666 (Cata)
4 aprobate
homine.infox
.
aoleo muica…

stiti ce mi-a venit in cap prima data dupa ce am citit? dizidenta blandiana

sub fereastra lia lip
trece-un fluture in slip
cu antene lungi de soi
care prind progrmul 2

sint dus. recunosc. am cumprat cartea motanul arpagic al pupilei lui gogu radulescu, aveam sa aflu mai tirziu, si cautam sa-i inteleg profunzimea. n-am reusit sa trec de programul 2… si mi-am zis atunci: la dracu cu dizientii de 2 lei (99% dintre ei).

daca ne uitam in urma la aparatul propagandistic, cum au fost creati laolalta idoli si proscrisi, o sa intelegem ca am trait intr-un fel de realitate virtuala, straina de realittea in sine, si am deriat. de aceea textul de mai sus nu este decit un sofism pentru mine. decembrie 89 si #rezist de azi nu au niciun fel de radacini romanesti. pot adera la ele persoane cu convingeri care se potrivesc eveimentelor. insa asta nu inseamna ca ar fi utile si necesare. iar participantii devin in final masa de manevra deposedati de personalitate si propria lor viata.

nu. multumesc!

ne-am ratat traseul si ne indreptam vertiginos spre colaps datorita prostiei, rautatii, caliciei si lasitatii factorului decizional romanesc. asta e tiparul perfect cerut si implementat realitatea virtuala incepind cu 23 Decembrie 1989. tipul acesta de individ nu poarta in sine gena sacrificiului pentru ceilalti. si in consecinta, se scapa pe el si sacrifica natiunea. asta am votat noi, romanii… realitatea virtuala…

*

Nota redacției.Motanul arpagic este o mostră de manipulare făcută la Europa liberă de marea caiafă care a fost Monica Lovinescu. Nu există mai nimic anti-sistem sau anti-ceaușescu în volumul respectiv, dar citite la micrifon, cu o voce insinuantă și cu comentarii care descopereau în text subînțelesuri care lipseau pe o rază de un kilometru, ascultătorii mai docili se lăsau prinși să creadă că este vorba de un text suversiv! Pe vremea aceea era destul să spui „dă-i în p… mă-sii și toată lumea înțelegea despre cine este vorba… Mulțumesc pentru intervența dlui 666 (Cata), m-a convins că trebuia de mult să-i punem oglinda în față miorlăitei poetese. Pe curând!
i.c.