radu Stefan
10 ianuarie 2017 la 10:22 pm - Raspunde
Foarte importanta lectura!
Multumim mult!
Termenul de o „MODERNA IUDAIDA” pentru cucerirea iudaica actuala este foarte util si merita inregistrat !!!!!!!!!!!!!!!!
Daca-l retinem si utilizam ca termen in istoriografie , vom intelege si exprima mai pertinent si contrareactia inevitabila oricarui fenomen istoric, care urmeaza sa se instaleze cu aceeasi forta . .
Iată, D-lor, cum Alianţa a esploatat cu profit câmpul murdar al calomniei, şi Europa, indusă în erore a credut’o, dar! a credut’o Europa luminată ! . . .
Noî am despreţuit aceste clevetiri dilnice respândite prin foile de publicitate; am comis greşela de a nu ne apăra la timp dina- intea opiniei publice, şi de a respuude la nisce acusări falşe ce
pagina 12
ascundeau un scop perfid , arătând la rândul nostru adeverul. Şi acest adever este căi’nu noî Românii suntem persecutorii, ci noi suntem persecutaţî; nu noî comitem crima persecuţiei religiosă în contra evreilor, ci evreiî comit crima uneî persecuţii complexe în contra nostră, persecuţie .şi religiosă şi economică şi naţională.
Am neglijat de a desfăşura în ochiT Europei tabloul îngrozitor al năvălireî sistematice şi demoralisătore a evreilor, unii isgoniţî din Austria şi din Rusia, pentru purtările lor nelegale, şi ceî mai mulţi trămişî la noî din ordinul Alianţeî israelite. Am neglijat de a pune în privirea lumeî lungul isvod de locuitori aduşî la sapă de lemn, şi de familii o dată avute şi astădî cădute în sărăcie, prin unelta infamă a usureî şi prin hrăpirea nesăţiosă a evreului ce esploatcză maî cu seamă Moldova. Am negligeat de a publica în foile europene durerosul şi înspăimântătorul martirolog a nenorociţilor Români otrăviţî de evreî prin beuturî falsificate.
Spirtul, apa de foc, vărsat de Americanî în gura selbaticilor a contribuit a distruge maî mult poporaţia indigenă de cât armele de foc. Rachiul otrăvit vîndut de evreî prin satele nostre are aceiaşî ţintă şi produce acelaşî efect. Demoralisarea , secarea puterilor, tâmpirea şi morteaT ‘
Acesta este adeverul ^deverat! iar nu câte-va incidente isolate şi forte rarî cari sunt de domeniul poliţiei’ corecţionale şi pe care Alianţa israelită le grupeză cu multă dibăcie pentru ca să compue
din ele un tablou de persecuţie religiosă.
l’rivcscă Europa nepărtinitore starea prosperă a celor ce se dic persecutaţî de noî, în comparaţie cu starea de quasi-miserie acelor ce sunt acusaţî de a fi persecutorî, şi declare în consciinţă din care parte este persecuţie?
-, Espliee Europa învăţată acest fenomen unic şî straniu în istoria omenireî : Cum persecutatul se bucură de tote libertăţile religiose şi comerciale, cum pote el circula şi a se aşeda unde’î place? Cum pote clădi burguri’ şi ridica sinagoge, şi fonda jurnale, şi avea întruniri publice fără nicî o împedicare, fără nici un control din partea guvernuluî? Şi cum pe de altă parte persecutatorul să fie supus la tote sarcinile Statului, să fie esploatat pane la măduvă de cel
pretins persecutat, şi în loc să prospere, să se îmbogâţcscă în paguba persecutatului, din contra, el stăpân în ţera luî, să scadă, să
pagina 13
ajungă la marginea miserieî şi în fine să tindă a dispare sub valurile năvălitore acelor persecutaţi de ej ‘
Fac apel la Europa luminată, fac apel chiar la acei israeliţi cărora simţul de echitate şi de lealitate nu le este străin, să declare din care parte este persecuţie/
Dar se va găsi pote un filantrop, om de Stat, economist politic care ar dîce că persecutorul român e leneş, şi persecutatul evreii e harnic; că românul trebue să dea pas evreului, fiind unul inert şi cel-alt activ. La acesta stranie aserţiune, voiu respunde acelui’ cconomist-politic atât de aspru în privinţa românuluî, şi atât de generos în privirea evreului, ‘î voiii respunde invitându’l să’şi arunce ochii pe câmpiele ţăreî şi să vadă cine muncesce sub arşiţa soreluî în lunile de vară? Cine cu sudorea lui scote roda pământului pentru ca economistul-politic să aibă cu ce trăi în lux, şi pentru ca evreul persecutat să aibă ce esploata fără muncă?
