CD
1.689 aprobate
denitsoc@gmail.com
216.131.107.80
BRICS PLUS ESTE DEJA O VALABILĂ SI DE NĂDEJDE ALTERNATIVĂ
– nu doar una de urgentă la dominatia economică occidentală
De CD
Deciziile economice ale administrației SUA au făcut ravagii pe piețele mondiale, mai ales in randul tărilor aservite economiei si finantelor americane sau sistemului monetar bazat pe dolar. Aceste tări depinzand atat de mult de exportul in SUA au venit primele să pupe papucul stăpanului cu părul ingălbenit de infantilism.
Americanii au jucat ultima mană cu disperare si cu amenintări nefondate mergand pană la sacrificiul propriei lor economiii doar să poată dezintegra economia chineză. Victimele colaterale nu au contat si manevra lor nebună a creat doar o oarecare impresie de impetuozitate gratuită si nedumerire.
Statele din Sudul Global nu au reactionat cum au sperat elitele americane, ci au stat imperturbabile bazandu-se pe un schimb echilibrat de bunuri cu SUA, fără a fi dependente de exportul supus acum taxelor exagerate si nefondate.
Ce a realizat Trump[de fapt cei din spatele lui, ce-l dirijează] cu aceste tarife exorbitante? Nimic din ce au sperat. Ba mai mult s-au trezit cu o surpriză neplacută, incă o aliniere economică care se separă de dolar si duce la sfarsitul lumii dolarului asa cum o stim.
S-a născut o aliantă intre ASEAN, China si Tările arabe din Golf.
ASEANUL pornită initial in 1957 ca o organizatie proamericană a tărilor din Asia de Sud Est ce aveau un schimb comercial de cca 45 de bilioane de dolari cu SUA a ajuns abia prin anii ’80 să aibe un schimb si cu China de numai 35 bilioane de dolari.
SUA nu a ajutat economic deloc aceste tări, nu a investit in aceste economii lăsandu-le pe seama Chinei care a investit serios si ingenios. S-a ajuns ca in 2022 comertul cu SUA al ASEAN să fie doar de cca. 335bilioane, iar cel cu China de peste 900 de bilioane de dolari.
Aceste tări ale Sudului Global nu erau deci dependente de exportul lor in SUA si nu au fost speriate si nici afectate de amenintările de ravagiu adus de taxele exaggerate,
Noua grupare ASEAN+China+Golf are o pondere tranzactională de peste 55% din tranzactiile internationale.
Așteptata „Epocă de aur a Americii” încă nu s-a materializat, iar mulți cetățeni americani se îndoiesc de eficacitatea războiului comercial despre care se presupune că a fost inițiat pentru prosperitatea viitoare a națiunii, în schimb, se anticipează cu nerăbdare și cu temere o inflație. Rata de aprobare a președintelui Donald Trump pentru primele 100 de zile a fost de 44%, mai mică decât a tuturor predecesorilor săi și chiar mai mică decât rata sa din primele 100 de zile ale primului său mandat.
Trump a atacat direct BRICSul cu taxe de 100% si peste dacă vor continua să nu folosească dolarul in tranzactiile lor. Amenintarea a lovit in gol căci nici tările BRICS+ nu depind in mod critic de exportul lor către SUA.
În anul 2025 BRICS a sporit considerabil ca pondere, Indonezia s-a alăturat oficial ca cel mai nou membru al blocului în ianuarie 2025. În plus, alte nouă națiuni, inclusiv Kazahstan și Uzbekistan, au fost recunoscute drept „țări partenere”. Mulți analiști au salutat extinderea coaliției ca un punct de cotitură semnificativ, semnalând apariția unei Ordini Mondiale Post-occidentale în care națiunile Sudului Global colaborează pentru a-și aborda împreună, colectiv si cooperant provocările.
