Biserica Ortodoxă Română și regimul bolșevic

2020-10-31T11:57:09+02:0031 octombrie 2020|Doctrină naţionalistă|

Biserica Ortodoxă Română față în față cu regimul bolșevic

O pagină distinctă în contextul rezistenței românești la comunism a înscris-o Biserica Ortodoxă Română.

Comunismul ateu imaginat de Lenin și ceilalți lideri ne-creștini a pus la grea încercare toate credințele și cultele religioase din țările intrate sub jugul ateismului de stat. Se impune o comparație între bisericile ortodoxe din aceste țări. Nota bene: nu facem o comparație între Biserica Ortodoxă și Biserica Catolică, să zicem, deoarece statutul lor a diferit în mod decisiv. Biserica Catolică, din orice țară de pe glob, beneficiază de sprijinul total al Vaticanului. În vreme ce Biserica Ortodoxă, auto-cefală în fiecare țară, a avut a se sprijini numai în vrednicia prelaților, a arhiereilor, și în credincioșenia, adică în autenticitatea credinței creștine din sufletul enoriașilor, a credincioșilor ortodocși din țara respectivă…

În Rusia, în Ucraina, în Bielorusia, în Serbia, în Bulgaria și Albania, viața religioasă abia mai palpita în 1989. Părea că se va stinge în curând. Rar când cineva își mai boteza copilul sau mai trecea prin fața altarului pentru cununia religioasă. Iar morții erau duși la groapă fără nicio preocupare, niciun gând la mântuirea sufletului, și erau abandonați țărânei ca niște obiecte inerte, fără nicio cruce la căpătâi…
În România până și cei mai îndoctrinați comuniști nu lipseau să-și boteze copiii ori să-i cunune, chiar dacă mai discret sau chiar în secret. Secretul lui Polichinelle!…

Mi-a dat detalii preotul paroh Dragomir de la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Constanța, care, când am stat de vorbă, tocmai creștinase un prunc în casa șefului securității, și am înțeles că pretutindeni în România familia activistului de partid, mamă, soacră, frați, surori, sancționau orice intenție de abandon al creștinismului de dragul disciplinei de partid. Același preot mi-a povestit cât de des este solicitat de turiști din Bulgaria sau URSS să-i boteze sau să-i cunune. De la aceștia a aflat câte opreliști au în țara lor creștinii. Mi s-a părut evident că dacă aceste restricții nu au avut niciun succes la români, aceasta se datorează tăriei ortodoxiei, a credinței în Iisus, în Sfînta Treime. Am realizat atunci, mai clar ca oricând, că nu sunt deloc vorbe goale frumoasele spuse despre poporul care s-a născut creștin, prin înduhovnicire apostolică.

Spre deosebire de ceilalți, de popoarele din jurul nostru, care s-au încreștinat de azi pe mâine, prin ucaz împărătesc sau voievodal, la o zi anume, bine consemnată de cronicari, noi, românii, ne știm creștini dintotdeauna. Ne-am început încreștinarea încă de pe vremea dacilor, a căror credință în Zamolxe, mult asemănătoare cu a esenienilor, dar mult mai veche, a premers botezul întru Hristos. Zamolxe a fost, alături de Buda, de Zaratustra, de Moise, de Pitagora, un ante-mergător al Domnului Iisus Hristos. Dacii s-au numărat printre popoarele cele mai bine pregătite pentru creștinare, de aceea des-creștinarea noastră, de către comunismul ateu, nu a fost cu putință!

Sunt propagandă anti-românească toate prostiile care se spun despre ierarhii creștini și relațiile lor cu regimul comunist, cu Securitatea din România. Am abordat acest subiect cu altă ocazie, mai pe larg, și am ajuns la concluzia că Biserica nu a colaborat cu Securitatea, ci invers, îndeosebi după 1964, Securitatea a colaborat cu Biserica Ortodoxă Română sau Catolică, bunăoară în chestiunea sectelor religioase care deseori sunt purtătoarele unor idei și practici cu efect anti-românesc…

Cu alte cuvinte, ca ortodocși, românii au motive să fie mândri de Biserica lor! Biserica Ortodoxă Română a străbătut deșertul comunist fără să abdice de la menirea ei. Povestea cu demolarea bisericilor a fost exagerată și denaturată. Pe vremea lui Nicolae Ceaușescu au fost demolate câteva biserici, din rațiuni de organizare urbanistică. Dar au fost construite sau reconstruite și consolidate peste 1500 de biserici. Informația am căpătat-o de la Ioan Alexandru, în 1989… După 1990 s-a confirmat!