Românul e leneş? Dar!… El e leneş la câscigurî ilicite, şi acesta lene ‘1 onoreză, căcî e o calitate, o probă de consciinţă.
În fine esplice Europa luminată un alt fenomen : Cum se face ca evreii din ţerile în eare se bucură de tote drepturile cetăţenesc!, fug de acele ţerî, se lepădă de acele drepturi, şi vin cu sutele de miî să se arunce în ghiarele persecuţiei române? Cum se face că în timp de 20 de ani numerul acelor nenorociţi’ persecutaţî a crescut de la 80,000 pene peste 400,000;:
Iată un tablou îngrozitor de crescerea numerului acestei populaţiunî năvălitoare.
Recensementul din 1859 arată pentru populaţiunea României următoarele cifre :
4,299,000 creştini …. Populaţiune totala 4,434,000 suflete.
135,000 jidani.
Mişcarea populaţiuneî, adică sporirea prin escesul nascerilor asupra morţilor , după documentele statistice, ne dă pene la 1872, următorele cifre :
4,586,500 crescini …. Populaţiune totala în 1S72 : 4,846,500 suflete.
260,000 jidani.
Pe basa aceleiaşi crescerî, populaţiunea pentru sfîrşitul anului 1879, se pote admite astfel :
pagina 14
4,759,500 crescini …. Populaţiune totală în 1879 : 5,095,300 suflete.
335,800 jidani.
Cifra de 335,800 jidani, în 1879, este prea mică: I. pentru că punctul de plecare adică, recensământul din 1870 este greşit în mai puţin ; al 2-lea pentru că nimic nu este mai greu de cât înregistrarea esactă a nascerilor şi morţilor la evreî (maî ales de la 1859 pene la 1870); şi al 3-lea pentru că în acea cifră nu se coprinde escesul imigraţiuneî evreescî, asupra emigraţiuneî, în intervalul de la 1872 – 1879. Aşa fiind, cifra în genere admisă de 400,000 evreî astădî în fiinţă, se poate privi ca adeverată şi maî de grabă ca un minimum.
Din cifrele maî sus espuse resultă că, pe când populaţiunea creştină în 20 anî, de la 1859- 1879 a sporit cu 470,000 suflete, adică cu a 9-a parte , populaţiunea evreescă în acelaş interval a crescut cu 200,800 suflete, adică cu de 2 şi jumetate orî, întreaga populaţiune evreescă ! !
D. Moşeau de Ionnes, arată tabloul următor :
Svedia şi Norvegia, 450 jidanî, adică I la 7,500 locuitorî.
Anglia, 12,000 jidanî, adică 1 la 1,750 locuitorî;
Elveţia, 1,970 jidanî, adică 1 la 1,100 locuitorî;
Prusia, 135,000 jidanî, adică 1 la 800 locuitori;
Francia, 60,000 jidanî, adică 1 la 600 locuitorî;
Italia, 38,000 jidanî, adică 1 la 500 locuitorî;
Danemarca, 6,000 jidanî, adică 1 la 330 locuitorî;
Grecia, 7,000 jidanî, adică 1 la 140 locuitorî;
Germania, 1 50,000 jidanî, adică 1 la 90 locuitorî;
Belgia şi Olanda, 80,000 jidanî, adică 1 la 72 locuitorî;
Austria, 453,000 jidanî, adică 1 la 60 locuitorî;
Rusia, 658,000 jidanî, adică 1 la 58 locuitorî;
Turcia, 380,000 jidanî, adică 1 la 26 locuitorî.
