| Akritas 36 aprobate |
http://www.art-emis.ro/istorie/4713-teroarea-ungureasca-din-zonele-transilvaniei-inca-neocupate-de-armata-romana-1.html Teroarea ungurească din zonele Transilvaniei încă neocupate de armata română (1) PDF Imprimare Email Vladimir Roşulescu 15 martie Nem autonomia! „Ca principală metodă de protest împotriva unirii Transilvaniei cu România, conducătorii maghiari şi secui au folosit asasinatul. Fie că erau de stânga sau de dreapta, aceştia au folosit această practică. Mai mult, pentru a-şi atinge scopul comun, liderii maghiari de stânga şi de dreapta colaborau în acţiunile antiromâneşti. Acest aspect – doar aparent curioscut – era bine marcat în epocă, fiind chiar subliniat de presa de peste Atlantic. „The New York Times”, în 1919, menţiona: „Toţi aceşti «granzi», aceşti «Măria Sa» de unguri sunt unul ca şi celălalt. Nici mai buni nici mai răi. Dacă cochetează cu bolşevismul o fac cu scopul să frângă, dacă pot, pe cehoslovaci, români şi slavii de sud şi din distrugerea generală să recreeze vechiul stat unguresc, atâta de intolerant şi de meşteşugit, cu un guvern din, prin şi pentru unguri”[1]. Pe măsură ce crimele au fost cunoscute, ele au fost redate în diferite publicaţii. În „Neamul Românesc”, din 23 februarie 1919 apare un interviu al lui Ion Clopoţel, redactor şef al ziarului „Românul”, din Arad, refugiat la Bucureşti. Menţiona: „Până sâmbăta trecută, Consiliul Naţional Român de ka Arad a putut avea date complete despre 68 cazuri de ucidere, fie prin glonte, fie prin înjunghiere cu baioneta. Răniţii sunt mult mai mulţi şi nu sunt încă număraţi. Măcelurile cele mai mari s-au comis în Şiria, Hălmagiu şi Chişinău (Criş), din judeţul Arad”. In „Neamul Românesc”, din 26 februarie 1919 se anunţa că trupele regulate maghiare au atacat comuna românească Săgeţel, din comitatul Bihorului, jefuind şi măcelărind populaţia. Garda Naţională Română a rezistat cu bărbăţie, luptându-se cu trupele ungureşti pe viaţă şi pe moarte. Măcelul a fost groaznic. Sunt peste 50 de români morţi şi 100 răniţi. Din Săgeţel, maghiarii au trecut, jefuind şi omorând la Şerbeşti: „Marea comună românească a avut aceeaşi soartă. Românii din jurul Beiuşului se refugiază îngroziţi în munţi”. Teritorii întinse care s-au unit la 1 Decembrie 1918 cu România se aflau, încă sub ocupaţia ungurilor. „Contele Karoly, preşedintele guvernului ungar a refuzat să-şi retragă trupele din această zonă, profitând de convenţia încheiată în 13 noiembrie 1918, la Belgrad, considerând Mureşul linie demarcaţională”. In zona ocupată de unguri „au fost urmăriţi şi vânaţi cei care au participat la adunarea de la Alba Iulia, aşa cum au declarat în ianuarie şi februarie 1919, Petru Tămaş din Poieni, Gheorghe Resteman din Bologa, Aurel Munteanu din Valea Drăganului, acesta din urmă descriind atrocităţile la care s-au dedat duşmanii, „mai cu seamă împotriva preoţilor, învăţătorilor şi gardiştilor (români)”. In urma protestelor româneşti a fost mutată linia de demarcaţie pe aliniamentul căii ferate Satu Mare-Oradea-Arad. „Dar guvernul lui Karoly mai bine a demisionat, decât să se retragă. Noul guvern prezidat de Şandor Garbai a emis un decret de moblizare generală trimiţând noi forţe militare în zonă, provocând ciocniri şi vărsări de sânge, declarând că Ungaria se află în stare de război cu toate statele vecine de la care are ceva de revendicat”. Ungurii înarmaţi au devenit tot mai duri „iar gărzile româneşti nu le puteau ţine piept. Poienarii, bologanii, sebişenii şi ciucenii au căutat să-şi apere avutul”. Teroarea avea să înceapă în aceste localităţi de către soldaţii din „Gărzile de oţel”, „Gărzile roşii” şi alte elemente care aveau însemnul „Erdelyert” (Pentru Ardeal). Trimisul Parisului la faţa locului a aflat, din informări, rapoarte şi declaraţii, că în localităţile Valea Drăganului, Poieni, Ciucea, Bologa şi Huedin, au săvârşit atrocităţi soldaţii din Regimentul 21 ungar, Batalionul secuiesc şi foştii jandarmi.” Aurel Munteanu, preot în Valea Drăganului scria în 1/14 februarie 1919: „S-au început vremuri grele, din cauza vandalismului săvârşit, ce încă se continuă de trupele ungureşti în retragere spre ţara ungurească”. Documentele din acele zile prezintă liste cu zeci de familii de la care s-au luat alimente, ţesături, îmbrăcăminte, numele celor bătuţi, precum şi a celor omorâţi. Primele victime, care au căzut în 2 ianuarie 1919 au fost doi ţărani din Morlaca, Ioan Cobârzan, un tânăr abia scăpat de armată şi Ioan Lucaciu al Dascălului, omorâţi în Huedin, unu din ei fiind „aruncat în focul locomotivei deşi era pe jumătate viu”. Alţi morlăcani au rămas cu sechele adânci pentru tot restul vieţii: Teodor Andro bătut până la desfigurare, Anuţa Deac rămasă fără vedere”. „Armata română aflând de aceste acte de cruzime şi-a grăbit înaintarea spre Huedin, iar armata ungară s-a retras la Poieni, Valea Drăganului, Ciucea şi Bucea. În Ciucea un grup de ţărani din Valea Drăganului a fost prins. aptivii au fost duși în biserică unde au fost dezbrăcaţi şi bătuţi până la sânge, printre ei fiind Nuţu Giurgiu, Luca Giurgiu, Pavel Stanciu şi Petru Giurgiu”. „În aceeaşi zi, în Poieni armata duşmană s-a izbit de rezistenţa gărzii naţionale româneşti şi 20 de « roşiori » comandaţi de sergentul Nemeş. A doua zi, la 6 ianuarie 1919, la cererea sublocotenentului român I. Cadar din Ciucea, garda din Valea Drăganului s-a deplasat acolo deoarece câţiva români au fost schingiuiţi. Intervenţia energică a acestora a dus la retragerea armatelor ungureşti la Negreni. Dar în 7 ianuarie garda română şi militarii au făcut imprudenţa de a se retrage, ceea ce a adus la reocuparea localităţii în 8 ianuarie, cu consecinţe dure pentru ciuceni. De aici, ungurii au înaintat la Poieni şi Valea Drăganului. În Drăgan l-au prins pe sergentul Ioan Buce « l-au bătut şi l-au pus să-şi sape singur groapa, i-au tăiat mâinile, l-au străpuns cu baionetele, scoţându-i ochii, l-au lovit peste cap sărindu-i creerii, apoi tâindu-l bucăţi l-au îngropat »”. „La 10 ianuarie 1919 l-au căutat pe preotul Aurel Munteanu care participase la Adunarea de la Alba Iulia ca delegat al Despărţământului Hudin al Astrei, cu gândul să-l lichideze dar negăsindu-l acasă au luat ceea ce se putea lua, iar restul au distrus provocându-i o pagubă de 300.000 coroane. Apoi s-au dedat la prădarea satului luând cereale, haine, obiecte de valore, pe care le-au trimis la Ciucea, Punându-le în vagoane le-au trimis spre vest. Cei care au opus rezistenţă au fost bătuţi, unii omorâţi. Au împuşcat pe tănărul de 17 ani Gavril Giurgiu, pe Gavril Urs de 60 de ani, iar o văduvă de 70 de ani au străpuns-o în inimă cu baioneta pentru că n-a voit să dea ultimul ţol. Au mai fost împuşcaţi, scăpând cu răni adânci: Teodor Giurgiu, Vasile Teuca a Codrii, Teodor Blaga, Ioan Giurgiu şi Ioan Roşca”. „Ajunşi în comuna Poieni au procedat similar. Printre cei împuşcaţi s-a aflat şi tânărul Mihai Petruţ, despre care, tatăl său declara în 7 februarie 1919: « scotea vitele la apă şi l-au împuşcat în faţa casei ». La data de 1 februarie 1919 ţăranca Irina Tămaş şi-a pierdut doi copii, pe Floarea şi Leontin. Ea a declarat în faţa a 7 martori: « Săcuii… ne-au ameninţat zi de zi… că vor nimici satul cu tunurile », In 