Evreul Teșu Solomovici: „Niciun tren românesc
n-a plecat vreodată la Auschwitz cu evrei!”
”Niciun tren românesc n-a plecat vreodată la Auschwitz cu evrei!”
“Din România, niciun evreu n-a pierit la Auschwitz!”
Teşu SOLOMOVICI – „Nu aştept decizia germană, mai ales în nebunia lor de a distruge evreimea europeană, declara Ion Antonescu. Ei bine, la 13 octombrie, când trebuia ca primul tren cu evreii din Arad să plece spre Auschwitz, trenurile şi locomotiva nu au sosit în gara de la Arad. Impacientat, Manfred Freiherr von Killinger, ambasadorul Germaniei, trimisul special al lui Heinrich Luitpold Himmler la Bucureşti, ofiţeri SS dădeau telefoane peste telefoane, nervi, aproape de apoplexie, dar autorităţile române nu răspund. Niciun şef al României nu răspundea la telefoanele agitate, disperate ale căpeteniilor naziste. În felul acesta, niciun tren românesc n-a plecat vreodată la Auschwitz cu evrei!
Din toată Europa, evreii erau încărcaţi în trenuri şi trimişi şi transformaţi în cenuşă şi fum. Din România, niciun evreu n-a pierit la Auschwitz!
13 octombrie 1942 este o dată miraculoasă pentru evreimea română. Este o dată despre care prea puţin vorbesc istoricii evrei. Ion Antonescu a dat dispoziţie că orice deportare evreiască încetează. De la 13 octombrie 1942, niciun evreu n-a mai fost deportat din Ţara Românească. Există unii istorici care spun, care interpretează acest gest antonescian astfel : “Ei bine, era căderea de la Stalingrad, războiul era pe sfârşite…”. Nu, nu era căderea de la Stalingrad. Stalingradul a căzut abia în ianuarie 1943, aproape şase luni mai târziu. La acea dată, armatele germane erau ocupante ale întregii Europe, armatele germane şi române luptau în Caucaz, se pregăteau de asaltul Stalingradului, deci decizia mareşalului Ion Antonescu trebuie căutată în altă parte. Nu pentru că i-ar fi iubit pe evrei a oprit el deportările. Antonescu a declarat foarte clar: “Eu nu-i iubesc pe evrei şi vreau ca să purific ţara de străini, de evrei, de unguri, de lipoveni, de ţigani, de tot elementul străin. Dar, în această politică a lui de purificare a României, Antonescu nu s-a gândit niciodată să adopte soluţia la care era presat de Berlinul nazist, adică “soluţia finală”. De acolo trebuie pornit la orice analiză când se vorbeşte ce s-a-ntâmplat la 13 octombrie 1942. El vedea, ca o soluţie pentru purificarea României, plecarea străinilor din România. Plecarea evreilor. Să plece cu toţii în Palestina, să plece-n America, să plece unde vor. Să nu rămână în România. Am insistat asupra acestui moment pentru că mi s-a părut interesant şi pentru ştiu că a existat întotdeauna în emisiunile de televiziune, de la diferite televiziuni, întrebarea: de ce credeţi că i-a salvat Antonescu pe evrei? Am vrut să accentuez, să insist asupra cuvântului “salvat”, pentru că nu a fost vorba de o salvare în sensul unei iubiri, unei subite filosemitii a mareşalului faţă de evrei, ci a fost pur şi simplu un calcul românesc, o exprimare a orgoliului românesc, a orgoliului mareşalului. El nu a suportat să vină nişte nemţoi, să vină nişte oameni din Berlin şi să dicteze ei ce să se facă în Ţara Românească cu evreii din România. Evreii din România sunt evreii mei, susţinea Antonescu. Rezolvarea problemei evreieşti este o problemă românească şi nu se va decide la Berlin.
“Fără ură şi fără părtinire. Am vrut să scriu o carte cinstită. Să mă pot uita în ochii cititorilor mei”.
