La o aniversare
Pe toboganul statului R.Moldova – Dezastrul total al celor 25 de ani
Experiența dezastrului Moldovei de Est în ultimul sfert de veac ne permite deducerea unor concluzii. Iată concluziile mele:
- Schimbări favorabile:
- 1.sporirea numărului de persoane cu autoindentificarea de român moldovean;
2.o anumită ameliorare a vorbirii limbii române;
3.dispariția îngrădirii circulației oamenilor de rând, a cărților, artiștilor peste hotarul de pe Prut;
4.ariția posibilității și creșterea numărului de studenți moldoveni care fac o facultate în România;
5.translarea posturilor Tv românești în Moldova de Est;
6.creșterea numărului de persoane care îmbracă costume naționale;
7.ridicarea calității muzicii populare românești din Moldova de Est la nivel superior celei din prezent în România;
8.slobozire la gură – vorbește/scrie ce vrei, cum vrei;
9.slobozire la manifestările de protest – se acumulează tot mai multe pricini de a protesta… ;
10.intrarea tehnologiilor informaționale în comunicații, activitățile profesionale și în cotidian;
11.însușirea unor tehnici calitative în construcții;
12.întreținerea mai bună a drumurilor.
II.Schimbări nefavorabile-dezastruoase:
1.dezideologizarea și pierderea reperelor politico-filosofice;
2.dezindustrializarea, transformarea Moldovei din republică indusrial-agrară în una agrară;
3.ruinarea gospodăriei sătești;
4.fărămițarea suprafețelor agricole în loturi individuale mici, cu rentabilitate redusă;
5.privatizarea hoțească a proprietăților poporului gestionate anterior de stat;
6.formarea burgheziei mari – a unei clase dominante exploatatoare;
7.impunerea unui stat antinațional, care stă la straja intereselor clanurilor dominante, stat devorat de mafii și aservit de neocolonialism;
8.scăderea natalității;
- depopularea amenințătoare nemaivăzută a satelor prin emigrarea economică;
10.impunerea medicinii cu plată;
11.impunerea studiilor superioare cu plată;
- degradarea sistemului de învățământ preuniversitar;
13.stricarea pregătirii profesionale a pedagogilor;
- deplasarea întreprinderilor importante (rămase în viață) și a băncilor în măini străine, care scot veniturile peste hotare;
15.trecerea majorității păturii intelectuale în serviciul deservirii regimului și a clanurilor politico-oligarhice;
- dispariția optimismului social la majoritatea populației;
17.vasalizarea conducerii statului față de structurile financiare apusene și față de centrele de putere transnaționale și supranaționale;
18.lărgirea puterii și a rolului antinațional al mafiilor;
19.Apariția societăților secrete transnaționale masonice – structuri necontrolate nici de stat, nici de electorat;
20.lansarea schemelor de fraudare a banului public (spălarea de bani, scoaterea banilor în bănci off-shore, crearea și funcționarea firmelor intermediare-căpușă, trucarea licitațiilor);
- apariția practicii răketului;
- sustragerea banilor populației cu metoda prețurilor înalte la mărfuri și medicamente, gaze și electricitate;
23.creșterea traficului și consumului de narcotice;
24.apariția fenomenului vânzării organelor corpului uman;
25.apariția sclaviei sexuale și a exportului de femei pentru prostituție;
26.apariția fenomenului declasării sociale a unor segmente largi de populație (trecerea intelectualilor și a unor muncitori calificați la activități de muncă necalificată și neprestigioasă);
27.sporirea corupției aparatului administrativ;
- dezlânarea considerabilă social-politicăa societății și incapacitatea de creare a unei forțe politice pro-naționale de centru-stânga;
29.instalarea fenomenului poluării culturale masive cu produse sub-culturale ;
30.scoaterea arbitrară, la insistența diriginților de peste hotare, a homosexualității din psihiatrie în normalitate demonstrativă;
- impunerea din afară a ”educației sexuale ” a copiilor de la vârstă fragedă;