Având în vedere componența participanților, un BRICS Plus mai puternic are potențialul de a deveni o entitate geopolitică și geoeconomică centrală. Statele membre BRICS Plus reprezintă aproximativ 45% din populația globală și contribuie cu peste 35% la PIB-ul mondial, bazat pe paritatea puterii de cumpărare. Colaborarea în cadrul blocului se instituționalizează rapid, parteneriatele multinaționale și grupurile de lucru abordând activ interese comune precum securitatea energetică, progresul tehnologic, sănătatea, schimbările climatice și creșterea durabilă.
Noua Bancă de Dezvoltare, fondată în 2015 cu un capital inițial subscris de 50 de miliarde de dolari, și Aranjamentul de Rezerve Contingente – un acord din 2014 între băncile centrale ale BRICS Plus pentru sprijin reciproc în timpul crizelor valutare neașteptate, care are o finanțare de 100 de miliarde de dolari – sunt structurate și funcționale în mod eficient.
De la înființare, BRICS Plus a trecut de la concentrarea principală pe colaborarea economică și comercială la abordarea problemelor politice și de securitate. Organizația operează într-un cadru bine definit, bazat pe trei piloni: economie și finanțe, politică și securitate, precum și schimburi culturale și interpersonale. Acești piloni se aliniază cu prioritățile strategice ale națiunilor membre, inclusiv dezvoltarea economică, securitatea, influența narativă și normativă, precum și cu cele trei inițiative globale ale Beijingului privind securitatea, dezvoltarea și civilizația.
Pe măsură ce BRICS Plus continuă să își urmeze deciziile stabilite anterior, noile strategii ale administrației SUA și conflictele din lumea occidentală vor avea un impact asupra acțiunilor blocului.
Având în vedere tensiunile și dezacordurile din cadrul G20, al Națiunilor Unite și mai ales al G7, ascensiunea grupării a declanșat abordarea agresivă a președintelui Trump față de BRICS Plus. Tensiunile crescânde dintre China și SUA, împreună cu abordarea agresivă a președintelui Trump față de BRICS Plus, sugerează posibilitatea unei dinamici confruntationale.
Viitorul BRICS Plus este influențat de acțiunile SUA și Europei. Aceste acțiuni vor determina dacă blocul va aspira la neutralitate geopolitică sau va căuta să stabilească un cadru politic și economic alternativ, potențial impermeabil la sancțiunile occidentale.
BRICS Plus are potențialul de a servi drept model și alternativă substanțială la “cooperarea” internațională occidentală, prioritizând egalitatea și luarea deciziilor bazate pe consens.
Mai multe națiuni influente din BRICS Plus lucrează pentru a reduce dependența de sistemului financiar/monetar global și a piețelor occidentale. Politicile tarifare și de sancțiuni agresive ale administrației SUA au intensificat necesitatea de a se consolida instrumente precum Noua Banca de Dezvoltare a BRICS și fondul comun de valute naționale BRICS Plus, care sunt menite să fie imune la sancțiuni.
Planurile includ implementarea unor instrumente suplimentare, cum ar fi un sistem de plăți independent, care deja este lansat si se verifică pe parcurs, o infrastructură de transport îmbunătățită și o rețea de comerț electronic mai largă, în ecosistemul comercial BRICS Plus pentru tranzacțiile în valute naționale. Această abordare își propune să creeze o structură care să poată rezista sancțiunilor și să funcționeze independent de presiunea occidentală. Același impuls susține alte inițiative de stabilire a unor platforme specializate BRICS Plus pentru tranzacționarea hidrocarburilor, metalelor, produselor agricole, îngrășămintelor și a altor mărfuri.
Deciziile recente, neregulate, ale administrației SUA de a impune, modifica și elimina tarifele de import, coroborate cu încercările sale de a slăbi independența Rezervei Federale a SUA, au crescut semnificativ interesul mondial pentru instrumentele financiare alternative. Mecanismele emergente BRICS Plus vor răspunde cu succes acestei cereri în creștere.
Sa nu uitam ca SUA si-a inscenat un criminal „9-11” doar ca să poată ajunge să impiedice traficul in Eur-Asia incă din 2001. Au realizat incă de atunci ca Israelul nu poate fi suficient să impiedice dezvoltarea segmentului din Drumul Mătăsii din inima Eur-Asiei care leagă Rusia de Iran, de Pachistan, de China si de India.
