BĂSESCU a înnebunit, domnule Guran!

Domnule Moise Guran,

Aș fi pus pariu pe orice că dumneata nu puteai să scrii textul cu care te-ai adresat deunăzi unui serviciu secret de informații, amestecându-te astfel în campania electorală de partea unui candidat împotriva altuia! Ceea ce, bănuiesc eu, dacă statutul de comentator la TVR îți permite să faci, nu e corect s-o faci decât dacă o faci deschis, pe față, bărbătește!

Am a-ți adresa câteva întrebări. Prima: dumneata nu-ți dai seama că un candidat la funcția de președinte al țării nu poate fi acuzat că a fost spion?! Nu crezi că munca sau funcția de spion este una mai mult decât onorabilă, care nu te descalifică pentru postura de candidat, ci dimpotrivă, te califică, este o garanție privind capacitatea candidatului de a se identifica cu interesele naționale?! Nu cunosc detaliile acestei munci, dar bănuiesc că această muncă este una dintre meseriile cele mai riscante. Am sau nu dreptate?! Un risc asumat cu seninătate pentru binele Țării!

Sunt o persoană care mi-am impus anumite exigențe și restricții morale încă de tînăr! Am refuzat de mai multe ori să fiu activist de partid, PCR! Am refuzat să scriu măcar un rând, o frază de elogii la adresa unui regim pe care, când am putut, l-am criticat fără cruțare. Din această pricină, precum și din altele, am avut meciul meu cu Securitatea comunistă.

Dar într-o anumită împrejurare – eram tînâr și neînsurat, am fost avertizat că voi fi invitat să fac servicii țării în străinătate. Nu am stat mult pe gânduri și, în sinea mea, am acceptat. M-am gândit în fel și chip și am ajuns la concluzia că a fi „spion” nu prea mi se potrivește, nu prea știu să-mi ascund sentimentele, dar dacă alții, mai pricepuți ca mine, apreciază că aș putea face treabă, nu voi refuza! Căci această muncă este în primul rând în folosul Țării și mai puțin a unui regim politic!…

Din păcate – sau din fericire, n-am primit nicio invitație… Dar poziția mea este și azi aceeași: consider că activitatea în slujba serviciului de informații externe este, în pricipiu, o garanție a capacității de a te pune în slujba celorlalți, a Neamului! De cele mai multe ori fără a te putea bucura de recunoștința publicului, a mass mediei etc., așa cum se întâmplă cu ceilalți militari!

Mata afirmi: „Nu ştiu şi mă interesează mai puţin acum ce impact va avea deconspirarea unui candidat la preşedinţie în calitatea sa de fost spion…” Eu zic: dumneata, la gradul dumitale de inteligență, nu poți spune asemenea prostie! Dacă se află că un candidat la preșidenție a fost spion, impactul nu poate fi decât unul pozitiv!

Însă în cazul lui Ponta, vizat de textul dumitale, eu îmi pun întrebarea de ce nu a rămas în serviciul de informații externe?! Nu cumva nu a corespuns? Nu cumva a fost pus pe liber pentru că era șantajabil?!

Căci eu îl consider pe Ponta un candidat șantajabil, așa cum mai sunt câțiva. După mine aceștia ar fi mai ales Klaus Johannis și Elena Udrea! Dacă Ponta a fost în SIE și nu mai este, asta îl obligă acum, când ne cere votul, să ne spună de ce nu mai e! De ce ascunde nu faptul că a fost, ci faptul că nu mai e!

Mă rog, este părerea mea.

Tot așa, în calitatea dumitale de om inteligent, care ai criticat multe anomalii cuprinse în legile noastre, te întreb ce părere ai despre interdicția impusă serviciilor secrete – de data asta este vorba de SRI, de a racola persoane din magistratură, procurori, judecători… Nu pot să cred că Moise Guran este de acord cu legea care interzice infiltrarea Justiției! Nu pot să cred că Moise Guran nu-și dă seama că această interdicție este una care protejează corupția din sistemul juridic, una care generează corupția!

În plus, este îndoielnic că textul vag din Constituție chiar interzice unui procurator să activeze și în cadrul SRI sau SIE. O asemenea interdicție, ca să fie funcțională, ar trebui să fie în mod explicit cuprinsă în legea SRI și SIE! Eu nu am timp să verific, verifică dumneata, dar dacă există o asemenea prevedere, ea trebuie urgent eliminată din textul legii!

