Adevărul despre Gaddafi face parte din adevărul despre Ceaușescu

Cer scuze de subiectul off topic,

.

Libia este o tara desertica, iar industrializarea de dupa Marea Revolutie
Al-Fatah din 1969 a dus o scadere masiva a resurselor si asa insuficiente de
apa.
In 1953, eforturile de a descoperi petrol in sudul Libiei s-au soldat cu
descoperirea unor resurse enorme de apa potabila. Analizele cu radiocarbon
facute au demonstrat ca apa este in acel rezervor fosil inca din era glaciara,
de peste 40 000 de ani. Spre sfârsitul anilor ’60 a fost conceput proiectul
Marele Rau Artificial, iar lucrarile au fost demarate de-abia in 1984.
mai mult la …. http://www.misiuneacasa.ro/iri…

În 1965 Charles de Gaulle a tinut un discurs în care cerea, printre altele, întoarcerea la aur ca etalon monetar
vezi …. http://www.ina.fr/fresques/de-….

În acelasi an (dolarul şi alte monede naţionale încă aveau acoperire în
aur) Franta a reuşit să convertească în aur 150 de milioane de dolari şi ceruse
Rezervei Federale Americane convertirea a încă 150 de milioane. Exemplul
francez a fost urmat de Spania lui Franco.
Ambele personaje politice au părăsit la scurt timp după aceea prim planul
scenei politice, unii istorici considerând că aceste evenimente ar avea
legatură cu „atacul” lor asupra dolarului. În 1971 la ordinul mafiei bancare a Rezervei Federale aflate sub controlul clanului Rothschild, Nixon a decretat că SUA încetează unilateral convertirea dolarilor în aur şi renunţă definitiv la etalonul-aur.)
O serie de ţări au început discuţii despre realizarea tranzacţiilor comerciale interstatale în aur. China a anunţat emiterea unor yuani de aur şi mai multe ţări asiatice şi africane au discutat, de asemenea, posibilitatea revenirii la standardul de aur.
Muammar Ghaddafi a devenit principalul iniţiator al ideii de a renunţa la
dolari şi euro.
El a cerut lumii arabe şi africane să înceapă utilizarea unei monede noi –
dinarul de aur.
El a sugerat şi realizarea unui stat african unit, având o populaţie de 200
de milioane de oameni ce vor folosi această monedă.
Ideea unei monede unice din aur şi a unirii ţărilor africane într-un singur
stat federativ puternic a fost foarte bine primită de către mai multe ţări
arabe şi de către aproape toate ţările africane. Singurii oponenţi au fost
Republica Africa de Sud şi şeful Ligii Statelor Arabe. Dacă realizarea Uniunii
Africane şi adoptarea unei monezi unice au fost pe placul francmasoneriei
mondiale nu acelaşi lucru se poate spune şi despre renunţarea la dolar şi euro
în favoarea dinarului de aur. Această iniţiativă a Libiei a fost foarte criticată de către Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană. Potrivit unui discurs al preşedintelui francez Nicolas Sarkozi: „libienii ameninţa securitatea financiară a omenirii”.
Numeroasele critici la adresa liderului libian nu au dat nici un rezultat:
Ghaddafi a făcut în continuare paşii care au dus la crearea Africii Unite şi a
continuat demersurile în direcţia trecerii la standardul monetar din aur.
În cele ce urmează redăm un fragment dintr-un interviu cu German Sterligov,
creatorul „Bursei aurului” din Moscova, în cadrul unei emisiuni a postului rusesc „Dojd”:
Olga Pispanen: Şi apoi a venit condamnarea Libiei…
GS: O să-ţi spun ce evenimente au dus la acest lucru. În 2002
prim-ministrul malaezian Muhammad împreună cu Muammar Ghaddafi au propus lansarea unui dinar de aur.
La început această idee a fost aprobată de către Irak, Sudan, Bruney şi
Indonezia, iar în anul următor Emiratele Arabe Unite şi alte ţări au aderat la
aceasta iniţiativă. Ei au inceput sa lucreze la această idee, au existat şedinţe ale miniştrilor de finanţe din aceste ţări, la care a început să prindă viaţă proiectul de a refuza tranzacţiile comerciale în dolari şi euro în favoarea folosirii dinarului de aur. A existat un proiect pilot în care monede de aur au fost bătute şi au început să fie folosit în Malaezia, Indonezia şi Iran. Ele au fost folosite în magazine obişnuite şi chiar şi acum pot fi folosite acolo, la fel ca orice altă monedă.
OP: Ai cumva un dinar de aur la tine?
GS: Nu am dinari, dar am „goldeni”, pentru că fiecare ţară ar trebui să adopte propriul tip de monede de aur, iar noi le-am numit „goldeni”.
OP: De ce se numeşte aşa? Nu suna prea ruseşte.
GS: „Golden” înseamnă „făcut din aur” în limba engleză.
Înainte de aceasta, în Rusia, am avut „guldeni” şi „zloti”.
Le-am făcut la monetaria rusă „Gosznak”. Am sugerat Libiei să folosească moneda noastră, dar au considerat că e prea mare, cântăreşte 1 uncie.
Dmitri Kaznin: Cum anume sugeraţi sa fie folosite aceste monede?