Noî putem adaogă :
România, 400,000 jidanî, adică 1 la 13 locuitorî.
Prin urmare, 1 România are relativ o populaţiune evreescă de 2 orî maî mare de cât Statul din’ Europa care conţine relativ maî mulţî jidanî, adică de cât Turcia , şi de 600 de orî maî mare de
cât Svedia, care conţine cea maî mică populaţie evreescă
Luând numaî Statele cu cele maî mari cifre absolute de evreî, vedem că în :
pagina 15
Rusia, jidanii constituă a 110-a parte din populaţia totală;
Austria, jidanii constituă a 79 – a parte din populaţia totală;
Germania, jidaniî constituă a 144-a parte din populaţia totală;
Belgia, jidanii constituă a 112-a parte din populaţia totală;
Francia, jidanii constituă a 600-a parte din populaţia totală;
Italia, jidaniî constituă a 700-a parte din populaţia totală;
România, jidanii constituă a 13-a parte!
Mare atragere are pentru neamul israelit acesta persecuţie!.. Mare, dulce i se vede, de -vreme ce toţî alergă la densa ca la un gheşeft plin de mari folose.
Bine-voiască dar Europa a înţelege odată pentru tot-d’a-una că precum în secoliî trecuţi evreii persecutaţî pentru causa de religie în Francia, Englitera, Germania, Italia, Spania şi Portugalia, găseu un adăpost în ţera Română, tot asemenea şl în dilele nostre evreiî nepersecutaţî astădî în acele ţerî civilisate, alergă iar la noî, şi astă dată cu sutele de miî însă nu pentru ca să fie persecutaţî de Românî, dar pentru ca să aibă şi eî la rîndul lor pe lume rolul de persecutori şi să persecute pe aceî ce le dau ospitalitate Cifrele au o elocuenţă neînvinsă!
Încă o- dată, iată adeverul! Şi însă Europa a credut şi crede din contra, atât de dibaciii a fost surprinsă confienţa sa, atât a fost de activ, de influent, de neîmpăcat, de victorios, sistemul clevetireî aplicat în contra nostră de Alianţa israelită!
Aicî stăm şi ne întrebăm cu mirare : cum nisce omenî atât de eminenţi ca aceî ce compun comitetul Alianţeî israelite, s’au înjosit a se servi de o armă atât de degrădătore? Căcî nimic nu’î mai infamant pe lume ca rolul de calomniator…. şi ne place a crede că însuşi aceî omenî au fost induşi în erore de către nisce fanaticî şi de rea credinţă corespondenţi din ţeră. Ast-fel, pe baza raporturilor mincinose ce primiau, au indus şi ei în erore pe supremii legislatorî aî Congresului de la Berlin.
Prin urmare , România este astădi victima uneî erorî isvorîtă dintr’uă infamă calomnie
Ce efect a avut asupra sorteî nostre acea erore? Un efect desastros, inic, umilitor şi stigmatisător pentru naţia Română !
Europa . indignată de tabloul atâtor crudimi, atâtor nelegiuiri ,- atâtor pretinse acte de barbarie comise de noî asupra nenorociţilor
pagina 16
evrei ne-a condamnat fără a ne asculta. Europa, convinsă că suntem un popor netolerant, fanatic, barbar şi persecutor, ne-a pus pe acelaş rând cu sălbaticii din Africa, au găsit că facem pată în secolul XIX, în acest secol de lumină, şi că merităm o penalitate.