Cartea mea atacă, tratează câteva probleme de mare îndrăzneală încât mi-e capul plin de cucuie din partea conaţionalilor mei, care nu văd bine că un evreu a scris această carte despre Antonescu. Am vrut să fiu istoric şi încă din antichitate un singur lucru se cerea istoricilor: sine ira et studio, fără ură şi fără părtinire. Aşa am vrut să fie scrisă această carte. Am vrut să scriu o carte cinstită, să mă pot uita în ochii cititorilor mei. Dacă am reuşit acest lucru, dumneavoastră o veţi decide. Tot anticii spuneau că fiecare carte are destinul ei. Destinul acestei cărţi dumneavoastră îl decideţi, cititorii. Am spus că multe lucruri puteau fi exploatate de mine contra mareşalului, dar n-am făcut-o. Un capitol întreg din carte vorbeşte despre “sifilisul” mareşalului. Dumneavoastră ştiţi că foarte mulţi au scris despre faptul că mareşalul ar fi fost bolnav de sifilis. Ei bine, vine Teşu Solomovici, un evreu, şi spune că nu este adevărat! Mareşalul Ion Antonescu era bolnav, suferea de o “boală misterioasă”. M-am încuiat la Arhivele Naţionale şi am cercetat cu luare aminte Arhiva Antonescu. Spre marele noroc al celor care studiază istoria vieţii şi a faptelor mareşalului s-au păstrat două documente esenţiale. E vorba de Registrul istoric al mareşalului Ion Antonescu, şase volume folio şi trei volume, Jurnalul mareşalului Ion Antonescu. O echipă de istorici erau ataşaţi cabinetului guvernamental ca să scrie tot ce se întâmplă cu mareşalul Antonescu 24 de ore pe zi. Aceste două documente esenţiale au fost salvate de un patriot. Când ruşii au pătruns în România şi au luat toată arhiva Antonescu, un arhivar patriot a ascuns Registrul istoric şi Jurnalul lui Antonescu, şi aşa s-au salvat pentru posteritate aceste două documente esenţiale. Am luat pagină cu pagină, şi Jurnalul şi Registrul, şi acolo scrie: azi, 14 octombrie 1941, mareşalul suferă de o indispoziţie, a rămas acasă. În altă dată a rămas acasă, nu a mers la serviciu, a avut temperatură. Acest lucru se repetă într-atât încât Hitler, îngrijorat că cel mai fidel tovarăş al lui de război, de luptă, de idei este suferind, i-a trimis propria lui bucătăreasă, care să-i facă mâncarea, bănuind că s-ar opera asupra lui o otrăvire lentă. Şi acest lucru este notat în Registru. Mai târziu, îi trimite doi medici celebri din Berlin să-l consulte. Apoi, i-l trimite pe cel mai bun doctor din Viena. Şase sau opt doctori celebri din România îl consultă adesea. Boala, sau bolile mareşalului Antonescu nu au putut fi detectate cu precizie, dar a fost bolnav. Nu a avut faza terţială a sifilisului şi acest lucru eu, Teşu Solomovici, îl spun clar şi răspicat în această carte.
“Mareşalul Ion Antonescu a fost împotriva a ceea ce Hitler denumea “soluţia finală”.
Ion BĂDOI – Domnule Teşu Solomovici, faceţi afirmaţii deosebite. Spuneţi că niciun tren din România nu a plecat spre Auschwitz încărcat cu evrei în timpul mareşalului Ion Antonescu…
Teşu SOLOMOVICI – Da, în cartea pe care am scris-o ( Mareşalul ION ANTONESCU – o biografie) şi pe care o lansez la târgul de carte Gaudeamus 2011, m-am ocupat in extenso de acest aspect al aşa numitei salvări a evreimii române din vechiul Regat. E vorba de Transilvania de sud, Banat, Moldova, Muntenia, Dobrogea. Antonescu s-a opus planurilor germane, s-a opus presiunilor lui Himller, ale lui Adolf Eichmann, killer-ul evreimii europene, s-a opus ca evreimea română să fie transportată la Auschwitz. El a fost, de fapt, împotriva a ceea ce germanii, Hitler denumea soluţia finală. Nu din dragoste pentru evrei în mod deosebit, ci ca om de stat român, ca un om cu un orgoliu naţional fără margini, cu o fibră naţionalistă românească deosebită. El spunea că evreii din România sunt evrei cetăţeni ai României şi în România decid românii. În acest sens, el era pentru soluţia purificării României prin plecarea străinilor din ţară. Nu prin exterminarea lor. Prin plecarea străinilor, prin această sintagmă intra, de fapt, şi plecarea evreilor. Pentru evreimea română, acest lucru a fost miraculos şi-n acest sens se poate vorbi de miracolul care s-a săvârşit la 13 octombrie 1942 când mareşalul Ion Antonescu a spus nu, şi din acea clipă n-au mai existat deportări din Ţara Românească.