1 februarie de pe dealul Pleş « grănadele şi obuzele răscoleau pământul […] un obuz a nimerit casa noastră nimicind-o. În casă era fata mea Floarea, fiul meu Leontin şi bărbatul meu Teodor. Atât Floarea cât şi Leontin au rămas morţi pe loc, bărbatul meu a primit o rană grea la cap şi în partea dreaptă a grumazului. În sat artileria ungurească a nimicit o mulţime de case şi grajduri » „. „Cea mai cutremurătoare moarte au provocat-o sublocotenentului Gheorghe Tămaş. Acesta încercând să se refugieze a fost prins, şi lângă gară a fost maltratat în mod barbar. Tatăl scrie în declaraţia dată că băiatul său la un moment dat « a cerut mai bine să-l împuşte şi să scape mai uşor de chinuri », nu l-au lăsat nici să zică rugăciunea, ba i-a luat şi 3.000 de coroane şi ceasul de aur. A doua zi, declară tatăl « mi-am găsit fiul îngropat până la brâu, partea superioară a capului era aplecată ajungând fruntea pe pământ. Era acoperit cu pietre, uscături şi gunoi. După ce a fost scos de aici s-a constatat că avea 7 împuşcături în piept şi foale şi cel puţin 20 de împunsături cu baioneta pe întreg corpul… Nu mi-au permis să plâng în jurul cadavrului, nici să-i facem înmormântare creştinească ». Când s-a plâns comandantului ungur a primit replica: « No, vă mai trebuie România Mare? Acum voi veniţi la rând ». Declaraţia este semnată de părinţii victimei şi de 10 martori, din care 3 unguri”. „Şi în satul Bologa s-au săvârşit jafuri, bătăi şi schingiuiri, ba şi omoruri, ele fiind descrise într-un proces-verbal din 25 ianuarie 1919, semnat de Aurel Petrişor. Sunt înşirate 16 familii prădate, iar autenticitatea celor înscrise este adeverită cu 10 de semnături, Întreaga purtare a ungurilor a fost scandaloasă, când luau banii ne ziceau « aceştia sunt bani ungureşti, încoace cu ei, iar voi mergeţi în România Mare să vă dea alţi bani »”. Pagubele realizate prin confiscarea bunurilor au fost evaluate la 600.000 coroane. Un alt proces verbal se referă la maltratările, schingiuirile şi omorurile săvârşite în Bologa. George Reșteman, la cei 70 de ani ai săi a fost bătut cu patul puştii până a căzut în nesimţire. Ioan Potra și Ştefan Resteman, la fel. Pe tânărul Dumitru Baci, la care a fost găsit un tricolor „l-au silit să-l mănânce, iar apoi l-au dus legat, la vale şi l-au silit să bea apă după el. L-au lăsat să-şi revină cât de cât îndemându-l să ia calea codrului, ca să-l împuşte în cap”. In casa lui Ioan Brazdă au intrat să pedepsească întreaga familie deoarece a încartiruit membri ai gărzii româneşti. Întrucât Ioan Brazdă şi cei trei copii s-au refugiat în pădure au împuşcat-o pe Maria Brazdă, care cu răni adânci a ajuns la spitalul din Huedin unde a fost vizitată de generalul Petain, căruia i-a relatat ororile săvârşite la Bologa. Au mai fost bătuţi: Anica Potra, Anuţa Potra, Crăciun Potra, Ioan Mezei, Teodor Junc, iar pe Teodor Potra a Luchii „l-au împuns de 10 ori cu baioneta, apoi l-au scos în grădină şi l-au împuşcat în cap”. În pădure a fost găsiţi împuşcaţi Gavrilă Urs, Gavril Brazdă şi Simion Pământaş, căruia i-au pus la cap sub formă de cruce puşca. La Bologa bilanţul sinistrului a fost următorul: 8 morţi, 14 bătuţi grav, 15 familii bătute şi jefuite, datele rezultând dintr-un proces-verbal semnat de 27 bologani, cu specificarea: „că cele de mai sus corespund adevărului întărim cu subscrierea proprie şi gata de a depune jurământ”. Prin intervenţia armatei române localităţile Bologa, Poieni şi Valea Drăganului au fost eliberate şi scutite de coşmar. Armatele române au ajuns la Ciucea unde au instalat 18 militari din Regimentul 11 « Siret ». Aceştia, fără