În diplomaţie şi în analiza politică trebuie să vezi toate aspectele unei ştiri.
Liderii ruşi sunt nervoşi acum, căci centrele de comandă occidentale ne activează pe noi şi pe moldoveni din ce în ce mai mult împotriva lor, în timp ce abuziva Ucraina este slujită necondiţionat de către noi, dar a sintetizat greşit presa rusă, pe care nici nu prea avem voie să o citim, când a titrat: „Medvedev a prezis absorpţia Moldovei de către România“?
Vladimir Putin mai ales, prin spusele lui, a venit din februarie să arate că Rusia parcă s-ar bucura, strategic, acum, ca vechile ţări europene cu ale căror teritorii s-a compus artificial Ucraina să şi le ia înapoi, mărindu-şi ţările actuale!
Atfel, când în 21 februarie 2022, Rusia anunţa prin vocea preşedintelui rus Putin că intră în conflict direct militar cu Ucraina, el a spus lumii întregi, mesajul fiind clar adresat şi nouă, că „Ucraina modernă“ a fost creată în întregime ca un stat artificial de către Rusia bolşevică, comunistă, cu ocazia „revoluţiei“ din 1917.
„Apoi – a continuat Vladimir Putin -, în ajunul şi după cel de-al Doilea Război Mondial, Stalin a anexat deja Ucraina la URSS şi a încorporat în Uniunea Sovietică şi a transferat Ucrainei câteva teritorii care au aparţinut anterior Poloniei, României şi Ungariei. În acest proces, el a oferit Poloniei, drept compensaţie, o parte din ceea ce era în mod tradiţional pământ german. Iar în 1954, din anumite motive, Hruşciov a luat Crimeea de la Rusia şi a dat-o Ucrainei. De fapt, aşa s-a format teritoriul Ucrainei sovietice moderne“.
Continuând discuţia istorică, Putin l-a criticat pe fostul lider comunist Vladimir Ilici Lenin, numindu-l „autorul şi arhitectul“ Ucrainei, care „a dezavantajat Rusia… [iar] principiile lui Lenin de a reconstrui Uniunea Sovietică au fost greşite“. (Apoi, cum ştim, la 24 februarie 2022, preşedintele rus Putin a decis începerea operaţiunilor militare „speciale“ în Ucraina.)
O foarte foarte mică parte a mass-mediei româneşti – precum ştiripesurse.ro, prin articolul „Putin invită vecinii Ucrainei la revizionism“ – a spus că preşedintele rus ar fi dat un „mesaj pentru români“ şi pentru alţii: „Iosif Stalin, fostul lider sovietic, le-a luat bucăţi din ţările lor pentru a forma Ucraina“, „Putin invită vecinii Ucrainei să se servească şi ei din teritoriul vecinului lor“.
Iar marele The New York Times din SUA, care este o proprietate evreiască, scrisese imediat, tot în 21 februarie, că Vladimir Putin „dă o interpretarea greşită, exagerată, istoriei de 1.000 de ani a Ucrainei“, şi că nu e prima dată când liderul de la Kremlin „neagă însăşi existenţa Ucrainei“ (articolul „Putin Calls Ukrainian Statehood a Fiction. History Suggests Otherwise“ / „Putin numeşte statalitatea ucraineană o ficţiune. Istoria sugerează altceva“, semnat de jurnalistul evreu Michael Schwirtz).
Ungaria se gândeşte serios să-şi reia teritoriile, dar România se pare că nu, iar trenul acesta al conflictului ruso-ucrainean va trece cu noi angajaţi în interese străine, nu româneşti. Ocazia va fi pierdută căci am ales (sau puşi) să slujim Ucraina?
*
Plus că, lăsând la o parte nervozitatea lui Medvedev generată de faptul că şi Moldova se alătură sancţiunilor anti-Rusia cerute de Uncle Sam (sau de evreii khazari de la Casa Albă care reprezintă America, mulţi cu origini chiar prin Ucraina, precum Antony Blinken, care sunt şi coetnici cu Zelensky), presa rusă chiar a subliniat completarea că Medvedev „a spus că Chișinăul va putea intra în Uniunea Europeană în viitorul apropiat doar dacă Moldova se va alătura României și va deveni parte a noii România Mare (Great Romania). În caz contrar, drumul ei «se va întinde pe zeci de ani»“.
Exemple sunt Turcia şi Serbia. Şi nu e aşa?
Orice analiză trebuie să aibă în vedere şi subtextele unui mesaj, mesajele ascunse sau propunerile ascunse, nu doar declaraţiile belicoase din faţă.