Războiul lui Ion Antonescu pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de sub jugul sovietic a fost un război just, un război naţional, un război drept.
Ion BĂDOI – Domnule Teşu Solomovici, putea fi mareşalul Ion Antonescu altfel decât un om al epocii sale?
Teşu SOLOMOVICI – ( se gândeşte câteva clipe, îşi drege glasul uşor într-un zâmbet aproape imperceptibil, mă priveşte cu atenţie). E o întrebare capcană, domnule Bădoi!?
Ion BĂDOI – Nu, este o întrebare legitimă…
Teşu SOLOMOVICI – În epoca respectivă au existat două tabere. A existat tabăra democrată , care includea aliaţii, adică englezii, americanii, francezii liberi, polonezii liberi, neozeelandezii, australienii, canadienii, ruşii şi era cealaltă tabără, tabăra Axei, adică a Germaniei naziste, a Italiei fasciste…
Ion BĂDOI – Dar celelalte ţări democratice, aşa cum le numiţi dvs., şi aşa este, le numiţi corect, nu aveau un pământ românesc cotropit de către ruşi…
Teşu SOLOMOVICI – Tocmai acest lucru, cine va citi cartea mea, “Mareşalul Ion Antonescu – o biografie”, va observa că eu insist asupra acestui lucru. Războiul lui Ion Antonescu pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de sub jugul sovietic a fost un război just, un război naţional, un război drept. Numai că, eu sunt de părere, şi ca mine, în privinţa asta, sunt de părere liderii istorici ai României, Iuliu Maniu şi Gheorghe Brătianu, care i-au trimis mareşalului nenumătare scrisori şi memorii prin care i-au spus că războiul românesc se termină la Nistru, după eliberarea Basarabiei şi Bucovinei. Antonescu, dintr-un exces de fidelitate faţă de Hitler, dar şi de uniforma militară şi megalomanie militară, a împins armatele române în război până în stepele Caucazului şi a provocat moartea a 600 000 de soldaţi. Implicit, a trebuit să administreze Transnistria, care a fost un cimitir pentru evreimea basarabeană şi bucovineană şi, în acest sens, a fost el judecat şi condamnat.
“Între evrei şi Antonescu nu va exista niciodată pace”.
Ion BĂDOI – Faceţi afirmaţii curajoase, nu neapărat pentru reabilitarea mareşalului Ion Antonescu, dar sunteţi într-o evidentă contradicţie cu aproape toată comunitatea evreiască din România şi din întreaga lume care vede în el un adevărat călău.
Teşu SOLOMOVICI – Nu, nu este vorba chiar de o contradicţie. Eu trag nădejde că oamenii luminaţi din conducerea comunităţii, liderii evreimii româneşti şi mondiale, istoricii conaţionali vor citi cu atenţie cartea şi vor vedea demersul sofisticat al cărţii. Eu nu-i ridic mareşalului Ion Antonescu o statuie, dar eu nu pot să nu recunosc că decizia lui îndrăzneaţă de la 13 octombrie 1942, prin care a spus Nu pretenţiilor asasine ale Berlinului nazist de a duce evreimea românească la Auschwitz, este un act istoric de netăgăduit. Şi eu trag nădejde că până la urmă, ca întotdeauna, adevărul va triumfa.
Ion BĂDOI – O parte a poporului roman, clasa politică românească, îşi asumă greşelile din timpul, să zicem, dictaturii antonesciene. Şi este drept să ne asumăm trecutul. Totuşi, se vede o încrâncenare din partea anumitor comunităţi evreieşti…
Teşu SOLOMOVICI – Nu e vorba de o încrâncenare. Eu am mai spus, între evrei şi Antonescu nu va exista niciodată pace. De altfel, nici mareşalul nu şi-a dorit o asemenea pace şi cu atât mai puţin evreii care au suferit în anii în care mareşalul Ion Antonescu a guvernat. Cred că este mai mult un accident de percepţie. Până la urmă, adevărurile se vor decanta şi lucrurile vor rămâne aşa cum trebuie în istorie. Mareşalul Ion Antonescu a fost un om care a făcut lucruri bune pentru lumea românească şi pentru istoria României. A făcut şi lucruri rele, din cauza cărora au suferit şi românii şi evreii, şi pentru aceste lucruri rele pe care le-a făcut a plătit cu viaţa.