32.dispariția practicii revocării deputaților autocompromiși de nelegiuiri;
- destrămarea familiilor, unde măcar un membru este plecat la munci peste hotare;
- tulburări emoționale și stricarea educației copiilor din familiile cu părinți plecați la slugărit peste hotare;
35.degradarea artei teatrale, coborârea nivelului etic și artistic pănă la vulgar și trivial;
36.dispariția cinematografiei artistice moldovenești;
- închiderea librăriilor sătești ”Luminița ” și transformarea lor în ”alcoolițe ”- crâșme și baruri;
- „secetă” în literatura artistică;
39.reducerea numărului școlilor;
40.micșorarea numărului de persoane cititoare de cărți;
- sporirea mentalității consumiste și filistine;
42.instalarea proprietății private asupra mijloacelor de producere;
- instalarea exploatării omului de către om;
44.divizarea pe verticală a societății, împărțirea în clase antagoniste: avuți-dominanți și neavuți-exploatați;
- degenerarea oportunistă și burgheză a partidului comunist – unicul partid a cărui ideologie ar fi putut întemeia apărarea intereselor oamenilor muncii în lupta cu clasa dominantă;
46.apariția fenomenului șomajului;
- sporirea supravegherii cetățenilor de către structurile statale;
48.o nouă divizare a societății: în pro-Imperiul Rus și pro-Imperiul colonial UE;
49.instalarea dependenței funcționării statului de remitențele moldovenilor din străinătate și de împrumuturile externe de la băncile mondiale;
50.falimentul statalității R.Moldova.
Care sunt adevărurile necesare elaborării strategiei ieșirii din dezastru?
Vitalie Pastuh-Cubolteanu
(”Făclia”, 26 august 2016)
Fenomenele sociale şi economice descrise de Vitalie Pastuh-Cubolteanu, sunt identice în ambele state româneşti; Republica Moldova şi România.
Problema se pune cum ieşim noi cetăţenii acestor două state româneşti, din dezastrul economic şi social actual, dezastru apărut după evenimentele din anul 1989.
S.U.A, prin reprezentantul lor la Chişinău, a exprimat poziţia americanilor referitoare la unirea celor două state româneşti. Cinismul reprezentanţilor SUA nu este recent, este mai vechi, a fost demonstrat de mai multe ori, în istorie, românii nu aflaseră încă.
Ca urmare românii din cele două state româneşti, cei care mai sperau în unire, în prosperitatea adusă de statul unitar românesc mai mare, mai puternic şi mai prosper, nu mai au motive de optimism, vizavi de cinismul americanilor, respectiv a reprezentantului SUA în Republica Modova, cinism exprimat de un individ al cărui nume nici măcar nu vreau să îl menţionez.
Soluţia este în unirea celor două state româneşti, unire a românilor, evenimente la care s-au împotrivit în trecut şi se împotrivesc în prezent, toţi neprietenii(inamicii) noştri, inclusiv azi şi americanii, deoarece aceşti neprieteni ai românilor, aplică cu cinism dictonul vechi; „divide şi stăpâneşte”.
Şi totuşi unirea românilor şi eliminarea fenomenelor prezentate la capitolul II.Schimbări nefavorabile-dezastruoase, de către autorul materialului, Vitalie Pastuh-Cubolteanu, este soluţia de ieşire din dezastrul economic şi social actual din cele două state româneşti.
Cresteti nuci va rog, ca in Moldova!
http://agrointel.ro/24599/infiintarea-unei-livezi-de-nuci-cu-fonduri-europene-afacerea-agricola-la-care-investitia-se-amortizeaza-de-la-prima-recolta/
Înființarea unei livezi de nuci cu fonduri europene: Afacerea agricolă la care investiția se amortizează de la prima recoltă
14 septembrie 2014 agrointel.ro
Înființarea unei livezi de nuci este una dintre cele mai bune investiții în acest moment, susțin specialiștii din piața agricolă care estimează că există un deficit de până 100.000 de tone de miez de nucă în fiecare an, la nivel mondial. Cei mai mari cumpărători de nucă provin din țările arabe, dar se fac exporturi bune și către Spania sau Grecia.