*
Dar fac liderii României o politică pragmatică, naţională, sau doar slujesc voia unor centre relativ obscure din SUA sau de aiurea care au programat de ani buni conflictul militar cu Rusia?
Iată câteva ştiri: „Încă din primele zile ale războiului, președintele Klaus Iohannis a asigurat Kievul de sprijinul deplin al României pentru integrarea Ucrainei în UE“; „Oficialii guvernamentali români promovează, de asemenea, în mod activ eforturile pentru livrarea Ucrainei М142 HIMARS fabricate în SUA“; „Pentru a furniza Ucrainei arme letale din rezervele românești, Ministerul Apărării a inițiat amendamente la legislație care să permită furnizarea de arme nu numai țărilor NATO, ci și aliaților și partenerilor Alianței“.
Iar într-un articol din Kiev Post ucrainenii dezvăluie că o parte din sprijinul militar dat Ucrainei are loc prin intermediul României: „Multe ţări oferă Ucrainei un ajutor considerabil… Una dintre țările al cărei ajutor important merită atenția noastră este România, care sprijină și ajută ucrainenii în toate felurile posibile încă din primele zile de război. Este… a treia țară de tranzit ca mărime pentru livrarea de arme și echipamente.“ (Kyiv Post, 22 iunie 2022, Ucraina)
Toate astea se întâmplă şi pentru a atrage România într-un conflict militar direct cu Rusia, nu cu cea care îi deţine o mare parte din teritorii, Ucraina, fapt la care contribuie din plin şi ministrul de Externe „român“, Bogdan Aurescu (Goldenberg).
Se doreşte chiar atacarea militară a României de către Rusia, căci, când în 22.04.2022, se afla la Bucureşti, ministrul de Externe ucrainean „Dmitro Kuleba a mulțumit României: Voi ne daţi ceea ce avem nevoie, iar noi îl ţinem pe Putin în Ucraina şi îl învingem acolo“, Aurescu se afla de faţă, dar nu a ripostat cu nimic (https://observatornews.ro/politic/dmitro-kuleba-a-multumit-romanieivoi-ne-dati-ceea-ce-avem-nevoie-iar-noi-il-tinem-pe-putin-in-ucraina-si-il-invingem-acolo-467895.html)
Cu cat esti platit ca sa calomniezi articolele stiintifice in „fake news” ?-cititi mai jos .
„Des scientifiques plongés dans la terreur par des charlatans”
Auteur(s)
Teresita Dussart, pour FranceSoir
Publié le 26 juin 2022 – 14:55
Oamenii de știință terorizați de șarlatani
Autor(i)
Teresita Dussart, pentru FranceSoir
Publicat pe 26 iunie 2022 – 14:55
Imagine
Oameni de știință cenzurați
(GD): Luc Montagnier, Laurent Toubiana, Laurent Mucchielli, Christian Vélot, Christia Perronne, Didier Raoult.
F. Froger / Z9, pentru FranceSoir / DR
TRIBUNA — Occidentul s-a crezut de mult timp ferit de mișcările talibane, acei căprari care au făcut viața imposibilă, i-au condamnat pe intelectualii din Afganistan la moarte sau la degradare socială. Noi avem miscarile noastre similare. Wokismul, covidismul și Ucraina au facut ravagii. Relația lor contractuală cu rețelele sociale i-a transformat în prădători. Activistii lor trebuie să se îngrijească de păstrarea micilor lor afaceri de denunț, pe de o parte, și de respectabilitatea lor, pe de altă parte.
Întrucât influența lor este în declin, pentru a-si menține nivelul de trafic de influență cu care s-au obișnuit, trebuie să se radicalizeze. Urmărirea oamenilor de știință cu mai multă severitate devine din nou o prioritate, în timp ce ipohondria colectivă pare să fie în cădere liberă. L’Express transmite acest lucru : „ Ar trebui să fie pedepsiți cercetătorii care rătăcesc? Cum poate un căutător să greșească este prima întrebare care îmi vine în minte. Istoria științei este lovită. L’Express, la fel ca majoritatea mass-media cazute in dizgratie, sub impactul unor deconspiratori, debunkeri, verificatori, vanatori de „fake news”, decriptori și alte barbarii ale șarlatanilor, plasează condiția științifică pe același picior cu cea a unui influencer. Știința ar fi o opinie.
