Rog onoratul public cititor al acestui site să ia aminte la textele care nu-mi aparțin mie, titularului de blog. Aceste texte sunt inscriționate sus, la vedere, că fac parte din categoria TEXTELE ALTORA. În plus, textele care-mi aparțin chiar, le semnez.

Câteodată pun pe site texte care parvin pe adresa de  E mail și nu este precizat numele autorului. Dacă textul este impoprtant, îl pun pe site chiar și nesemnat. Apar de regulă comentatori care cunosc sursa și o menționează dînșii. Dacă am timp, fac și eu completarea.

Textele publicate, ca și comentariile acceptate, nu reprezintă întotdeauna un punct de vedere sau o poziție pe care o susțin și eu! Nu se cuvine nici să fiu lăudat, nici blamat pentru TEXTELE ALTORA. Sau pentru comentariile de pe blog. Diversitatea de păreri este firească între oameni serioși, autentici. Personal,  cultiv această diversitate cu sentimentul că trebuie apărat dreptul la opinie divergentă. Cu condiția bunei credințe și a bunei cuviințe.

Am anulat unele comentarii valabile în sine, dar care copnțineau sămînța discordiei între români. La fel, unele comentarii care în chip prea vădit sunt demoralizante.

Mi-e foarte clar că se duce o campanie de descurajare și demoralizare  a româniloe pe toate căile posibile, inclusiv prin comentatori care otrăvesc Internetul. Pe cât pot le refuz găzduirea pe acest blog. Accept ideea de critică aspră la adresa neamului românesc dacă vine din partea cuiva care a făcut ceva sau a suferit pentru acest neam românesc. Am stat ani de zile pe lângă oameni ca Petre Țuțea, Simion Ghinea sau Marcel Petrișor și nu i-am auzit judecând cu asprime pe contemporani, pe cei dinaintea lor, pe români, în general. Dimpotrivă, am învățat de la ei să am înțelegere pentru defectele și greșelile celorlalți, am învățat să văd dincolo de aparențe, să simt cheagul sufletesc excepțional cu care ne înzestrează condiția de român.

Circulă pe Internet un citat din Petre Țuțea, cu vorbe aspre la adresa românilor. Nu trebuie luat ad litteram, nu este reprezentativ. Sunt vorbe spuse după 1990, într-un interviu, vorbe rostite ca să zboare în vânt! În plus, scoase din contextul în care au fost spuse, vorbele acelea spun aproape cu totul altceva. Nu le mai repet! Ce a avut de spus Petre Țuțea despre neamul său a spus-o la Aiud, când a fost pus să-și facă „autodenunțarea” în fața camarazilor, vorbindu-le în așa fel încât nu s-a mai produs după aceea nicio tentativă de suicid… Le-a vorbit despre misiunea românilor în istorie! În istoria creștinătății! Despre datoria pe care o avem față de jertfa lui Iisus Hristos! Îi suntem profund recunoscători lui Iisus Hristos deoarece jerfa Sa a avut un rol modelator pentru sufletul etnic al românului.

Cine nu are habar de așa ceva nu este binevenit pe acest blog! Nu le vom tăia comentariile totuși, le las să se confrunte cu adevăratul „trend” al conștiinței românești. Este atât de vizibil acesta pe chipul și în declarațiile miilor de participanți la recentele marșuri publice. Cine nu s-a simțit mândru și întremat sufletește la vederea acestor revărsări de elan românesc trebuie să știe că este ceva în neregulă în funcționarea mecanismelor sale sufletești. Are leac această „dizabilitate”! Sper că și acest blog poate fi de folos și celor care au rătăcit drumul. Nu-i putem lăsa să se piardă de cioporul de mioare!

Tuturor, tot binele!

24 septembrie 2013

Ion COJA