Ion BĂDOI – Domnule Teşu Solomovici, în speranţa că vom avea posibilitatea să mai discutăm despre această perioadă deosebit de sensibilă şi dureroasă din istoria României, dar şi a evreimii româneşti, vă rog să adresaţi câteva cuvinte cititorilor “Opiniei Teleormanului”.
Teşu SOLOMOVICI – Eu trag nădejde că şi cititorii din Teleorman, care ştiu că sunt oameni deştepţi, luminaţi, oameni cu picioarele pe pământ, dar şi cei din afara graniţelor care vă citesc, vor citi cartea mea şi vor constata că ceea ce mi-am dorit aşa este. Dorinţa mea a fost de a scrie o carte cinstită! Aveţi libertatea, aşa cum mi-aţi solicitat, să reproduceţi orice fragment doriţi din carte în nădejdea că cititorii vor cumpăra totuşi cartea!
Ion BĂDOI – Vă mulţumesc pentru amabilitatea dumneavoastră şi vă felicit încă o dată pentru curaj, perseverenţă şi pentru obiectivitate.
Dialoguri fundamentale cu Teşu Solomovici, istoric, scriitor
Preşedintele Centrului Cultural Israeliano-Român din Tel Aviv
sursa: Opinia Teleormanului
Domnule profesor hai sa cantam Hatikva cu totii sa nu zica ca avem ceva contra lor ! Sa vada omenia romanilor si sa tina minte !
https://www.youtube.com/watch?v=NfcRtJ-3YQM
Cititi mai ales partea a doua a discutiei filmate , daca nu aveti suficient timp la dispozitie:
Titlu
(I) Cristoiu despre Antonescu cu Tesu Solomovici si Gheorghe Buzatu. La Taifas exploziv, in fiecare duminica, la B1 TV
link:
http://www.dailymotion.com/video/xl5juw_i-cristoiu-despre-antonescu-cu-tesu-solomovici-si-gheorghe-buzatu-la-taifas-exploziv-in-fiecare-dum_news
VIZIONARE OBLIGATORIE:
Maresalul istoriografiei romanesti contemporane, Profesorul Gheorghe Buzatu, precizeaza aspectele inconturnabile in judecarea istoriei romanilor si reactia lui Antonescu, care a stat la baza intrarii sale in razboiul 2.mondial – indiferent de istoria „oficiala” sau „neoficiala”, declara minunatul profesor, Dumnezeu sa-l odihneasca, si sa nu ne lase sa-l uitam, intru eternitate!
Titlu:
(II) Cristoiu despre Antonescu cu Tesu Solomovici si Gheorghe Buzatu. La Taifas exploziv, in fiecare duminica, la B1 TV
link:
http://www.dailymotion.com/video/xl5jvy_ii-cristoiu-despre-antonescu-cu-tesu-solomovici-si-gheorghe-buzatu-la-taifas-exploziv-in-fiecare-du_shortfilms
Eu as intreba :Care este etimologia cuvantului acum nume TESHU?
Numele Teshu e nume mare in evreime si provine din teshuah תְּשׁוּעָה care inseamna un fel de salvator sau mantuitor ……cum era Salvador Dali – Teshu Dali
Individ cameleonic și foarte periculos, susține teorii protocroniste cum că „evreii” sunt pe pământul românesc de 2000 de ani, au fost colonizați în timpul stăpânirii romane și s-au perpetuat ulterior devenind nucleul etnicității noastre. Aceste aiureli se potrivesc mănușă planului de creare a „Israelului European” pe teritoriul României, și sunt conexe invenției unui stat țigănesc după model sionist, țiganii urmând să ne uzurpe identitatea și moștenirea romană.
