G
183 aprobate
gert.frau@yahoo.com
89.136.113.152
.

Am o ipoteză privind transmiterea și transformarea grupului consonantic dacic *vt spre *ft. Nu știu dacă se verifică prin exemple. În albaneză este cu siguranță posibilă: ftujë, dial. Cham/Čam ftulë, Arb. vëtulë ‘female kid’, coradical cu rom.vătuiu, Arom. vitulju, Megl. vitulju.
ftoh ‘to cool down/a răci’ (*awa-*tāja ”a dezgheța”)

Ion Mocioi dă vreo două fitonime presupus dacice (prob.grecești), cu acest *ft de mai sus:
”phity „făt; mugur“ și phtela „pin, brad“. În germană, Fichte „pin“. În familia arborilor de pin intră și bradul, și molidul, și alte pinacee.”
Phityphtela, philophtethela, phito, pihethela → pin (Pinus silvestrus L.) „muguri de pin“, plantă înaltă (arbore sub 40 m), cu scoarța roșcată, exfoliată și frunze aciculare lungi (4-6 cm), ai cărui muguri sunt folosiți în medicina populară pentru răceli și boli de plămâni.
(Nume dacice de plante medicinale atestate, Ion Mocioi)

O fi posibil să avem un /ft/ din *vt? Mai sunt astfel de cuvinte ceea ce demonstrează că suntem familiari cu un astfel de context și-l preferăm pe acesta în loc de -tv- sau -ht-: liftă < *livtan < litvan, poftă < pohtă, moliftă < molitva, molidvă, bruft < pers. âbruft, buft < *butvă(?), a ghiftui, doftor < dohtor (doctor, doptor), Doftana < dohot, ofta < ohta, a cafta, caftez ft care va prefigura pe cea albaneză: Eftacentus < Eptakentus, Eftepir. https://web.archive.org/web/20110930120503/http://soltdm.com/langtdm/thes/e/epta.htm Când și formantul ebri- este transformat în *evri-, evri de către greacă, se va preface în efri- https://web.archive.org/web/20110930115558/http://soltdm.com/langtdm/thes/a/abro_ebry.htm Albaneza emulează Ossetina privind un mai vechi pt care devine ft: i aftë < lat.aptus, troftë < *trupta < lat.trūcta „păstrăv”, dëftoj 'a arăta, a indica' < *indiptare < lat.*indictāre, etc. În alte exemple transformă un mai vechi *vș (< *-vis-, *-vuș-) în fsh, ceea ce cred că se putea întâmpla și în dialectale dacice. Româna cred că moștenește acest f (ca alofon) atât din Dacă, cât și din latină: bolf ”bloc de piatră, stîncă” din bulvan, bolovan sau un der.autohton *bāluvis, golf ”craniu” ar putea fi coradical cu sl.glava (cap), Lit.galva sau este un derivat autohton *gāluvis. Albaneza și Daca ar fi asimilat *lw- în ll (vezi mal ”munte, deal”). Dacă în schimba aveau un sufix derivativ *-uv-, cunoscut și-n limbile baltice (-uvis, -uve, -uvas), atunci -lf- ar fi perfect natural. https://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1529 Lexicul nostru are câteva cuvinte romanice interesante și din latină, cu un semantism original. A pleca (și supleca) din lat.plicō, plicāre sau a merge din migrō, migrāre (alb.mërgoj “to move away”, mërgues ”migratory”). Acesta din urmă se confundă cu un derivat din minō, mināre (rom. a mîna, arom.mina ”mă mișc) cf. arom.inmu ”îmblu”, imnatic „îmblet, mers”. http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A6336/pdf Oare miniș (loc cu pășuni) este maghiar sau autohton cf. unui *min(ă) din *menH- ”to go, to tread/trample” (Let.mit ”a zdupăi, trece, pedala”, Lit.minti ”zdupăi”, Gal.mynd ”a pleca”, Umbrian menes “vor veni”, Rus. mjatʹ, “a mtotoli; a frământa/dipsi”) slavon męti "a călca, a frământa" Proto-celt. *mon-i- 'merge' [Vb] lrl. muinithir 'goes around', velș mynet, myned, mynd Vb.(Trans.) a mere (=merge) poate fi o formă rotacizată din *min- confundat cu a merge din lat.migrāre. E amuzantă etimologia prin mergō, -ere „a scufunda”, dar mă întreb de unde au scos aromânii din Pind vb.a dipni „a (se) coborî” (*dipăni?). Să fie vreun verb grecesc sau unul autohton, cf. *dʰewbʰ- (“deep/adânc”), care ar fi dat alb.det/dēt sm. ”mare” (var.dejt, deejt, dejët). Ideea acelui mergō, -ere este de a se ”scufunda” în codrii seculari venind din munți golași.. presupun.