să bănuiască o nouă răbufnire a urii ungurilor, pentru că trebuia să se retragă din Transilvania, au căzut în capcană în ziua de 15 aprilie 1919. Pe înălţimea numită « Parincii », garda roşie de la Budapesta « au ciuruit şi ucis pe cei 18 militari români »” – declaraţie semnată de « doi martori oculari » din Ciucea. Petru Brudaşcu – preşedintele Consiliului naţional local şi Sabin Truţia au descris sinistrul: „Unuia i-au tăiat urechile, străpungându-l cu baioneta. Altuia i-au scos ochii şi l-au străpuns apoi prin gât… La doi le-au tăiat urechile şi nasul. Pe alţi patru i-au chinuit în modul următor: le-au rupt fălcile, le-au sfâşiat picioarele şi mâinile… iar la alţi doi le-au sfâşiat stomacul scoţându-le intestinele şi întinzându-le peste gură. […] Cadavrele au stat aşa patru zile neînmormântate. În ziua de Sfintele Paşti aproape tot satul a ieşit la locul unde zăceau trupurile schingiuite ale băieţilor noştri”. Lucreţia Barbul a relatat moartea tatălui său: „După ce ne-am instalat oarecum (la Vârfurile) ajutaţi de vecini şi prieteni, cu mobilă şi lucruri de împrumut, eu şi Eugen am plecat să-l căutăm pe tata. La Arad ni s-a spus c-a fost împuşcat în oraşul Mezötur de pe Câmpia ungurească, unde ne-am dus cu autobuzul pus la dispoziţie de vărul meu Eugen Costina. La primăria lui Mesötur am aflat că tata a fost prins în gara Chitihaza de către armata comunistă în retragere şi târât de ei până la Mesötur, unde tribunalul militar prezidat de ofiţerul Francisc Münich… (prim-ministru între 1958-1961) l-a condamnat la moarte prin glonţ, ca spion al armatei române, obligându-l să-şi sape singur groapa”. Articole asemanatoare |
5 Comments
Comenteaza
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
spre analiza, stirile de mai jos>
Preşedintele filialei Sălaj a UDMR, Seres Denes, a precizat joi, la finalul manifestărilor de la Zalău dedicate Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, că transmite celor de azi şi generaţiilor viitoare că maghiarii din această zonă îşi doresc pace, libertate, frăţie şi egalitate cu toţi cei de aici.
Comunitatea maghiară din Sălaj a marcat, joi, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni printr-o serie de manifestări desfăşurate în întreg judeţul, încheiate la finele zilei, la Zalău, cu un tradiţional marş cu torţe şi depuneri de coroane la statuia paşoptistului maghiar Wesselenyi Miklos. Printre cei care au depus coroane s-au numărat reprezentanţi ai instituţiilor locale şi judeţene, ai partidelor politice şi ai comunităţilor maghiare din Zalău şi din judeţ.
„Ziua de 15 martie a rămas pregnant imprimată nu numai în conştiinţa poporului maghiar, ci a tuturor popoarelor europene, fiindcă a fost revoluţia burghezo-democratică paşoptistă, prin care toate naţiile Europei au vrut să scape de tot ce înseamnă Evul Mediu, tot ce înseamnă exploatarea omului de către om şi s-au ridicat la luptă pentru tot ce înseamnă libertate, egalitate şi fraternitate. Aceste valori sunt şi astăzi general valabile şi, de aceea, noi în fiecare an de 15 martie ne aducem aminte de cei care şi-au jertfit viaţa atunci, pentru aceste idealuri şi transmitem pentru cei de astăzi şi cei din viitor că vrem să trăim în pace, libertate, frăţie şi egalitate. Noi, toţi împreună, care suntem aici, să trăim ca fraţii, cu respect reciproc şi să fim liberi, pentru că libertatea este dată tuturor. Nu este numai a unora sau a altora, ajunge pentru toată lumea. Dacă trăim cu aceste sentimente, putem să ne clădim o viaţă actuală şi viitoare mult mai frumoasă”, a declarat Seres Denes pentru presă, la finalul manifestărilor de la Zalău.
