„Biserica Ortodoxă a Ucrainei” respinge dorința românilor de a avea o biserică în Ucraina
10 noiembrie 2024

În ședința sa de pe 7 noiembrie 2024, Sinodul Bisericii Ortodoxe Autocefale a Ucrainei – nerecunoscută de majoritatea bisericilor ortodoxe – a emis un comunicat oficial în care își reafirmă opoziția față de posibilitatea înființării unei structuri ortodoxe românești independente pe teritoriul Ucrainei, informează agenția Bucpress.

Sinodul PȚU insistă ca toate instituțiile Bisericii Ortodoxe care funcționează în granițele recunoscute internațional ale Ucrainei să fie subordonate canonic și administrativ Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, inclusiv comunitatea românească. Această poziție restricționează însă în mod considerabil libertatea credincioșilor ortodocși români de a-și desfășura practicile religioase într-un cadru autonom, care să răspundă necesităților și tradițiilor proprii.

Luând în discuție comunicatul Preafericitului Părinte Mitropolit Epifanie al Kievului și al întregii Ucraine privind anunțarea din partea Sinodului Bisericii Ortodoxe Române a intenției de a înființa o structură subordonată Patriarhiei Române în Ucraina, Sfântul Sinod a reiterat hotărârile sale anterioare, că, în conformitate cu procedura canonică și în condițiile stabilite în Tomosul de Autocefalie al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, toate instituțiile Bisericii Ortodoxe din interiorul granițelor de stat ale Ucrainei recunoscute internațional, inclusiv cele recunoscute de România, trebuie să funcționeze în cadrul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei și în consultare cu aceasta.

Crearea de structuri bisericești ortodoxe pe teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei fără consimțământul Întâistătătorului și al Sinodului Bisericii Ortodoxe a Ucrainei care nu recunosc autoritatea canonică a Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe a Ucrainei reprezintă o încălcare a ordinii canonice și contravine Tomosului. Este, de asemenea, de importanță seculară și internațională, deoarece atinge problema suveranității de stat și a integrității teritoriale a Ucrainei.

Îngrijirea românilor ortodocși care locuiesc pe teritoriul canonic al altor Biserici Ortodoxe Locale se realizează de către Biserica Ortodoxă Română în conformitate cu acordurile încheiate cu aceste Biserici, și nu prin înființarea unor structuri separate fără consultarea și acordul Bisericilor respective. În mod similar, alte Biserici Ortodoxe se ocupă de credincioșii ortodocși care le aparțin din punct de vedere etnic, dar care locuiesc în România, nu independent și nu la discreția lor, ci în conformitate cu ordinea canonică, cu acordurile și înțelegerile încheiate cu Biserica Ortodoxă Română.

În cadrul Bisericii Ortodoxe Române, există Vicariatul Ortodox Ucrainean din România, cu sediul în Sighet, Maramureș, pentru comunitățile religioase ortodoxe, care sunt formate preponderent din etnici ucraineni. Vicariatul este subordonat direct Patriarhului României și are autonomie.
Biserica Ortodoxă a Ucrainei, pentru a răspunde nevoilor religioase și naționale ale românilor ortodocși care trăiesc în Ucraina, pe aceleași baze ca și cele stabilite pentru ucrainenii ortodocși din România, dorește să continue colaborarea cu Biserica Ortodoxă Română pentru dezvoltarea structurii Vicariatului Ortodox Român din Ucraina, a cărui înființare a primit binecuvântarea Sinodului din anul 2019, ca răspuns la dorința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și despre care Patriarhia Română a fost informată în scris în același timp.

Domnul nostru Iisus Hristos a spus: „Orice vreți să vă facă oamenii, faceți-le și voi” (Luca 6:31). Sfântul Sinod mărturisește că Biserica Ortodoxă a Ucrainei, în conformitate cu ordinea canonică, cu definițiile Tomosului Patriarhal și Sinodal de autocefalie, călăuzită de precedentele privind activitatea comunităților bisericești românești pe teritoriul altor Biserici Locale, dorește sincer și din toată inima să continue dialogul cu Biserica Ortodoxă Română pentru a ajunge la o soluție benefică tuturor, despre care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a fost informat în scris.”

Reprezentanții comunității românești din Ucraina își doresc să se afilieze Bisericii Ortodoxe Române

Reprezentanții comunității românești din Ucraina își doresc să se afilieze Bisericii Ortodoxe Române, fără a se integra în Biserica Ortodoxă Autocefală a Ucrainei, pe care o consideră o structură „ultranaționalistă, formată pe criterii politice”, conform declarațiilor făcute de avocatul Eugen Patraș, vicepreședintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, pentru Radio Europa Liberă.

Eugen Patraș este și reprezentantul grupului de inițiativă format din trei organizații religioase românești din Ucraina, care au lucrat la înregistrarea Asociației Religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”.

„În primul rând, suntem români și vrem biserică românească. Ne dorim școli, de asemenea, cu predare în limba română. Până în 1991, în Ucraina, au funcționat 132 de asemenea instituții de învățământ, moștenite de la URSS. Azi, au rămas vreo 60, adică, jumătate dintre acestea. Dacă se întâmplă să intre bisericile noastre în Biserica Autocefală a Ucrainei, vom fi distruși în 10-15 ani. Garantat sută la sută! Aceasta pentru că structura în cauză reprezintă o biserică ultranaționalistă, formată pe criterii politice, nu de Biserică!”, a declarat avocatul Eugen Patraș, pentru Radio Europa Liberă.

Vicepreședintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți a mai spus că, din luna august, de când Rada Supremă de la Kiev a interzis preoților din Ucraina să aibă relații cu Biserica Ortodoxă Rusă, a solicitat de numeroase ori înființarea Asociației Religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”, așa cum a decis BOR, pe 29 februarie 2024.

„În răspunsul Serviciului pentru Etnopolitică și Libertate de Conștiință a Ucrainei, ni se spune că este un subiect complex, ce necesită mai multe consultări cu experții, cu oamenii de știință, pentru că atrage după sine, relații bilaterale între Ucraina și România, România și Ucraina”, a explicat Eugen Patraș.

Conform Radio Europa Liberă, avocatul respinge orice asociere a refuzului de a se alătura Bisericii Ortodoxe Autocefale a Ucrainei, cu afinitatea pentru Biserica Rusă: „Nu, nu suntem moscoviți, nu suntem pro Kiril, patriarhul Moscovei și al Rusiei. Când ne-au luat (n.r. rușii) în 1940, nu ne-au întrebat dacă și cu cine vrem. Acum, să vedem cum vor face dovada în instanță, că nu poți închide toate bisericile, că sunt vreo 12.000 biserici ortodoxe care au fost subordonate Moscovei. Dar asta mai puțin ne interesează pe noi. Ne-am dori să rămânem în afara vrajbei”, a mai precizat Eugen Patraș, pentru aceeași sursă.

După mai bine de o lună și jumătate de așteptare, grupul de inițiativă nu a primit niciun răspuns favorabil din partea statului ucrainean pentru înființarea Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina, deși, potrivit legii, decizia trebuia fi luată în termen de 30 de zile. Reprezentanții comunității consideră că această întârziere și refuzul de a respecta normele legale reprezintă o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale ale comunității românești din Ucraina. Statul ucrainean nu se supune legal canoanelor și altor documente bisericești, precum Tomusul de Autocefalie, ceea ce face ca grupul de inițiativă să considere că drepturile comunității românești din Ucraina sunt încălcate.