Deci, mare atenție la vipera asta, că banalitățile pe care le rostește cu jumătate de gură nu compensează minciunile zise de-a binelea, ideile periculoase pe care le propagă și nici ura intrinsecă față de nația română.
1- Nu stiam ca dl Tesu Solomovici are o asa parere buna despre teleormaneni pe care-i considera destepti, luminati si cu picioarele pe pamant. Si eu am origi teleormanene dupa tata, si nu ma simt deloc destept, luminat si cu picioarele pe pamant.
2- Este o falsa iluzie ca Antonescu trebuia sa porneasca razboiul si sa se opreasca la Nistru.Cand pornesti un razboi mergi pana la capat. Antonescu a gresit cand a decis sa porneasca razboiul si nu pentru ca nu a dorit sa se opreasca la Nistru. Franco nu a gresit cand nu a intrat in razboi alaturi de Germania gestapovista desi ar fi putut sa profite de WW2 si sa reintre in posesia Gibraltarului. Dar Franco a fost mai destept sau consilierii lui au fost mai destepti si au intuit sau au stiut care va fi rezultatul razboiului de 6(sase) ani(1945-1939). Antonescu, desi avea cultura britanica(fiind atasat militar in Regatul Unit multi ani), a ales gresit sa fie de partea Axei, sau a fost indrumat gresit de consilierii lui sau poate chiar a fost indrumat de Perfidul Albin sa procedeze cum a procedat. Daca stia cum se va termina razboiul si a pornit totusi acest razboi, cu atat mai mult este Antonescu de condamnat. Pentru milioanele de romani morti, disparuti, schiloditi si cu familiile distruse, ca si pentru cei 45 de teroare bolsevica si 25 de ani de tranzitie(care pare ca nu se mai termina) pe care i-a suferit neamul romanesc si care se datoreaza implicarii Romaniei in razboiul anti-sovietic, nu avem decat sa deplangem ca tara a ajuns sa fie condusa de maresalul Antonescu. Asta-i opinia mea.
3- Neamul romanesc nu trebuie asociat lui Antonescu. Nu poporul l-a ales. Nici partidele nu l-au ales. El a fost impus de Carol al II-lea(?) care apoi a fugit din Romania, probabil stiind ce dezastru va provoca Romaniei maresalul Antonescu.
Nu se poate face o legatura intre bestia de Hitler si maresalul Antonescu pentru ca pe Hitler l-a ales poporul german(prostit de demagogia hitleristo-gestapovista) pe cand Antonescu nu poporul l-a ales. Poporul nici nu l-a iubit. Poporul nu l-a iubit pentru ca poporul roman nu a vrut sa fie transformat in carne de tun. Nicio mama nu-si vrea fiul trimis pe front, nicio sotie nu-si vrea sotul plecat la oaste, niciun copil nu-si vrea tatal plecat pe front si sa ramana orfan. Poporul roman l-a dusmanit pe Antonescu. Mama mea, o taranca simpla cu 4 clase absolvite(pentru ca mai mult nu si-a permis in regimul capitaliat) mi-a explicat clar ca romanii nu l-au iubit pe Antonescu. Deci cine incearca sa-i ridice statuie lui Antonescu nu-i de-al nostru.
4- Desi maresalul Antonescu a pus pe butuci miscarea legionara(care se revendica precum o miscare patriotica si iubitoare de neam romanesc), a pus jandarmeria si armata pe ei de i-a nimicit aproape pe toti si mai ales pe liderii lor intelectuali mai dihai decat au facut-o ulterior comunistii, mai sunt unii care lauda si preamaresc si pe legionari si pe Antonescu. Cum vine asta? Mai ales ca cele doua entitati sunt antagonice precum comunistii cu legionarii sau precum dracul cu tamaia. Mie imi ridica un mare semn de intrebare cei ce-i lauda si pe legionari si pe Antonescu. Ii dau dreptate dlui Teshu Solomovici ca intre Antonescu si evrei nu va exista niciodata pace. Acelasi lucru ar trebui sa se intample si intre romani si Antonescu.