Anterior marşului cu torţe şi depunerilor de coroane, elevi maghiari de la toate şcolile din Zalău au susţinut, la Casa de Cultură a Sindicatelor, un spectacol dedicat acestui eveniment. La finalul spectacolului, prefectul judeţului Sălaj, Florin Florian, a dat citire mesajului premierului Viorica Dăncilă dedicat Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, iar un reprezentant al Consulatului General al Ungariei la Cluj-Napoca a prezentat mesajul similar al premierului maghiar, Viktor Orban. La eveniment a participat şi vicepreşedintele executiv al UDMR, Hegedus Csilla. AGERPRES/(A – autor: Sebastian Olaru, editor: Antonia Niţă, editor online: Daniela Juncu)
Senatorul Cristian Chirteş, liderul PNL Mureş, a transmis joi, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, un „gând bun” tuturor maghiarilor şi a declarat că, în cinstea acestei zile, a pregătit un meniu special format din brânză de Ibăneşti, o zonă folclorică românească de pe Valea Gurghiului, şi colaci secuieşti (Kürtőskalács).
„Vreau să le adresez maghiarilor din judeţul Mureş şi celor din România un gând bun cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni şi să nu uităm că foarte mulţi membri ai PNL sunt maghiari, avem primari maghiari, preşedinţi de organizaţii, consilieri locali şi judeţeni. Suntem un partid deschis, european şi cred că este o zi în care să le mulţumesc încă o dată maghiarilor pentru plusul de valoare pe care îl aduc României. Cred că în judeţul Mureş trebuie să fim un model de convieţuire. Şi, în cinstea acestei zile, am pregătit o brânză de Ibăneşti şi Kürtőskalács”, a declarat Cristian Chirteş, într-o conferinţă de presă.
Senatorul a spus că „disputele” din ultima perioadă dintre PNL şi UDMR nu au vizat maghiarii, ci conducerea Uniunii, despre care susţine că „nu îi mai reprezintă” pe maghiari, menţionând totodată şi că „nu toţi maghiarii se identifică” cu această formaţiune.
În plus, a afirmat Cristian Chirteş, PNL nu este nici pe departe un partid naţionalist, extremist şi antimaghiar, aşa cum „a fost catalogat” de către conducerea UDMR, iar dovada este faptul că acest partid are în componenţă foarte mulţi maghiari. AGERPRES/(A – autor: Dorina Matiş, editor: Nona Jalbă, editor online: Ada Vîlceanu)
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi, la evenimentele organizate cu prilejul Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, că în data de 15 martie n-au murit nici români şi nici unguri şi că ziua care simbolizează începerea Revoluţiei maghiare va fi una care „ne va uni”.
Liderul UDMR a precizat că Szechenyi Istvan, a cărui statuie a fost dezvelită, nu a fost un revoluţionar, dar a susţinut tot timpul că este nevoie de edificare, iar în România anului 2018 este mare nevoie de oameni care să construiască.
„Am venit la Satu Mare cu mare drag să fiu alături de sătmăreni în această zi importantă când sărbătorim 170 de ani de la începerea Revoluţiei maghiare din 1848, şi mai ales că se inaugurează statuia lui Szechenyi la Satu Mare, o personalitate importantă, nu neapărat revoluţionar, dar a fost un edificator, un om care nu credea în revoluţie, dar spunea în fiecare propoziţie că trebuie construieşti, trebuie să laşi ceva în urmă. Nu este nicio contradicţie între personalitatea lui Szechenyi şi revoluţionari. Mai degrabă orice revoluţie presupune şi edificare şi construcţie şi de aceea eu cred că spiritualitatea, moştenirea lui Szechenyi poate să fie importantă pentru orice om, indiferent că suntem maghiari sau români, fiindcă trebuie să spunem răspicat: în 2018 ar fi nevoie de edificatori în România, de oameni care construiesc, de oameni care pun cărămidă pe cărămidă. Avem nevoie de deziderate mari, deziderate naţionale, dacă se poate spune aşa, şi dacă ne lipseşte ceva, exact viziunea ne lipseşte”, a declarat Kelemen Hunor.
Preşedintele Uniunii a precizat că această zi poate fi sărbătorită de orice persoană care iubeşte libertatea.