GS: Au existat discuţii pentru o lungă perioadă de timp între oamenii de afaceri ruşi şi arabi, care au fost găzduite de către Nadejda Azarenkova şi de firma de avocatura a lui Artur Airapetov, la care sunt şi eu co-proprietar. S-a ajuns la o situaţie similară cu cea dintre Stalin şi Hitler: Stalin era deja pregătit pentru agresiunea lui Hitler şi a plasat trupele sale la frontieră, dar Hitler dintr-un singur atac a distrus totul.
Acelaşi lucru a făcut şi societatea occidentală. Asta este opinia mea: Muammar Ghaddafi era gata să declare respingerea folosirii dolarului şi a monedei euro în tranzacţii, însă a fost oprit de către sistemul bancar internaţional. Conturile sale internaţionale au fost blocate sub falsul motiv al
„încălcării drepturilor omului”.
OP: Conturile au fost blocate după anunţul că el a început să tragă în civili.
GS: Da, dar asta se întâmplă în toate ţările. Uitaţi-vă în jur – o mulţime
de civili sunt ucişi în ţări precum Yemen şi nimeni nu le blochează conturile
bancare. Intotdeauna se pot găsi justificări unor acţiuni, în acest caz uciderea de oameni a servit doar ca un pretext. Însă motivul real al actiunii este efectul psihologic al ideii lui Ghaddafi (unul dintre principalii lideri musulmani), de a începe utilizarea dinarilor de aur, care a fost efectiv uimitor, a fost chiar mai periculos decât ideea în sine. De exemplu, există un stat malayezian numit Kelantana, care utilizează numai monede de aur, dar nu prea dă bătăi de cap liderilor globalisti.
Şi iată ca apare Ghaddafi, care sugerează ca toată lumea să respingă
sistemul bancar internaţional şi să se elibereze de sclavia sistemului american
al Federal Reserve Bank.
Un număr mare de ţări l-ar urma în această acţiune. Acest proiect a fost
pregătit intens timp de mai mulţi ani, Ghaddafi a militat pentru ca ţările africane să se unească toate într-un stat puternic şi să înceapă utilizarea monedelor de aur. Egiptul era pregătit să ia parte la el, de aceea revoluţiile au început acolo şi CIA a intervenit pentru a distruge planurile cu privire la ieşirea din sistemul bancar internaţional. Apropo, acest sistem mafiot international afectează de asemenea într-o mare măsură economia Rusiei.
Trecerea de la utilizarea baniilor de hârtie la monede de aur – aceasta este ieşirea din criză şi din sclavia financiară.
OP : German, explica te rog… Cred că nu avem atât de mult aur câte bancnote de hârtie există.
GS: Desigur. Noi aproape că nu avem aur, doar hârtii fără valoare…
OP … Aceasta înseamnă că dacă Muammar Ghaddafi va renunţa la sistemul
bancar actual şi va începe să facă comerţ doar în aur, el va putea face
schimburi comerciale doar cu ţările care au aur.
GS: Ţi-am spus despre începutul acestui proiect în anul 2002 pentru a explica faptul că un mare număr mare de ţări de la Indonezia la Irak s-au pregătit timp de 8 ani pentru asta.
OP: Dar nu au participat şi America, Franţa, Germania sau chiar Rusia…
GS: Desigur. Acestea sunt ţări mari, foarte populate, care produc multe
bunuri.
Nu mă refer la computere sau alte gadget-uri, ci la lucruri de care avem
nevoie pentru viata de zi cu zi: produse alimentare, petrol şi aşa mai departe.
Apropo de Rusia, vă rog să reţineţi la cine a apelat Ghaddafi înainte să îi fie
aruncate bombe în cap.
El a apelat la China, India şi Rusia – aceste ţări care ar putea fi gata
oricând pentru a începe utilizarea monedelor de aur. În special China, care a
anunţat că va emite yuani de aur în curând.
Şi notaţi care este primul lucru pe care l-au facut atât de lăudaţii „rebeli” din Libia.
Ei nu creat un nou guvern – nimeni nu a auzit despre ideile lor politice.
În schimb au deschis o Banca Centrală în Bengazi, care ar fi trebui să
înlocuiască banca lui Ghaddafi. Acest lucru înseamnă că ei nu sunt împotriva
politicii lui Muammar Ghaddafi sau a guvernării sale. Cică ei vor să schimbe sistemul său financiar.
OP: Oricum, după cum am înţeles, doar ţările pe care le-ai numit sunt
capabile de schimburi comerciale cu monede de aur. Numai 12 ţări. Doar ele vor fi capabile să facă comerţ unele cu altele…
GS: Crede-mă, nu este un număr mic. O să existe o reacţie în lanţ, pentru
că toată lumea s-a săturat să fie sclavul Rezervei Federale americane şi a
şefului ei Bernanke. Pentru ca Bernanke tipăreşte bani pe bandă rulantă şi îi
da sub formă de ajutor băncilor din Statelor Unite ale Americii. Dacă Muammar
Ghaddafi ar fi găsit timp pentru a lansa monedele de aur înainte de începerea
războiului, nu numai ţările musulmane l-ar fi urmat. Ar fi fost multe ţări,
poate inclusiv Germania. Orice ţară din lume care nu vrea să fie un sclav al
lui Bernanke vrea să facă comerţ contra aur.
OP: Nu îţi este frică?
GS: Draga mea, eu deja trăiesc într-o pădure sălbatică.