Acest coridor ce a inceput deja sa functioneze, nu’i incă la totala lui capacitate, dar care va ajunge curand să acopere cca 57% din tranzactiile comerciale internationale, care se vor face bine inteles in orice monedă natională dar nu in dolari. Un pericol letal pentru bankerii parazitari ce vor sa conduca lumea.
Acum SUA atacă prin Israel sau chiar direct Iranul ca să intrerupă acest segment atat de esential in tranzactiile necontrolate de flotele SUA. Cu fiecare procent de evitare a dolarului hegemonul isi vede eliminarea din pozitia sa de a impune taxe parazitare, sanctiuni si penalităti.
Toate războailele au fost din totdeauna creatia bankerilor, căderea lor de la putere si eliminarea băncilor particulare la nivel national si international este calea sigură către pace, cooperare si strălucită civilizatie.
Atlanta 23 iunie 2025
YUANUL PORNESTE O NOUA ERĂ
– China promovează e-CNY ca fiind cheia unei ordini monetare „multipolare”
De CD
Pan Gongsheng[1], Guvernatorul PBOC – Banca Poporului din China, a anunțat la Forumul Lujiazui din acest an, noi pași îndrăzneți pentru a promova yuanul digital, moneda digitală emisă de PBOC –People’s Bank Of China – Banca Poporului Chinez. Guvernatorul a prezentat e-CNY-ul ca un pilon al unui sistem monetar global „multipolar”, promițând în același timp să deschidă un centru de operațiuni internațional pentru unitatea digitală la Shanghai, să coordoneze cele 200 de unităti bancare care deja operează in lume bazate pe sistemul chinezesc CIPS, ce inlocuieste cu succes sistemul SWIFT al tarilor occidentale cu sediul la Bruxelles.
Cu capacități transfrontaliere în timp real, plăți programabile și o rețea în creștere de bănci partenere, e-CNY oferă o alternativă modernă la arhitectura financiară dominată de dolar.
Băncile occidentale răutăcios pretind că cu toată functionalitatea sa tehnologică, yuanul digital va rămâne totusi legat de aceleași constrângeri structurale care au limitat mult timp rolul global al yuanului, o cantitate insuficientă de active disponibile pentru cumpărare(?), după cum pretind băncile occidentale.
Yuanul digital are darul de a perturba hegemonia dolarului american, e-CNY se va descurca mai bine decât omologul său tradițional, yuanul renminbi (RMB).
Pentru a înțelege provocările cu care se confruntă e-CNY în a deveni o monedă utilizată în comerțul internațional, este important să revedem motivele hegemoniei dolarului american. Hegemonia dolarului se datorează a două roluri interconectate pe care le joacă ca monedă a comerțului global cat și ca monedă de rezervă mondială.
Dolarul american este moneda comerțului international deoarece este moneda de rezervă mondială, reciproca se verifică. Este moneda de rezervă mondială din câteva motive:
– există o ofertă aparent nesfârșită a acestuia, din cauza tipăririi lui la infinit si fără acoperire, căutand astfel să facă fată deficitelor comerciale și bugetare federale mari ale SUA,
– are un cont de capital deschis cu o mulțime de active lichide denominate în USD și un stat de drept puternic asigurat prin armată si instituții netransparente – vezi si cele trei agentii de rating/cotare invăluite in ceata secretului absurd.
Se poate spune că Chinei îi lipsesc toate aceste institutii care protejează si favorizează dolarul fată de toate celelalte valute. Ba, mai mult, China in loc de deficit înregistrează cel mai mare surplus comercial din lume, ajungând la aproape 1 trilion de dolari americani în 2024. Dacă China ar cere să tranzacționeze exclusiv cu e-CNY și toți partenerii săi comerciali ar fi de acord, cum ar plăti lumea deficitul comercial de peste 7 trilioane de e-CNY cu China?
Se intreabă economistii occidental si pare o intrebare de baraj, dar de fapt datoria există indiferent in ce monedă se concretizează ea.