„Această moştenire a lui Szechenyi arată că fără moştenire nu poţi să construieşti, nu poţi să duci naţiunea într-o anumită direcţie. Este o zi importantă şi eu cred că pentru orice om care iubeşte libertatea, indiferent că vine de la Revoluţia franceză sau de la Revoluţia maghiară, poate fi cinstită şi poate fi sărbătorită această zi. Cei care cred în egalitate, cei care cred în fraternitate, n-au de ce să respingă această zi. Şi eu cred că încet, încet vom ajunge la un alt nivel an înţelegerii. În ziua de 15 martie n-a murit nimeni, nici maghiar, nici român, nici austrieci, 15 martie va fi acea zi care ne va uni”, a spus Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a participat joi la dezvelirea statuii omului politic Szechenyi Istvan (1791-1860) din municipiul Satu Mare. Evenimentele au mai cuprins depuneri de coroane la bustul poetului Petofi Sandor şi o defilare cu husari. AGERPRES /(A – autor: Gheorghe Pietrar, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)
Maghiarii din Târgu Mureş, îndemnaţi să voteze cu Guvernul Fidesz, în timpul manifestărilor dedicate Revoluţiei de la 1848
Deputatul L. Simon Laszlo, din partea formaţiunii Fidesz, din Ungaria, i-a îndemnat pe maghiari joi, în cadrul manifestării de marcare a 170 de ani de la Revoluţia din 1848 de la Târgu Mureş, să participe la alegerile din această ţară şi să voteze guvernul în exerciţiu.
„De aceea trebuie ca maghiarii din Ungaria şi cei forţaţi într-o existenţă minoritară de către dictatul de pace de la Trianon să se ţină de mână, să se ajute reciproc şi să răspundă uniţi la procesele care aduc în pericol întreaga comunitate europeană. Miza alegerilor din Ungaria este dacă Ungaria va deveni o ţară de imigraţie sau dacă reuşim să deschidem ochii europenilor. Tocmai de aceea nu sunt de acord ca maghiarii din Transilvania să poată vota doar la alegerile din România şi nu pot să mă identific nici cu afirmaţia că maghiarii din Transilvania nu trebuie să fie atenţi la politica din Ungaria. Iar lucrul cu care sub niciun chip nu pot fi de acord este acela că cei care refuză să ia parte la campania şi politica din Ungaria acuză, cu acelaşi elan, guvernul civil şi construirea unui regim autoritar. (…) Aţi demonstrat de nenumărate ori că puteţi trăi cu inima pură, puteţi să sărbătoriţi şi să luptaţi, propunându-vă scopuri măreţe. Şi guvernul Ungariei şi-a propus scopuri ambiţioase. Dorim să continuăm calea începută şi de aceea, pe lângă comemorare şi socoteală, vă îndemn la acţiune. Luaţi parte la alegerile din Ungaria, în aprilie şi sprijiniţi guvernul naţional în exerciţiu!”, a afirmat deputatul L. Simon Laszlo.
În discursul său, deputatul ungur a mai spus că guvernul Ungariei a a înţeles „semnele vremurilor” şi că ceea ce a făcut şi face pentru maghiarii din Transilvania poate fi considerat „un soi de luptă pentru libertate”.
Acesta a mai subliniat că, prin unificarea naţiunii maghiare „la nivel de drept public”, începută în 2010, există deja un milion de noi cetăţeni maghiari, care odată cu cetăţenia au dobândit şi dreptul de vot şi pot astfel lua parte la deciziile importante ale Ungariei. AGERPRES/(A – autor: Dorina Matiş, editor: Antonia Niţă, editor online: Ada Vîlceanu)
• Peter Ferenc (UDMR Mureş): Am încredere că nu vor exista obiecţii la CCR în privinţa legii de înfiinţare a Liceului Teologic Romano-Catolic
Preşedintele UDMR Mureş, Peter Ferenc, a declarat joi, în cadrul manifestării de marcare a 170 de ani de la Revoluţia din 1848 de la Târgu Mureş, că are încredere că nu vor exista obiecţii la Curtea Constituţională a României în privinţa legii de înfiinţare a Liceului Teologic Romano-Catolic şi i-a cerut şefului statului să susţină învăţământul confesional minoritar.
„Suntem îngrădiţi în libertatea noastră, deoarece nu ne putem folosi limba maternă în instituţiile şi spaţiile publice, iar chestiunea folosirii simbolurilor noastre naţionale naşte controverse şi tensiuni până în ziua de azi. De multe ori întâmpinăm situaţii în care nu ni se respectă drepturile obţinute cu greu. Ajunge doar să ne gândim la liceul catolic. De doi ani aproape că luptăm cu morile de vânt pentru Liceul Teologic Romano-Catolic. Însă nu vom renunţa niciodată. Lângă cei 6% (cât numără mandatele UDMR în Parlament – n.r.) am reuşit să adăugăm încă 45% şi să adoptăm o lege prin care liceul confesional îşi poate continua activitatea nestingherit. Am încredere că nu vor exista obiecţii din partea Curţii Constituţionale. Aş dori să îl rog, în numele nostru, pe preşedintele ţării, de etnie săsească, să sprijine, ca bun creştin şi ca membru al unei alte comunităţi minoritare din care se compune ţara, educaţia confesională în limba maternă’, a afirmat Peter Ferenc.