Scrisoare dumitale conține însă dovada că ești mai departe omul inteligent și perspicace pe care îl cunoaște și-l îndrăgește toată lumea. Căci ai luat în calcul și ipoteza a tot lămuritoare: „președintele țării a luat-o razna!” Dumneata spui că îl citezi pe Ponta. Nu era nevoie! Există undeva în legislația militară de pretutindeni și această prevedere: ordinul se execută, nu se discută. Dar când un subordonat primește un ordin și constată că șeful său, de la care a primit ordinul, nu mai este în totalitatea facultăților mentale care i-au asigurat cândva poziția de șef, subordonatul nu mai este obligat să asculte de acel ordin! Adică dacă șeful și-a pierdut autoritatea și respectul subordonaților, acești subordonați nu mai încalcă legea dacă nu se supun ordinului.

Nu cunosc explicația cu care domnul Meleșcanu a răspuns acuzației că nu a ascultat de ordinul primit de la șeful statului! Dar, domnule Moise Guran, ți se pare că este justificată pretenția lui Băsescu de a i se pune la dispoziție un secret de stat atât de important cum este lista „spionilor”? La ce-i trebuia? Ce atribuție, ce prerogativă prezidențială îi impunea să cunoască această listă?! De ce ceilalți președinți, Iliescu și Constantinescu, nu au cerut această listă?

Altă întrebare: ți se pare că mai inspiră respect pentru subordonații săi un președinte aflat în situația lui Băsescu, unică în istoria parlamentarismului de pretudindeni: de două ori suspendat, de două parlamente diferite, și salvat in extremis prin șmecherii penibile și o serie întreagă de ilegalități?

Și mai presus de orice, domnule Guran, nu pricepi că literalmente BĂSESCU A ÎNNEBUNIT? Încă nu umblă pe pereți, dar planul pe care îl pune în lucru Băsescu este unul imposibil, numai un paranoic se poate gândi serios ce manevre, ce golănii să facă pentru a o scoate pe Elena Udrea prședinta României! Iar dumneata, domnule Moise Guran, nu te cutremuri de indignare și de stupefacție?! Nu-ți dai seama că prin scrisoarea dumitale devii agent al acestui proiect demențial?!…

E legal să aspire oricine la funcția de președinte, dar este de-a dreptul o nebunie să crezi că una ca Elena Udrea are ce căuta în funcția cea mai înaltă! Deja să ajungă ministresă a fost un abuz umilitor pentru noi toți! Sunt convins că ideea cu candidatura a fost a lui Băsescu, iar individa, biata de ea, nu a refuzat, probabil de frică amândoi! Frica de ce îi paște după ce vor intra sub incidența legii după 22 decembrie 2014. Dumneata ce poți avea comun cu astfel de „lighioane politice”?!…

Desigur, după ce unul ca Băsescu a ajuns președinte, nu există în toate închisorile din România un pușcăriaș, unul măcar, care să nu se gândească la sine însuși că, la urma urmelor, de ce n-ar ajunge și el președinte?! A ajuns el Băsescu, cu infracțiuni penale atât de multe și de grave, de ce n-aș ajunge și eu, care n-am furat decât un coteț de găini, nu o flotă?!….

…Lăsând pentru altă dată gluma și sarcasmele, te avertizez, domnule Moise Guran, că ești pe punctul de a pierde lucrul cel mai greu de recuperat atunci când nu-l mai ai: respectul celorlalți!

Ai greșit, iubite domn! Singura ieșire este să-ți ceri scuze și iertare în primul rând de la cei care ți-au citit scrisoarea, căci pe foarte mulți i-ai derutat! Și de la cei pe care i-ai acuzat pe nedrept să-ți ceri iertare! Eventual și de la cei pe care, sper, te vei decide să nu-i mai servești! Rupe contractul și înțelegerea cu ticăloșii! Nu sta cu ei în aceeași barcă! Fii cu Țara, nu cu cei care au stricat-o!

Să fii sănătos!

Ion Coja

15 octombrie 2014

Post scriptum Uitam întrebarea cea mai importantă: nu te intrigă, domnule Guran, că discutăm despre candidații la preșidenție, nu cumva să fie vreunul agent secret al SRI sau SIE, adică al unui serviciu secret român, iar nimeni, de 25 de ani, nu caută să afle dacă printre acești candidați nu cumva se află agenți ai unor servicii de informații străine?! Adică spioni! Nu cumva intervenții ca a dumitale, vrând-nevrând, fac parte din regimul de protecție a spionilor infiltrați în România?! Protecție deopotrivă a spionilor și a trădătorilor de țară! Arză-i-ar focul!…