5- In Istoria Holocaustului din Romania a dlui Tesu Solomovici, am cautat cuvant cu cuvant sa aflu un document in care maresalul Antonescu sa fi dat ordin de exterminare a evreilor si tiganilor din Romania. Nu exista asemenea document. Ca a facut unele declaratii cu tenta antisemita cum am zice noi astazi, acestea nu au fost urmate de documente exprese de nimicire a rasei evreiesti. Acele declaratii le-as incadra in demagogie politica, pentru a aburi pe gestapovisti si serviciile secrete ale bestiei hitleriste. Asa se explica existenta pe timpul lui a teatrelor evreisti, a facultatilor si scolilor evreiesti, pastrarea oficiala si reala a comunitatilor evreiesti, etc. Solutia finala nu era de distrugerea rasei evreiesti ci deportarea evreilor indezirabili in Transnistria si pastrarea in tara a celor dezirabili. Si pentru unii si pentru altii Antonescu s-a preocupat sa-i tina in viata, ca de altfel si pe tzigani, scutindu-i de armata sub pretextul ca pe front s-ar alia cu inamicul(bolsevicii), cunoscandu-se ca evreii simpatizau cu miscarea bolsevica. Pentru raul pe care l-a facut neamului romanesc(milioanele de romani morti, raniti, disparuti, schiloditi in lupte, basca romanii omorati care luptau in armata URSS, plus milioanele de familii afectate si infometate de razboi), cred ca Antonescu si-a primit pedeapsa cuvenita.
Intrebare scurta: Putea Antonescu sa alieze Romania cu Anglia/Franta/SUA/Rusia atunci cand l-a adus Carol II la putere, cu o Romanie cu teritorii pierdute si inconjurata de dusmani declarati? MA INDOIESC!
Raspuns scurt : Nu putea pentru ca a fost adus la putere ca sa declare razboi aliatilor si sa declanseze razboiul antisovietic, macelarirea legionarilor si holocaustul in Romania.
Raspuns largit. Carol al II-lea nu ar fi pus pe altcineva in locul lui cand si-a luat talpasita stiind ce va pati Romani pentru ca aflase din cercurile oculte pe care probabil le frecventase. Un om normal nu s-ar fi aliat cu o Germanie nazista, o Italie fascista si o Ungarie hortista care ne-au furat Ardealul
A fost Antonescu un om normal sa se alieze cu aceste tari ? sub masca patriotismului(mai patriot ca legionarii ?) a dus tara la dezastru, cu 45 de ani de comunism odios si 25 de ani de sinistra tranzitie. Daca de odiosi am scapat, de sinistrii se pare ca nu vom scapa asa curand si poate ca nu vom scapa niciodata, acestia fiind groparul neamului romanesc(comunistii, cat au fost ei de odiosi, nu au dorit sa ingroape neamul romanesc, sa-l ,duca la pieire). Antonescu a jucat rolul care i s-a impus si pe care l-a acceptat, deci nici poveste ca el sa nu-i macelareasca pe legionari, sa nu fi ordonat trecerea Prutului sau sa se opresca la Nistru. El a facut parte din regie. Si noi, neamul romanesc tragem ponoasele, cu atat mai dezamagitor cu cat neamul romanesc(milioane de oameni simpli, tarani, muncitori, intelectuali) n-a dorit razboiul, chiar l-a urat. Nu va luati dupa ce scria presa acelor vremi, presa mincinoasa si manipulatoare ca si in zilele noastre. Stiu bine care era parerea maselor de la mama mea, o taranca simpla cu doar 4 clase primare. Oamenii simpli, chiar daca erau simpli, nu doreau sa-si piarda fii, sotii, tatii, fratii, etc pe front, rapusi de gloante, gaze toxice, napalm, srapnele, explozii, foamete, boli, mizerie prin santurile de aparare, tifos sau ger. Milioane de familii romanesti indoliate. Asta-i ce ne-a adus Antonescu.
Felicitari pentru expunere boierule Cristescu ! Simplu si clar ca o radiografie .
O altă întrebare, zic eu – pertinentă. Dacă nu ar fi intrat România în război de partea Germaniei, ar fi avut vreo şansă România să recupereze de la URSS teritoriile răpite în 1940? Gîndindu-mă la ce a păţit Polonia şi Ţările Baltice după război, state care nu a tras nici măcar un foc de revolver împotriva monstrului de la Răsărit, e greu de imaginat că România ar fi avut un statut privilegiat din partea Puterilor de la Apus.
