere etc.. Ai dreptate! Toth desemna in evul mediu o tara locuita de slavi, Slavonia, era folosita de maghiari atat pentru ai desemna pe slavii din Slovenia si Croatia,dar si pentru cei din Slovacia. Triburile ungro-maghiare vor ocupa fostul spatiu al avarilor care, la randul lor, ocupasera spatiul gepizilor si au integrat ramasite ale acestor populatii in confederatia lor, poate de aici si denumirea.
Cred că s-a făcut o confuzie între moștenirile noastre latine privitoare la termenii pentru familie și femeie / lat.familia și femina.
Îndeobște se consideră c-am păstrat o viziune arhetipală, patriarhală asupra familiei. Adică avem bărbatul, capul familiei/casei și familia, termen care cuprindea restul, casnicii, femeia și copii. În albaneză a numit copilul, fëmijë, iar femeia e femër/femën (lat.femina).
În latină se folosea mai frecvent domus, cuprinzând toți casnicii, inclusiv servitori și robi, etc. Exact cum foloseau domnii în trecut termenul casă sau moldovenii (N.Costin) ”răgulă” (neam).
La Hașdeu cred că am văzut ultima oară arhaismele fămie (familie) și fiie (lat.filia).
Posibil să vină din limba slavă , legată de boscorodeala românească, de la bez govori – fără vorbă cu sensul de greu de înțeles, a vorbi neînțeles.