Citește și: Abia curățat de acuzațiile de la Médiapart, IHU-ul lui Raoult a fost atacat din nou
„ De doi ani, oamenii de știință și cercetătorii nu au avut niciodată atât de multă influență. Ei au îndrumat guvernul [Nota editorului: un pic de propagandă stil scoala veche, pentru avansarea guvernului Emmanuel Macron], au defilat pe platoul de televiziune și au acordat nenumărate interviuri pentru a vulgariza știința in ochii publicului larg. Aceștia ar fi oamenii de știință autorizați. Cei care nu sunt în cercetare, ci în comunicare politică. Dar „ nu totul este roz pentru acestia ”, scrie l’Express. „ De la Pr. Didier Raoult la Laurent Toubiana, trecând pe lângă Jean-François Toussaint, fără a-l uita pe fostul laureat al Premiului Nobel Luc Montagnier, mulți cercetători s-au remarcat prin derapajele lor.” „ Sancțiunile au fost rare”, deplânge autorul. Au fost blocați, ridiculizati, redusi la tacere, uneori și-au pierdut locul de muncă, o întreagă carieră dedicată științei și medicinei ruinată; dar moartea socială şi profesională nu le-a fost o soartă suficientă.
Vezi și: „Nu mai putem accepta aceste minciuni de stat” Christian Perronne
Autorul consideră că lipsa de audiență încă manifesta pentru aceste personalități care, în urmă cu doi ani, erau considerate somitati, se datorează faptului că jurnaliştii „ sunt nuli în știință ”. A se ințelege: nu ca el. Există în debunkeri – fie că lucrează pentru marea mass-media sau au propriul lor mic boutique {nota traducatorului : sa-i zicem clar dugheana } – acel ‘je ne sais quoi’ al pedanteriei observate la talibani. Această latură dogmatică a ignorantului și judecățile definitive pe care el le face asupra victimelor sale. Se simt atotștiutori.
Trăsătura tipică a șarlatanului este să inventeze concepte pentru a îmbrăca ridicolul vorbirii lor. Tot ceea ce pe vremea lui Molière era deja cunoscut. Dacă au această prerogativă regală de a decreta alungarea mediatică, academică, socială a oamenilor de știință neunși, este pentru că aud totul și știu mai bine decât oricine, în toate disciplinele. Dotati cu calificative academice mai curand mediocre, fără a fi autodidacți străluciți, orfani de vreo recunoaștere intelectuală înainte de a-și fi creat chioșcul de auditori, marile figuri ale censurosferei, ar avea, potrivit acestora, cunoștințe comparabile cu cele ale CNRS sau MIT împreună. . În cinci minute, ei pot decreta că contribuția unui om de știință este de ordinul ‘nici existenta , nici posibila pe viitor’, in situatia in care celor cu calificari superioare le-ar trebui saptamani sau chiar luni de zile ca sa dea un verdict sau o evaluare stiintifica.
Citește și: Un „Doctor în ciuda lui” încântător… și o actualitate scârțâitoare
Când Christian Vélot alertase , în special în rubricile FranceSoir, despre riscul recombinării virale a vaccinului administrat fără discernământ asupra populațiilor care ar putea fi în curs de tranzitare a unei infecții și riscul de vaccinare generalizată, el a fost descris ca un conspirator.de către cenzorii sai . Intrucat Christian Velot „nu este decat” docteur en biologie et maître de conférences en génétique moléculaire.
El „nu este nici macar virusolog”
Conform talibanilor el nu ar fi trebuit niciodata sa se exprime asupra
unui subiect care nu intră direct în domeniul său de competență. Totuși, oamenii care i-au orchestrat alungarea din rețelele de socializare și mass-media nu numai că nu sunt virusologi, ci nici măcar nu sunt oameni de știință.
Șarlatanismul debunkerilor a avut ca efect că din 2020, informarea despre statisticile oficiale a devenit o activitate care necesită curaj. Săptămâna trecută, profesorul de biochimie Éric Chabrière a postat pe Twitter cifrele din DRESS, arătând că o persoană vaccinată cu un rapel are de două ori mai multe șanse de a lua covid decât o persoană nevaccinată.
Un astfel de gest inocent devine nesăbuit. Desigur, de când Elon Musk s-a prefăcut că cumpără Twitter , acest tip de informații au rezistat orcilor cenzurii. În februarie 2020, oricine a publicat cifre de la Ministerul Sănătății care arătau că nu au existat ocupanti mai multi în camerele de terapie intensivă decât pentru aceeași perioadă în faza de gripă sezonieră din anii anteriori, ar fi fost numit „ negationist ”. Acest grup de talibani, fără nicio legitimitate științifică, au capacitatea de a elimina site-uri, de a degrada viețile spiritelor libere, de a reduce la tăcere vocile esențiale.