În discursul său, Peter Ferenc a susţinut că anul Centenarului Marii Unirii poate fi decisiv în privinţa îmbunătăţirii sau deteriorării relaţiilor dintre români şi maghiari şi că patriotismul nu trebuie confundat cu ura.
„În anul Centenarului românesc, relaţia dintre minoritate şi majoritate are de înfruntat provocări serioase. Acest an poate fi decisiv, oferind posibilitatea îmbunătăţirii, dar şi cea a deteriorării relaţiilor dintre comunităţile române şi maghiare. La 100 de ani de la adunarea generală de la Alba Iulia, este tot mai în vogă, tot mai ‘trendy’ să fii mare patriot. Sunt tot mai mulţi politicieni pentru care patriotismul înseamnă condamnarea noastră, a maghiarilor din Transilvania, şi prezentarea noastră drept pericol la adresa siguranţei naţionale. Patriotismul e un lucru bun, însă nu trebuie confundat cu incitarea la ură. Patriotismul înseamnă să lucrăm, să avem autostrăzi în ţara noastră, să nu desfiinţăm 100 de trasee de cale ferată, ci să modernizăm transportul feroviar, să ne ţinem tinerii acasă, să facem ca existenţa familiilor să fie mai previzibilă, să putem beneficia de tratament la nivel european în spitalele noastre şi ca părinţii noştri să beneficieze de o pensie demnă de munca depusă timp de atâţia ani”, a mai spus liderul UDMR Mureş.
Peter Ferenc a evidenţiat faptul că, prin sprijinul Guvernului Ungariei, 520 de familii de agricultori au primit ajutoare pentru dezvoltarea gospodăriilor şi că pe lângă ajutorul economic şi pentru infrastructură, statul ungar se implică şi în conservarea moştenirii culturale a maghiarilor din Transilvania.
„Iar acum este rândul nostru să sprijinim Guvernul Ungariei! Îi îndemn pe toţi cetăţenii să îşi exercite dreptul de vot şi să participe la alegerile din 8 aprilie”, a spus liderul UDMR Mureş.
În discursul său, Peter Ferenc a subliniat că acest an poate fi decisiv pentru toate minorităţile de la nivel european, nu doar pentru comunitatea maghiară din România, dacă se va reuşi promovarea iniţiativei cetăţeneşti europene Minority Safe Pack, „care urgentează reglementarea drepturilor minoritare la nivel european”.
La manifestările de marcare a 170 de ani de la Revoluţia din 1848 de la Târgu Mureş au participat peste 2.000 de persoane. AGERPRES/(A – autor: Dorina Matiş, editor: Antonia Niţă, editor online: Ada Vîlceanu)
Kelemen Hunor: Cer Guvernului, premierului şi ministrului de Interne să oprească acţiunile prefecţilor din Covasna şi Harghita
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a cerut, într-un discurs rostit joi la Satu Mare, Guvernului, premierului şi ministrului de Interne să oprească acţiunile prefecţilor din Covasna şi Harghita, care au luat măsuri împotriva primarilor care „decorează localităţile în culorile steagului maghiar” cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni.
Liderul Uniunii a arătat că, potrivit raportului Consiliului European, România a făcut regrese în privinţa garantării drepturilor naţionale şi lingvistice ale naţionalităţilor, dând exemplul prefecţilor din Covasna şi Harghita.
„Raportul Consiliului European care analizează aplicarea prevederilor acordului cadru pentru protecţia minorităţilor a stabilit că România nu doar că nu este un stat model în garantarea drepturilor naţionale şi lingvistice ale minorităţilor, ci este mai degrabă un exemplu de regres în acest domeniu. Astăzi, ar fi şi un act revoluţionar şi dacă instituţiile implicate nu ar prezenta într-o lumină ireală acest subiect, ci ar începe să aplice corecţiile necesare, aşa cum propune şi raportul nostru paralel. În schimb, ei continuă să deformeze realitatea, susţinând că au creat un stat model, exemplar, în timp ce prefectul de Covasna pedepseşte primarii care decorează localităţile în culorile steagului maghiar cu ocazia sărbătorii noastre naţionale. Cer pe această cale Guvernului, premierului şi ministrului de Interne să oprească acţiunile prefecţilor din Covasna şi Harghita, pentru a pune capăt acestei anomalii iresponsabile şi stresante!”, a declarat Kelemen Hunor.
