Domnule Ion M. Ioniță,

V-am urmărit la emisiunea de aseară, 10 octombrie, dedicată zilei Hilocaustului. Am prins numai o parte din intervența ultimă a dumneavoastră, suficient ca să-mi dau seama că nu stăpâniți subiectul: suferințele evreilor din România în timpul guvernării mareșalului Ion Antonescu. Nimeni nu neagă că au existat asemenea suferințe, dar după 75 de ani de la acele momente regretabile ar fi timpul să renunțăm la exagerări și mistificări, mai ales când acestea sunt contestate de documente demne de a fi luate în seamă. Suferințele evreilor nu este nevoie a mai fi exagerate, ele sunt reale și recunoscute de toată lumea, chiar și de către așa zișii „negaționiști”, ca mine, care neagă exagerările, fabulațiile pe acest subiect tragic, iar nu realitatea celor petrecute.

Vă dau două exemple din intervenția dumneavoastră. Ați spus că în acei ani s-a întâmplat foarte des ca familii de evrei să fie scoase din casa lor care, pentru că așa voiau autoritățile legionare, înceta a mai fi proprietatea acelor evrei. Pun rămășag cu dumneavoastră că așa ceva nu s-a întâmplat niciodată! Probabil că faceți confuzia cu ce i s-a întâmplat evreului Miron Constantinescu! Acesta nu a fost dat afară din locuința sa, ci a dat el afară o familie de români din casa în care locuiau, făcându-se stăpân pe tot ce rămânea în urma românilor evacuați cu forța clasei muncitoare. E drept că asta nu se întâmpla pe vremea lui Antonesu, ci pe vremea dumnealor „Ana Pauker și cu Dej”! Iar isprava lui Miron Constantinescu au mai făcut-o și alți evrei, ba și mulți români, în numele democrației populare!

Pe ce să punem pariu? Vă propun ca persoana care pierde pariul să se lase de scris, de ziaristică! Ca și de vreo altă apariție TV! Ce ziceți? Facem prinsoarea? E drept, este inegală, pe mine nu mă suportă niciun post TV!…

A doua afirmație gratuită pe care ați făcut-o, lipsită de suportul faptelor: cică bieții profesori universitari evrei s-ar fi trezit la un moment dat că li s-a închis în nas ușa amfiteatrelor în care își țineanu de regulă cursurile și li s-a interzis să mai țină cursuri!… Fals, domnule Ioniță!

Da, s-a luat măsura de a fi izolați evreii deoarece mulți dintre ei făceau propagandă pro-sovietică. Cum nu se putea face o identificare exactă a evreilor comuniști, autoritățile au decis să-i adune la un loc, elevi, studenți și profesori evrei, organizând o rețea de învățămînt de toate gradele pentru evrei, să facă între ei câtă propagandă comunistă vor, dar să nu mai zăpăcească mintea tineretului român!

În această rețea de educație și instrucție, controlată total de evrei, a funcționat ca profesor și inspector Alexandru Graur, omul căruia îi datorez mult, inclusiv respectul necondiționat pentru adevăr. Alexandru Graur nu a făcut un secret din această activitate, deseori la catedră ne povesea vreo întâmplare din acei ani, legată de această experiență. Nu a pronunțat niciodată vreo apreciere dură la comportamentul autorităților. A fost pentru evrei o experiență de „auto-guvernare evreiască”, care le-a fost foarte utilă evreilor când au ajuns să se auto-guverneze în Israel! (Afirmația aparține unui evreu important, a fost făcută într-o carte scrisă și publicată la Tel Aviv.)

La fel, vă descalifică ca istoric și ziarist felul cum ați comentat cele petrecute la Iași în iulie 1941. Există o gașcă de istorici români – acesta este termenul potrivit: gașcă, și v-ați alăturat lor, celor care în relatarea evenimentelor petrecute la Iași nu scot o vorbă despre autorii crimelor petrecute atunci: armata germană! Ați pus pe seama autorităților române crimele săvârșite de nemți! Ce i-a împins pe nemți la aceste crime este alt subiect. Deocamdată pe mine mă interesează să vă corectez: evreii din Iași, foarte mulți, au fost ținta unor arestări abuzive. Unii evrei au fost arestați de jandarmeria română, alți evrei, mult mai mulți, au fost arestați de poliția militară germană. Evreii arestați de români au fost judecați și condamnați la închisoare, iar în vara lui 1944 au fost eliberați: erau toți în viață!

Evreii arestați de germani au fost ținta vestitului pogrom! Nemții i-au urcat pe evreii din Iași în și mai vestitele „trenuri ale morții”! Evreii au coborît din acele trenuri abia după intervenția lui Ion Antonescu care, de îndată ce a aflat de asasinatele și abuzurile comise de germani, a intervenit energic și răspicat: să nu se mai repete!

După război, în două procese ținute la Haifa și Cernăuți, pentru crimele de la Iași au fost identificați vinovații, cu nume și pronume: numai soldați și ofițeri nemți, domnule Ioniță!

Domnul Vainer spune și el multe bazaconii! Dar dînsul are o scuză: este inginer constructor. Iar evreu este numai din 1990!…

Ion Coja

PS. Dacă, așa cum mă aștept, veți răspunde textului de mai sus, vă propun un schimb de „replici” pe acest subiect în care avem păreri diferite asupra detaliilor: suferințele evreilor din România. Ideal ar fi ca acest „duel” să fie la Realitatea TV, arbitrat de domnul Vainer! Sau de o persoană desemnată de dînsul.