Europa deci a decis a nu recunosce independenţa nostră, pene maî ânteiu nu vom pune capet barbariei nostre, pene nu vom înceta de a schingiui pe evrei, pene ce în fine nu vom acorda acestora drepturi civile şi politice]
lată situaţia esactă in care ne aflăm : un popor acusat, condemnat fără judecată în presenţa altui popor calomniator şi năvălitor!
Indignarea Europei a fost atât de mare, în cât nu a permis de a lua în consideraţie :
i. Că dndependenţa nostră ne-am recâştigat’o înşine cu arma în mână, cu preţul sângelui nostru- că independenţa nostră este un fapt desăvârşit — un fait accompli — şi recunoscut de marii Atleţi ai ultimului’ resboiu; de împeratul Alexandru şi de Sultanul, fostul nostru suzeran; că independenţa nostră nu ne-a fost acordată de pomană de către alţiî, dar că acea gloriosă pomană ne-am făcut’o noi înşine prin vrednicia nostră.
2. Că în calitate de beligeranţi învingători… nu învinşi… am meritat a fi scutiţi de orî-ce condiţii umilitore într’un tratat de pace încheiat în urma resboiuluî la care am luat o parte gloriosă”.
3. Că tratatul de la San-Stephano, care-le_ nu a fost abrogat în întregul seu, proclamase independenţa nostră
4. Că dreptul internaţional positiv nu obligă pe o naţie care n’a fost representată la un Congres, a se supune obligaţiilor impuse ei’ de acel Congres, atunci mai cu scmă când ea este învingetore iar nu învinsă,
Meşter” prestidigitator a fost dar Alianţa israelita dacă a reuşit a introduce prin surprindere în tratatul de la Berlin o cestiune cu totul străină resboiuluî oriental, cestiunea israelita) şi tot prin surprindere ţintesce a se resolva acesta cestiune în Parlamentele Române.
Elocuent advocat a fost Alianţa israelita daca aţâţând indignarea Europei în contra nostră, a aprins’o în aşa grad incât Europa să ne condamne pe noî Românii a plăti pacea Orientului cu o
bucată din pământul nostru, cu Basarabia; să ne condamne tot-o-dată a plăti recunoscerea independenţei nostre cu sacrificarea dreptului nostru suveran de legiferare; să ne condamne în fine a da drepturi la sute de miî de străinî isgoniţî de aiurea, adăpostiţi între noî ca duşmanî făţarnici”
..paginile 17-23 în imagini e mai bine şi mai simplu https://uploads.disquscdn.com/images/76055deaa64d4d405d2abcf195ea7f3268574f2ac9d96aa68ed191a85730139b.jpghttps://uploads.disquscdn.com/images/102d226068ee0d90f7ce0e020d7016a6bf539e17ecbfa1dc6bebf1cc19c7afd4.jpghttps://uploads.disquscdn.com/images/e0a6ff605cadf1ab99ef4273a6faf2ba191eee6d80ce43d932874fea4220ae8a.jpghttps://uploads.disquscdn.com/images/482fd59f2f771212146d68eabe5b387492d639999fbc3f075803dba36cb07378.jpghttps://uploads.disquscdn.com/images/c9dcd6418a117ac3ba521ef07b64afb7a24f32f33723fd8d9f37595a8ac847e8.jpghttps://uploads.disquscdn.com/images/a016c3b3151da904cd80164260b1f2342bdb60521e3f8b313147fdc9267d7bd0.jpghttps://uploads.disquscdn.com/images/f414d6e6a01b8ab03c1dccd06c92fed308f768a92a3ef31e7f005f9b386b2d36.jpg
Foarte importanta lectura!
Multumim mult!
Termenul de o „MODERNA IUDAIDA” pentru cucerirea iudaica actuala este foarte util si merita inregistrat !!!!!!!!!!!!!!!!