În România, suprafețele cultivate cu nuci sunt în creștere aproape exponențială, așa că este posibil ca în următorii ani să devenim un furnizor important pentru Europa și nu numai. Pe treabă s-au pus și vecinii din Republica Moldova, iar un exemplul lui Victor Guțu, agricultor şi directorul Asociaţiei AMG Kernel din raionul Soroca, este demn de luat în seamă.
Guțu lucrează 7.000 de hectare de teren agricol, dintre care, pe 750 de hectare a înființat o livadă de nuci. Anul acesta a recoltat primele nuci și spune că a reușit să își amortizeze investiția cu cele 700 de kilograme recoltate de pe fiecare hectar de livadă de nuci.
Înainte de a investi în livada sa, Guțu spune că s-a documentat care sunt cele mai bune soiuri, optând pentru cele moldovenești, despre care se declară foarte mulțumit. A avut de ales între soiurile de nuci: Cazacu, Costiujeni, Kogălniceanu, Corjeuţi, Schinoasa şi Călăraşi. Dintre acestea, cel mai mare potenţial îl are, crede Guțu, soiul Kogălniceanu, care rodeşte precum un smochin, cu până la şapte nuci în „ciorchine”. În comparaţie, un soi obişnuit are cel mult trei nuci în „ciorchine”. Fermierul spune că acești nuci rezistă la îngheţ şi are o productivitate medie de la două, până la patru tone, în funcție de modul în care este îngrijită livada. În plus, miezul este dulce, de bună calitate, cu aspect comercial.
În România au prins nucii franțuzești
În comparație, în România sunt foarte populari nucii franțuzești – soiurile Lara, Fernor sau Franquette, mai ales că pe piață există furnizori de puieți care pot pune la dispoziție cantitățile necesare. În Moldova, însă, se pare că soiurile regionale au fost păstrate și promovate. Chiar și Victor Guțu recunoaște că are profitul asigurat pentru că a dezvoltat un sistem integrat în care nu doar că are o livadă mare, dar își produce singur materialul săditor, are pepiniera sa, utilaje pentru recoltarea mecanizată și un centru de colectare și prelucrare a nucilor, așa că furnizează la export doar miez, cu un preț de până la 10 euro/kilogram.
Despre clienți, fermierul moldovean spune că nu lipsesc și că nu face față comenzilor. Cel mai mult a vândut anul acesta în Spania și Iraq, apreciind că țările arabe sunt o piață care poate absorbi cantități impresionante.
În privința investiției, este vorba de sume începând de la 2.000 de euro pentru un hectar de livadă cu nuci franțuzești, însă e bine de știut că prima recoltă serioasă apare în al cincilea an de la înființarea livezii de nuci. Totuși, și al patrulea an oferă o cantitate rezonabilă de nuci. În al șaptelea și al optulea an livada începe să aibă producția maximă, care, la unele soiuri – precum cele franțuzești, este de circa 6-8 tone la hectar. În medie, se pot obține doi euro pe kilogramul de nuci în coajă și 6 euro pe kilogramul de miez, așa că merită să așteptați intrarea pe rod a pomilor.
Programul de reconversie pomicolă ajută afacere cu nuci
Pentru românii care își doresc să înființeze o livadă de nuci, perioada următoare va aduce o oportunitate de finanțare prin fonduri europene a acestei afaceri. Astfel, prin programul de reconversie pomicolă 2014-2020 se pot obține finanțări și pentru exploatațiile de nuc. Vor primi mai ușor finanțare fermele mici, care includ în proiect și realizarea unei pepinierte proprii și comercializarea directă a recoltei, după prelucrare. Un alt avantaj îl vor avea asciațiile de producători, noul PNDR urmărind și creșterea nivelului de asociere în agricultura românescă. Autoritățile estimează că fondurile alocate vor depăși 200 de milioane de euro pentru tot programul, așa că toți cei care vor fi pregătiți să acceseze banii europeni în primele sesiuni, vor avea cea mai mare șansă să primească finanțare.