„ Verificat și sursat ”, spun ei despre materialul de propagandă distribuit. Obținut de la sursă și verificat de ei înșiși. Când Emmanuel Macron anunță „ 400.000 de morți orice am face ”, acest terorism verbal complet dement, din fericire fără legătură cu faptele, nu este niciodată denunțat, ca un fals sinistru, de către Obersturmführer al informațiilor. Pentru că acest șarlatanism, care își găsește favoarea doar în manipularea statistică, este fundamental partizan. Nu doar odată, fie doar pentru a da o iluzie de echidistanță, nu a arătat cu degetul una dintre enormitățile impuse ca adevăr, sau chiar a șters unul dintre conflictele de interese ale oamenilor de știință de pe platou. Pe de altă parte, i-a redus fără milă la tăcere unul câte unul pe toți cei care au avut obrazul să-l sublinieze.
Le Canard Enchaîné tocmai a lansat un „ dosar special ” cu informații false, preluând unele dintre clișeele cenzurosferei. În mai multe articole este citat bloggerul Rudy Reichstadt. Un subiect cu antecedente incerte, expert în batjocură, denunț, al cărui magazin se numește Conspiracy Watch, introdus pompos drept „ Observator al teoriilor conspirației ” și al teoriilor conplotului. Citate din acest Savonarola pătrund în întregul dosar al „Raței”{„le Canard”}, care în perioada de glorie ar fi fost o victimă aleasă. Păcat pentru „Canard”. Ne-a fost dor de el când am avut cea mai mare nevoie de el.
O strategie care funcționează pentru a distruge un intelectual sau un om de știință care „ alunecă ” este de a-l face antisemit, ipso facto . Ca șarlatan, se spune că un spirit critic este conspirativ și pentru Reichstadt, antisemitismul este anticamera conspirației. Prin urmare, fiecare om de știință, jurnalist, intelectual, cetățean „ alunecos ” are un substrat antisemit.
Poate o rămășiță veche de reflex condiționat, în dosarul său special, „Rața” consacră un articol modului în care magazinele de cenzură se îmbogățesc prin strategia lor de hărțuire. Un subiect tabu. Facebook a semnat contracte cu mai multe mass-media din întreaga lume pentru a depista știrile false . Și pentru a putea participa la vânătoare, este necesar să se realizeze criterii omogenizate la nivel global. Ar putea exista o mecanică mai precisă pentru realizarea gândirii de grup? O întrebare pe care și-ar fi pus-o generația anterioară de jurnaliști de la Le Canard Enchaîné. „Doar ‘Liberation’, care a părăsit parteneriatul cu Facebook în martie 2021, a dat cifre: oficial 236.000 de dolari în 2019. Fiecare articol „debunked ” adica dezmințit a fost plătit între 800 și 1000 de euro […] Le Monde și AFP avand celule de fact-checking mult mai importante, nu spun un cuvânt, dar nu există nicio îndoială că pentru agenția de presă care se mândrește că este „principala rețea de verificare a fact-checking din lume”, aceasta se ridică la milioane ”.
Enormitatea conflictului de interese este uluitoare. Aceste titluri au un interes în demonizarea pentru a face numere. Și se poate factura cu geam dublu, rețelele de socializare laterale și puterea politică laterală. Chiar și cu geam triplu, când fundațiile străine își bagă mâinile în buzunare. Este un model de afaceri de cenzură și denunț circular. Desigur, există unii oameni luminați care se simt investiți cu o misiune. De obicei este vorba despre acest tip de personalitate care in integralitatea ei, trup și suflet, pretinde înregimentarea. Dar sunt o minoritate. În cea mai mare parte,ei considera cenzura ocazie pentru castiguri grase. De aici interesul stigmatizării liberului arbitru și gândirii critice, pentru a menține turma de conspiratori la un nivel de amenințare perceput ca suficient de grav. Ei sunt prădătorii gândirii, noi suntem trofeele.
Dar dincolo de mizerabilul târg care constă în impunerea acestei asfixieri a gândirii și ostracismul intelectualilor, chiar și îndemnul la sinucidere a unui anumit număr dintre ei, ca în Statele Unite prin cancel culture , există infiltrarea educației naționale. Pentru că, desigur, mințile trebuie antrenate foarte devreme pentru a considera gândirea critică ca fiind dăunătoare.