Daca-l retinem si utilizam ca termen in istoriografie , vom intelege si exprima mai pertinent si contrareactia inevitabila oricarui fenomen istoric, care urmeaza sa se instaleze cu aceeasi forta . .
Citiţi toate paginile (sunt 23, şi cu scrisul mai mare, se poate şi descărca pdf ) la:
https://www.academia.edu/29816206/Vasile_ALECSANDRI_-_Discurs_%C3%AEn_%C8%98edin%C8%9Ba_Senatului_Art.7_10_oct_1879
sau
http://ia601700.us.archive.org/6/items/VasileAlecsandri-DiscursInSedintaSenatuluiArt.71879/VasileAlecsandri-DiscursInSedintaSenatuluiArt.71879.pdf
Redau de la pagina 12
Iată, D-lor, cum Alianţa a esploatat cu profit câmpul murdar al calomniei, şi Europa, indusă în erore a credut’o, dar! a credut’o Europa luminată ! . . .
Noî am despreţuit aceste clevetiri dilnice respândite prin foile de publicitate; am comis greşela de a nu ne apăra la timp dina- intea opiniei publice, şi de a respuude la nisce acusări falşe ce
pagina 12
ascundeau un scop perfid , arătând la rândul nostru adeverul. Şi acest adever este căi’nu noî Românii suntem persecutorii, ci noi suntem persecutaţî; nu noî comitem crima persecuţiei religiosă în contra evreilor, ci evreiî comit crima uneî persecuţii complexe în contra nostră, persecuţie .şi religiosă şi economică şi naţională.
Am neglijat de a desfăşura în ochiT Europei tabloul îngrozitor al năvălireî sistematice şi demoralisătore a evreilor, unii isgoniţî din Austria şi din Rusia, pentru purtările lor nelegale, şi ceî mai mulţi trămişî la noî din ordinul Alianţeî israelite. Am neglijat de a pune în privirea lumeî lungul isvod de locuitori aduşî la sapă de lemn, şi de familii o dată avute şi astădî cădute în sărăcie, prin unelta infamă a usureî şi prin hrăpirea nesăţiosă a evreului ce esploatcză maî cu seamă Moldova. Am negligeat de a publica în foile europene durerosul şi înspăimântătorul martirolog a nenorociţilor Români otrăviţî de evreî prin beuturî falsificate.
Spirtul, apa de foc, vărsat de Americanî în gura selbaticilor a contribuit a distruge maî mult poporaţia indigenă de cât armele de foc. Rachiul otrăvit vîndut de evreî prin satele nostre are aceiaşî ţintă şi produce acelaşî efect. Demoralisarea , secarea puterilor, tâmpirea şi morteaT ‘
Acesta este adeverul ^deverat! iar nu câte-va incidente isolate şi forte rarî cari sunt de domeniul poliţiei’ corecţionale şi pe care Alianţa israelită le grupeză cu multă dibăcie pentru ca să compue
din ele un tablou de persecuţie religiosă.
l’rivcscă Europa nepărtinitore starea prosperă a celor ce se dic persecutaţî de noî, în comparaţie cu starea de quasi-miserie acelor ce sunt acusaţî de a fi persecutorî, şi declare în consciinţă din care parte este persecuţie?