Pe de altă parte, China vrand să ajute tările mai sărace, nu se grăbeste să-si incaseza datoriile, iar dacă tările vor voi totusi să o faca si China nu are decat un trilion de yuani si nu 7 trilioane care ar acoperi cei un trillion de dolari, atunci se poate proceda la swap-urile/scimburile valutare ale băncilor centrale, însă nicio analiză serioasă nu consideră acest lucru o soluție posibilă sau sustenabilă.
Surplusul comercial al Chinei se datorează faptului că modelul de dezvoltare chinezesc de mare succes a funcționat prin subvenționarea întreprinderilor prin transferuri directe și indirecte din sectorul gospodăriilor.
Economia capitalistă condamnă subventionarea de stat, desi statul este menit prin natura sa să ajute natiunea, dar in fapt subventionarea se practică pe ascuns toate tările. Recent, acum un an, presedintele Biden a iesit pe fată cu 50 de bilioane de dolari de la stat pentru a subventia industria privată a cipurilor americane.
Aceste tări capitaliste consideră că productia masivă a Chinei se datorează unui consum intern scăzut, iar creșterea consumului ca fiind prioritatea economică numărul unu pentru reglarea “dezechilibrului macroeconomic” al Chinei ce îl transformă într-o problemă pe termen lung a cărei rezolvare ar putea dura decenii.
Deci se atacă yuanul digital – eCNY-ul cu probleme inventate si exaggerate ale economiei chineze.
O altă problemă scoasă din burtă de asa zisii economisti capitalisti este că in furnizarea de e-CNY in lume, China se va confrunta cu o altă problemă care blochează utilizarea pe scară largă a yuanului digital: “ce active ai putea cumpăra cu e-CNY?
Dar problema mai gravă pe care specialistii nu vor să o discute este CE SE MAI POATE CUMPARA ACUM DOLARUL?
Acum cand tarile din Sudul G lobal – 55% din populatia lumii si 47% din PIB-ul global, refuză să mai vandă pe dolari si accepta doar monedele lor nationale si yuani.
Imaginați-vă o țară care ar avea un surplus comercial constant cu China, exportând materii prime, produse agricole sau bunuri fabricate și primind în schimb e-CNY (sau RMB). Ce poate face de fapt cu e-CNY-ul pe care îl câștigă?
Se intreabă economistii occidentali.
Poate face ce vrea ea, să tină Yuanul ca valută de Rezervă sau poate cumpăra orice de la oricine, oricand.
Este adevărat că accesul la acțiunile chinezești este strict controlat, proprietățile imobiliare sunt interzise pentru majoritatea străinilor, iar controalele de capital limitează convertibilitatea, e-CNY este practic blocat în sistemul financiar chinez, cu acces limitat pentru străini.
Dar cine spune că doar bonurile de trezorerie[bonuri de cumparare a datoriei SUA], asa cum le emite SUA si pe care nimeni nu mai vrea să le cumpere acum, sunt singura investitie sigură.
Nu este gresit ca o tară să-si protejeze sistemul financiar si să nu-si expună rezervele interne unor speculatii bancare sau de bursă asa cum aparent o fac SUA avand grijă insă ca băncile si bursa să joace doar in favoarea lor, asa cum se intamplă din 1944 incoace, de la initierea sistemului Bretton Wood.
Directia investiilor se va diversifica enorm si cercetările stiintifice vor fi calul de pariu cel mai cautat si care va duce la o dezvoltare tehnologică nemaiintalnită.
De ce trebuie ca doar datoriile SUA să fie socotite investitii de succes?
Deținerea de e-CNY nu este ca și cum ai colecta jetoane pentru un parc de distractii unde majoritatea atracțiilor sunt insă rezervate doar nemembrilor. Se urmăreste de marile bănci ca odată cu achizitionarea de eCNY să poată penetra in sistemul financiar-bankar chinezesc, dar nu va fi asa.
Cu un cont de capital deschis si mărit, cu piețe financiare mai profunde și mai accesibile, sunt deja 200 de unităti bancare in 141 de tări ce acceptă yuanul, digital sau de altă natură va fi de o utilitate enormă si o mare atractie pentru lume.