Pentru cei ce ar interveni să mă contrazică amintesc un detaliu: din același motiv, pentru sistematizare urbanistică, din ordinul lui Ceaușescu câteva biserici au fost mutate, au fost traslatate sute de metri, cu o cheltuială enormă… E un paradox, care ne îndeamnă să nu ne grăbim să condamnăm! Să purcedem mai degrabă la o investigare și o evaluare corectă a faptelor! A tuturor faptelor. Abia după aceea putem trage concluzii.

În fine, abia după aproape 20 de ani de la asasinarea Ceaușeștilor, aflu că atunci când în familia unei moldovence s-a născut al 20-lea copil, Elena Ceaușescu a ținut să fie nașă. Botezul, cu un sobor de preoți, s-a oficiat mai discret, în clădirea Comitetului Județean al PCR…

Nu e târziu, ba este chiar acum cel mai oportun, să se facă un studiu comparativ al vieții religioase în țările comuniste de odinioară. Ca români, ca creștini, vom avea de ce să ne bucurăm. Căci puterea de a rezista comunismului ne-a dat-o în primul rând intuiția, sentimentul clar sau difuz, că revoluția bolșevică este opera malefică a Anticristului, a Diavolului. Nu aveam cum să trecem de partea lui.

Ion Coja

(fragment din Decalogul junelui naționalist)

3 Comments

  1. Shadow 4 noiembrie 2020 la 10:25 am - Raspunde

    In 1947 patriarhul Nicodim il primeste intr-o vizita pe patriarhul Rusiei Alexei 1 dupa pierderea Basarabiei cu confiscarea bisericilor romanesti de catre Biserica Ortodoxa Rusa din Basarabia care vine in acelasi timp cu confiscarea bisericilor romanesti din Iugoslavia lui Tito si din Bulgaria.
    In mai putin de un an patriarhul Nicodim moare in conditii dubioase dupa o raceala la plamani inconjurat de cei mai buni medici din Romania care nu au reusit sa-l salveze. Patriarhul Nicodim a fost inlocuit cu patriarhul Iustinian un fost spion sovietic din timpul celui de-al doilea razboi mondial de care stia toata Securitatea.
    Noul patriarh a fost sluga credincioasa a Moscovei si a patrat tacerea pe confiscarile de biserici din Basarabia , din Timoc si din Voievodina la fel si pe operatiunile conduse de Ana Pauker in care comunitatea aromana a fost abandonata si bisericile romanesti din Grecia confiscate de catre Biserica Ortodoxa Greaca.
    Moarea patriarhului Nicodim poate fi catalogata ca un asasinat al sovieticilor trecut astazi sub tacere pentru a sustine campaniile de denigrare pe BOR din partea Vaticanului dar si pentru a pastra tacerea pe confiscarile de biserici romanesti din Buceac astazi in disputa intre schismaticii ucrainieni si Biserica Ortodoxa Rusa…..

    • Ion Coja 4 noiembrie 2020 la 10:34 am - Raspunde

      Cred că prezentarea pe care i-o faceți Patriarhului Justiniian Marina este, după informațiile mele, lipsită de temeiul faptelor. BOR în România a salvat viața creștină, ceea ce nu s-a prea întâmplat în țările ortodoxe comuniste.

  2. gmbplay 1 noiembrie 2020 la 10:35 am - Raspunde

    Si daca academiciana se dadea atit de credincioasa , de ce n-a tinut botezul la biserica adevarata , nu la biserica atee ( comitetul judetean pcr ????? ) . Cred ca leana&ceasca au primit ce au meritat , pacat ca restul ticalosilor din gasca au scapat .au scapat .

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Go to Top