-, Espliee Europa învăţată acest fenomen unic şî straniu în istoria omenireî : Cum persecutatul se bucură de tote libertăţile religiose şi comerciale, cum pote el circula şi a se aşeda unde’î place? Cum pote clădi burguri’ şi ridica sinagoge, şi fonda jurnale, şi avea întruniri publice fără nicî o împedicare, fără nici un control din partea guvernuluî? Şi cum pe de altă parte persecutatorul să fie supus la tote sarcinile Statului, să fie esploatat pane la măduvă de cel
pretins persecutat, şi în loc să prospere, să se îmbogâţcscă în paguba persecutatului, din contra, el stăpân în ţera luî, să scadă, să
pagina 13
ajungă la marginea miserieî şi în fine să tindă a dispare sub valurile năvălitore acelor persecutaţi de ej ‘
Fac apel la Europa luminată, fac apel chiar la acei israeliţi cărora simţul de echitate şi de lealitate nu le este străin, să declare din care parte este persecuţie/
Dar se va găsi pote un filantrop, om de Stat, economist politic care ar dîce că persecutorul român e leneş, şi persecutatul evreii e harnic; că românul trebue să dea pas evreului, fiind unul inert şi cel-alt activ. La acesta stranie aserţiune, voiu respunde acelui’ cconomist-politic atât de aspru în privinţa românuluî, şi atât de generos în privirea evreului, ‘î voiii respunde invitându’l să’şi arunce ochii pe câmpiele ţăreî şi să vadă cine muncesce sub arşiţa soreluî în lunile de vară? Cine cu sudorea lui scote roda pământului pentru ca economistul-politic să aibă cu ce trăi în lux, şi pentru ca evreul persecutat să aibă ce esploata fără muncă?
Românul e leneş? Dar!… El e leneş la câscigurî ilicite, şi acesta lene ‘1 onoreză, căcî e o calitate, o probă de consciinţă.
În fine esplice Europa luminată un alt fenomen : Cum se face ca evreii din ţerile în eare se bucură de tote drepturile cetăţenesc!, fug de acele ţerî, se lepădă de acele drepturi, şi vin cu sutele de miî să se arunce în ghiarele persecuţiei române? Cum se face că în timp de 20 de ani numerul acelor nenorociţi’ persecutaţî a crescut de la 80,000 pene peste 400,000;:
Iată un tablou îngrozitor de crescerea numerului acestei populaţiunî năvălitoare.
Recensementul din 1859 arată pentru populaţiunea României următoarele cifre :
4,299,000 creştini …. Populaţiune totala 4,434,000 suflete.
135,000 jidani.
Mişcarea populaţiuneî, adică sporirea prin escesul nascerilor asupra morţilor , după documentele statistice, ne dă pene la 1872, următorele cifre :
4,586,500 crescini …. Populaţiune totala în 1S72 : 4,846,500 suflete.
260,000 jidani.
Pe basa aceleiaşi crescerî, populaţiunea pentru sfîrşitul anului 1879, se pote admite astfel :
pagina 14
4,759,500 crescini …. Populaţiune totală în 1879 : 5,095,300 suflete.
335,800 jidani.
Cifra de 335,800 jidani, în 1879, este prea mică: I. pentru că punctul de plecare adică, recensământul din 1870 este greşit în mai puţin ; al 2-lea pentru că nimic nu este mai greu de cât înregistrarea esactă a nascerilor şi morţilor la evreî (maî ales de la 1859 pene la 1870); şi al 3-lea pentru că în acea cifră nu se coprinde escesul imigraţiuneî evreescî, asupra emigraţiuneî, în intervalul de la 1872 – 1879. Aşa fiind, cifra în genere admisă de 400,000 evreî astădî în fiinţă, se poate privi ca adeverată şi maî de grabă ca un minimum.
Din cifrele maî sus espuse resultă că, pe când populaţiunea creştină în 20 anî, de la 1859- 1879 a sporit cu 470,000 suflete, adică cu a 9-a parte , populaţiunea evreescă în acelaş interval a crescut cu 200,800 suflete, adică cu de 2 şi jumetate orî, întreaga populaţiune evreescă ! !
D. Moşeau de Ionnes, arată tabloul următor :
Svedia şi Norvegia, 450 jidanî, adică I la 7,500 locuitorî.