Scuzati-ma ca intervin ..Romania datorita pozitiei geografice nu cred ca nu avea nici o alta sansa de a urma alta politica decit cea care a urmat-o ..a fost practic cea mai buna varianta din toate .sa salveze tara de un razboi nimicitor fie cu nemtii fie cu rusii …politicienii romani au jucat la sapte maini ….le-a dat si ungurilor si bulgarilor si lui gitler si lui stalin si diavolului , numai sa-i multumeasca pe toti , sa cistige timp ,sperind ca va apare o oportunitate sa sara in barca cistigatorului …sau sa obtina ceva autonomie cum a obtinut Dej .
Raspuns pertinent : Si daca s-a aliat Antonescu cu Germania s-a pierdut orice sansa de recuperare. Cum sa crezi tu Antonescu, ca poti invinge SUA ? Desi Antonescu ne-a tarat in criminalul razboi anti URSS, tot Stalin ne-a restituit Ardealul dat Ungariei de Hitler si Mussolini.
Au patit mai rau ca Romania tarile baltice si Polonia ? Vezi cum arata azi Polonia si tarile baltice si vezi cum arata azi Romania.
Nu Romania a Intrat in razboi contra aliatilor ci Antonescu. Antonescu nu a fost ales de popor precum Hitler. Antonescu n-a fost agreat de popor. Antonescu i-a dus cu sila pe romani in macelul celui de-al II-lea razboi mondial, a favorizat acuzatia de holocaust si ne-a pricopsit cu 45 de ani de comunism si 25 de ani de tranzitie fara sfarsit si fara sperante pentru neamul romanesc. Antonescu a acceptat din proprie voita propunerea carlista. Tot ceea ce a facut a fost gresit. A macelarit pe legionari, i-a deportat pe unii evrei si tzigani in Transnistria de ne-a facut rusinea cu holocaustul. Chiar daca Stalin ne-a luat Basarabia, tot el ne-a restituit Ardealul de Nord. Noi trebuia sa stam in banca noastra, sa nu pierdem prietenia cu sora noastra Franta, sa ramanem neutrii precum au fost Spania, Portugalia, Elvetia, etc. Si acum ar trebui sa facem la fel. Sa fim neutrii, pentru ca UE nu ne-a adus bogatie, nici respect. Iar NATO se poate sa ne bage intr-un rahat mai mare decat ne-au bagat Hitler si Antonescu.
Daca Antonescu n-ar fi aruncat tara in abatorul razboiului, chiar daca nu ne-am fi luat Basarabia inapoi, Ardealul tot l-am fi luat pentru ca Moscova nu va admite in ruptul capului ca Ardealul ortodox sa ajunga la unguri si acestia sa-l catolicizeze, pentru ca ortodoxia este punctul forte al Moscovei. In plus, daca am fi fost neutri, nici n-ar mai fi fost sacrificati milioane de romani in WW2, morti, raniti, disparuti, schiloditi, distrusi fizic si psihic pentru pierderea celor dragi. Si tot in plus, datorita neutralitatii, nu ar mai fi aparut acuzatia de holocaust pentru ca Antonescu nu ar mai fi avut acces la Transnistria si nici Hitler si Eichman n-ar fi avut prea multa influienta In Romania si sa-si faca ei, de capul lor cu evreii si tziganii.
In concluzie, Antonescu n-a fost al nostru ci al lor, a fost judecat si condamnat precum un criminal de razboi si nu avem nevoie sa-l preamarim pentru mortii pe care i-a produs romanilor.
E un inceput bun – dar un inceput, caci inca sustine „cimitirul evreilor din Basarabia si Bucovina” in Transnistria, lucru ce trebuie dovedit. Un adevar pe jumatate nu-i adevar intreg.
Merita o recunoastere stimatul nostru confrate intr-ale literelor , Teshu Solomovici , i-l vom trece in rindul ” Dreptilor Neamului ” si sper ca din cistig de pe urma vinzarii cartii – care se va vinde ca painea calda – sa trimita o copie si leprei Ellie Wiesel ! מזל טוב………..Mazel tov ! Cu apreciere pentru curajul civic ! מבו בםיקמ