El a subliniat că maghiarii, ca minoritari, sunt preocupaţi de egalitatea în drepturi, dar mai sunt multe de făcut.
„Da, trebuie să vorbim despre egalitate, ca despre o condiţie a libertăţii. Ca minoritari, suntem în primul rând preocupaţi de egalitatea în drepturi, dar, din nefericire, trebuie să constatăm că şi la zece ani după aderarea la UE, rămân multe de făcut pentru a elimina inechităţile economice şi sociale. (…) Există o creştere a fenomenului de sărăcie şi a emigraţiei. Eradicarea sărăciei şi reducerea decalajelor economice dintre diferitele regiuni reprezintă baza tuturor politicilor responsabile de astăzi în România. Da, acesta reprezintă un act revoluţionar astăzi. Este nevoie de curaj, dorinţă de schimbare şi de acţiune. Suntem gata să participăm şi la acest proiect, pot conta pe noi şi în această reformă cei care sunt capabili să anticipeze, să planifice şi să acţioneze”, a mai spus Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a participat joi la dezvelirea statuii omului politic Szechenyi Istvan (1791-1860) din municipiul Satu Mare. Evenimentele au mai cuprins depuneri de coroane la bustul poetului Petofi Sandor şi o defilare cu husari. AGERPRES /(A – autor: Gheorghe Pietrar, editor: Antonia Niţă, editor online: Ada Vîlceanu)
scuze pentru lungimea celor postate
faceti-le lectura obligatorie cu examen de admitere la toti bozgorii care se dau europeni si maninca banii romanilor pe lefuri de senatori si deputati intr-un Parlament ai unei tari pe care scuipa zi de zi de aproape o suta de ani. Singurul sub care au stat cu botul pe labe a fost adevaratul patriot roman, Nicolae Ceausescu
si astazi, Vasilica Dancila felicita „maghiarii” pentru crimele faptuite de la 1848 pana la 1990. in jud. Arad, Bihor, Salaj au facut prapad criminalii astia prin 1918. in arad au ucis circa 119 persoane in zilele acelea de nov-dec 1918. Este inspaimantatoare umilinta ce o induram cu astefl de conducatori. peste 28 de ani umilinte. enorm… si cica avem stat „roman”…
Am înțles din comentariul dvs că Vasișica Dăncilă a emanat un text legat de 15 martie al bozgorilor/ Mie mi-a scăpat. Ne puteți pune la dispoziție acel text?
Joi, 15 Martie
Mesajul premierului Viorica Dăncilă cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni – 15 martie
Ziua Maghiarilor de Pretutindeni este un prilej de a sărbători comunitatea maghiară din România și relațiile reciproce de bună conviețuire pe care le-am dezvoltat, în ultimele decenii, pe teritoriul țării noastre.
De aceea, adresez concetățenilor maghiari un salut cordial și îi felicit la împlinirea a 170 de ani de la momentul istoric în care revoluționarii maghiari s-au alăturat mișcărilor europene de eliberare națională.
Perspectiva asupra istoriei ne arată că este momentul unei mutări de accent pe lucrurile care îi unesc pe români și maghiari și care sprijină legăturile interumane, schimburile culturale, perspectiva europeană comună, promovarea tradițiilor și a obiceiurilor care ne definesc.
În Europa de astăzi, deosebirile între etnii și culturi trebuie să reprezinte o sursă de înțelegere și respect reciproc. Astfel, România promovează dezideratul european ”unitate în diversitate” și susține, cu determinare, atât libera exprimare a identității etnice, cât și promovarea elementelor identitare de limbă, tradiție, patrimoniu cultural. Ne bazăm, în demersurile noastre, și pe sprijinul organizațiilor civice și culturale ale maghiarilor din România.
Anul Centenarului este un an cu semnificații profunde pentru societatea românească în ansamblul său, iar în acest context doresc să subliniez aportul minorităților naționale la moștenirea culturală comună care definește societatea românească în ansamblul ei, precum și contribuția acestora la edificarea statului român modern.
Guvernul României aspiră la unitatea eforturilor din partea tuturor cetățenilor pentru a reuși, împreună, să construim țara în care ne dorim să trăim.
La mulţi ani tuturor maghiarilor din România!
Viorica Dăncilă,
Prim-ministru al României