Anglia, 12,000 jidanî, adică 1 la 1,750 locuitorî;
Elveţia, 1,970 jidanî, adică 1 la 1,100 locuitorî;
Prusia, 135,000 jidanî, adică 1 la 800 locuitori;
Francia, 60,000 jidanî, adică 1 la 600 locuitorî;
Italia, 38,000 jidanî, adică 1 la 500 locuitorî;
Danemarca, 6,000 jidanî, adică 1 la 330 locuitorî;
Grecia, 7,000 jidanî, adică 1 la 140 locuitorî;
Germania, 1 50,000 jidanî, adică 1 la 90 locuitorî;
Belgia şi Olanda, 80,000 jidanî, adică 1 la 72 locuitorî;
Austria, 453,000 jidanî, adică 1 la 60 locuitorî;
Rusia, 658,000 jidanî, adică 1 la 58 locuitorî;
Turcia, 380,000 jidanî, adică 1 la 26 locuitorî.
Noî putem adaogă :
România, 400,000 jidanî, adică 1 la 13 locuitorî.
Prin urmare, 1 România are relativ o populaţiune evreescă de 2 orî maî mare de cât Statul din’ Europa care conţine relativ maî mulţî jidanî, adică de cât Turcia , şi de 600 de orî maî mare de
cât Svedia, care conţine cea maî mică populaţie evreescă
Luând numaî Statele cu cele maî mari cifre absolute de evreî, vedem că în :
pagina 15
Rusia, jidanii constituă a 110-a parte din populaţia totală;
Austria, jidanii constituă a 79 – a parte din populaţia totală;
Germania, jidaniî constituă a 144-a parte din populaţia totală;
Belgia, jidanii constituă a 112-a parte din populaţia totală;
Francia, jidanii constituă a 600-a parte din populaţia totală;
Italia, jidaniî constituă a 700-a parte din populaţia totală;
România, jidanii constituă a 13-a parte!
Mare atragere are pentru neamul israelit acesta persecuţie!.. Mare, dulce i se vede, de -vreme ce toţî alergă la densa ca la un gheşeft plin de mari folose.
Bine-voiască dar Europa a înţelege odată pentru tot-d’a-una că precum în secoliî trecuţi evreii persecutaţî pentru causa de religie în Francia, Englitera, Germania, Italia, Spania şi Portugalia, găseu un adăpost în ţera Română, tot asemenea şl în dilele nostre evreiî nepersecutaţî astădî în acele ţerî civilisate, alergă iar la noî, şi astă dată cu sutele de miî însă nu pentru ca să fie persecutaţî de Românî, dar pentru ca să aibă şi eî la rîndul lor pe lume rolul de persecutori şi să persecute pe aceî ce le dau ospitalitate Cifrele au o elocuenţă neînvinsă!
Încă o- dată, iată adeverul! Şi însă Europa a credut şi crede din contra, atât de dibaciii a fost surprinsă confienţa sa, atât a fost de activ, de influent, de neîmpăcat, de victorios, sistemul clevetireî aplicat în contra nostră de Alianţa israelită!
Aicî stăm şi ne întrebăm cu mirare : cum nisce omenî atât de eminenţi ca aceî ce compun comitetul Alianţeî israelite, s’au înjosit a se servi de o armă atât de degrădătore? Căcî nimic nu’î mai infamant pe lume ca rolul de calomniator…. şi ne place a crede că însuşi aceî omenî au fost induşi în erore de către nisce fanaticî şi de rea credinţă corespondenţi din ţeră. Ast-fel, pe baza raporturilor mincinose ce primiau, au indus şi ei în erore pe supremii legislatorî aî Congresului de la Berlin.
Prin urmare , România este astădi victima uneî erorî isvorîtă dintr’uă infamă calomnie
Ce efect a avut asupra sorteî nostre acea erore? Un efect desastros, inic, umilitor şi stigmatisător pentru naţia Română !