Să luăm Arabia Saudită, de exemplu. Exportă mult mai mult în China decât importă, ceea ce înseamnă că probabil ajunge cu un exces de RMB – yuani, după fiecare tranzacție. Cu toate acestea, Riadul nu poate pur și simplu recicla acel yuan în active/actiuni chinezești productive. Da, China se apăra de infiltratii financiare străine in economia ei spre a nu o expune speculatilor asa cum am aratat mai sus. Cea mai mare parte a acestui surplus de eCNY poate fi insă convertită in orice altă monedă, chiar si în dolari americani. Yuanul digital – eCNY va fi el insăsi un capital de rezervă, o monedă cu acoperire globală și ecosistem sănătos care poate absorbi surplusuri comerciale mari.
Investitorii globali și băncile centrale se bazează incă în mare măsură pe contracte netransparente, sisteme judiciare independente care favorizeaza dolarul, transformandu-l intr-o armă financiară de temut intr-o lume ghidată după legea hegemonică a celui mai puternic.
Dolarul american nu mai beneficiază de o arhitectură instituțională robustă construită de-a lungul deceniilor, inclusiv comunicări transparente ale băncilor centrale, audit independent al sistemelor financiare și un sistem judiciar considerat pe scară largă ca fiind imparțial. În schimb, cadrele juridice și de reglementare ale dolarului care guvernează finanțele rămân relativ opace si inselătoare, prezentând provocări pentru investitorii internaționali care caută protecții fiabile pentru activele lor.
“Panta rei” – Heraclit, filosoful grec antic, este citat spunând: „Singura constantă în viață este schimbarea”. Tot asa este si cu soarta proptită militar a dolarului.
SUA ce anuntă că este dornică, acum in al XII-lea ceas, să își reducă deficitul comercial cu restul lumii și este pe cale să adopte o nouă lege care îi permite președintelui să impoziteze intrările de capital străin (închizând astfel puțin contul de capital). Iar organismele internaționale de supraveghere au remarcat că SUA ar putea fi expuse riscului unei regresii democratice și a statului de drept sub Donald Trump.
Pare o solutie indrăzneată, dar totusi nici ea nu poate salva soarta dolarului supratipărit si supra speculat, pariurile hedge fund au o valoare care se ridică la cateva sute de trilioane si nimeni nu se intreabă dacă există pe lume atatia dolari tipăriti si cu ce bunuri sau contracte sunt ei acoperiti.
Cand aceasta bulă a hedg fund-urilor se va sparge, abia atunci se va vedea mai clar cat de catastrofală este criza dolarului. Deocamdată se permit pariuri fără acoperire tocmai pentru a se creea o ceată care să acopere criza si deficitul, care sunt două probleme distincte ale dolarului.
E-CNY nu reprezintă cu adevărat o amenințare la adresa dolarului, cel puțin în forma sa actuală, el doar doar diminuează hegemonia dolarului și, în cele din urmă, ar putea face loc unui sistem monetar global „multipolar”.
În viitor, e-CNY-ul Chinei, isi va găsi locul, nu ca un înlocuitor revoluționar pentru dolar, ci ca o monedă care doar scoate dolarul din pozitia lui de unică monedă de tranzactii internationale, yuanul fiind si rămanand o monedă printre multe altele într-un peisaj monetar multipolar mai diversificat si mai sănătos.
Nota: 1- https://www.cnn.com/2023/07/03/economy/china-pboc-pan-gongsheng-intl-hnk
Atlanta 06/29/2025
Basme de politruci! China e doar de partea ei.
„China va adopta o poziţie de neimplicare directă, în orice caz”
Criza din Golf și calculele reci ale Chinei: posibilul avantaj strategic pe care îl poate obţine dacă blocarea rutelor petroliere afectează mai mult Statele Unite decât China.
https://www.stiripesurse.ro/criza-din-golf-si-calculele-reci-ale-chinei-de-ce-haosul-stramtorii-ormuz-nu-e-o-urgenta-pentru-beijing_3731172.html