Europa . indignată de tabloul atâtor crudimi, atâtor nelegiuiri ,- atâtor pretinse acte de barbarie comise de noî asupra nenorociţilor
pagina 16
evrei ne-a condamnat fără a ne asculta. Europa, convinsă că suntem un popor netolerant, fanatic, barbar şi persecutor, ne-a pus pe acelaş rând cu sălbaticii din Africa, au găsit că facem pată în secolul XIX, în acest secol de lumină, şi că merităm o penalitate.
Europa deci a decis a nu recunosce independenţa nostră, pene maî ânteiu nu vom pune capet barbariei nostre, pene nu vom înceta de a schingiui pe evrei, pene ce în fine nu vom acorda acestora drepturi civile şi politice]
lată situaţia esactă in care ne aflăm : un popor acusat, condemnat fără judecată în presenţa altui popor calomniator şi năvălitor!
Indignarea Europei a fost atât de mare, în cât nu a permis de a lua în consideraţie :
i. Că dndependenţa nostră ne-am recâştigat’o înşine cu arma în mână, cu preţul sângelui nostru- că independenţa nostră este un fapt desăvârşit — un fait accompli — şi recunoscut de marii Atleţi ai ultimului’ resboiu; de împeratul Alexandru şi de Sultanul, fostul nostru suzeran; că independenţa nostră nu ne-a fost acordată de pomană de către alţiî, dar că acea gloriosă pomană ne-am făcut’o noi înşine prin vrednicia nostră.
2. Că în calitate de beligeranţi învingători… nu învinşi… am meritat a fi scutiţi de orî-ce condiţii umilitore într’un tratat de pace încheiat în urma resboiuluî la care am luat o parte gloriosă”.
3. Că tratatul de la San-Stephano, care-le_ nu a fost abrogat în întregul seu, proclamase independenţa nostră
4. Că dreptul internaţional positiv nu obligă pe o naţie care n’a fost representată la un Congres, a se supune obligaţiilor impuse ei’ de acel Congres, atunci mai cu scmă când ea este învingetore iar nu învinsă,
Meşter” prestidigitator a fost dar Alianţa israelita dacă a reuşit a introduce prin surprindere în tratatul de la Berlin o cestiune cu totul străină resboiuluî oriental, cestiunea israelita) şi tot prin surprindere ţintesce a se resolva acesta cestiune în Parlamentele Române.
Elocuent advocat a fost Alianţa israelita daca aţâţând indignarea Europei în contra nostră, a aprins’o în aşa grad incât Europa să ne condamne pe noî Românii a plăti pacea Orientului cu o
bucată din pământul nostru, cu Basarabia; să ne condamne tot-o-dată a plăti recunoscerea independenţei nostre cu sacrificarea dreptului nostru suveran de legiferare; să ne condamne în fine a da drepturi la sute de miî de străinî isgoniţî de aiurea, adăpostiţi între noî ca duşmanî făţarnici”
..paginile 17-23 în imagini e mai bine şi mai simplu
https://uploads.disquscdn.com/images/76055deaa64d4d405d2abcf195ea7f3268574f2ac9d96aa68ed191a85730139b.jpg https://uploads.disquscdn.com/images/102d226068ee0d90f7ce0e020d7016a6bf539e17ecbfa1dc6bebf1cc19c7afd4.jpg https://uploads.disquscdn.com/images/e0a6ff605cadf1ab99ef4273a6faf2ba191eee6d80ce43d932874fea4220ae8a.jpg https://uploads.disquscdn.com/images/482fd59f2f771212146d68eabe5b387492d639999fbc3f075803dba36cb07378.jpg https://uploads.disquscdn.com/images/c9dcd6418a117ac3ba521ef07b64afb7a24f32f33723fd8d9f37595a8ac847e8.jpg https://uploads.disquscdn.com/images/a016c3b3151da904cd80164260b1f2342bdb60521e3f8b313147fdc9267d7bd0.jpg https://uploads.disquscdn.com/images/f414d6e6a01b8ab03c1dccd06c92fed308f768a92a3ef31e7f005f9b386b2d36.jpg