Vezi și: „Ceea ce ucide această țară este interpersonalitatea elitelor” Éric Verhaeghe
Poate că va veni ziua în care un grup de parlamentari care se respectă se va ridica să facă din acest delict împotriva gândirii, precum defăimarea, hărțuirea, traficul de influență, un delict major împotriva dreptului presei, a drepturilor persoanelor. Reprezentarea populară ar trebui să ceară informații despre resursele umane ale acestor oficine de luare de ordine pentru producerea propagandei. Care sunt sursele „stabilirea sursei și verificarii”, adica stabilirea metodei puse în aplicare, finanțarea externă, facturarea către terți precum marile rețele sociale, utilizarea algoritmilor și a cuvintelor cheie, dedicate exclusiv hărțuirii dizidenților, răspunderea civilă ca urmare a impactului cenzurii informațiilor esențiale de sănătate, a acestora. relație nedeclarată cu puterea sau fundații care apără agende spețioase, autorizațiile date de cine și de ce să exercite acest rol de poliție gândită. Ceea ce este în joc nu este doar modelul nostru de societate, democrația. Este inteligența, știința însăși. https://www.francesoir.fr/opinions-tribunes/scientifiques-plonges-dans-la-terreur-par-des-charlatans
Cu cat esti platit ca sa calomniezi articolele stiintifice in „fake news” ?-cititi mai jos .
„Des scientifiques plongés dans la terreur par des charlatans”
Auteur(s)
Teresita Dussart, pour FranceSoir
Publié le 26 juin 2022 – 14:55
Oamenii de știință terorizați de șarlatani
Autor(i)
Teresita Dussart, pentru FranceSoir
Publicat pe 26 iunie 2022 – 14:55
Imagine
Oameni de știință cenzurați
(GD): Luc Montagnier, Laurent Toubiana, Laurent Mucchielli, Christian Vélot, Christia Perronne, Didier Raoult.
F. Froger / Z9, pentru FranceSoir / DR
TRIBUNA — Occidentul s-a crezut de mult timp ferit de mișcările talibane, acei căprari care au făcut viața imposibilă, i-au condamnat pe intelectualii din Afganistan la moarte sau la degradare socială. Noi avem miscarile noastre similare. Wokismul, covidismul și Ucraina au facut ravagii. Relația lor contractuală cu rețelele sociale i-a transformat în prădători. Activistii lor trebuie să se îngrijească de păstrarea micilor lor afaceri de denunț, pe de o parte, și de respectabilitatea lor, pe de altă parte.
Întrucât influența lor este în declin, pentru a-si menține nivelul de trafic de influență cu care s-au obișnuit, trebuie să se radicalizeze. Urmărirea oamenilor de știință cu mai multă severitate devine din nou o prioritate, în timp ce ipohondria colectivă pare să fie în cădere liberă. L’Express transmite acest lucru : „ Ar trebui să fie pedepsiți cercetătorii care rătăcesc? Cum poate un căutător să greșească este prima întrebare care îmi vine în minte. Istoria științei este lovită. L’Express, la fel ca majoritatea mass-media cazute in dizgratie, sub impactul unor deconspiratori, debunkeri, verificatori, vanatori de „fake news”, decriptori și alte barbarii ale șarlatanilor, plasează condiția științifică pe același picior cu cea a unui influencer. Știința ar fi o opinie.
Citește și: Abia curățat de acuzațiile de la Médiapart, IHU-ul lui Raoult a fost atacat din nou
„ De doi ani, oamenii de știință și cercetătorii nu au avut niciodată atât de multă influență. Ei au îndrumat guvernul [Nota editorului: un pic de propagandă stil scoala veche, pentru avansarea guvernului Emmanuel Macron], au defilat pe platoul de televiziune și au acordat nenumărate interviuri pentru a vulgariza știința in ochii publicului larg. Aceștia ar fi oamenii de știință autorizați. Cei care nu sunt în cercetare, ci în comunicare politică. Dar „ nu totul este roz pentru acestia ”, scrie l’Express. „ De la Pr. Didier Raoult la Laurent Toubiana, trecând pe lângă Jean-François Toussaint, fără a-l uita pe fostul laureat al Premiului Nobel Luc Montagnier, mulți cercetători s-au remarcat prin derapajele lor.” „ Sancțiunile au fost rare”, deplânge autorul. Au fost blocați, ridiculizati, redusi la tacere, uneori și-au pierdut locul de muncă, o întreagă carieră dedicată științei și medicinei ruinată; dar moartea socială şi profesională nu le-a fost o soartă suficientă.
Vezi și: „Nu mai putem accepta aceste minciuni de stat” Christian Perronne
Autorul consideră că lipsa de audiență încă manifesta pentru aceste personalități care, în urmă cu doi ani, erau considerate somitati, se datorează faptului că jurnaliştii „ sunt nuli în știință ”. A se ințelege: nu ca el. Există în debunkeri – fie că lucrează pentru marea mass-media sau au propriul lor mic boutique {nota traducatorului : sa-i zicem clar dugheana } – acel ‘je ne sais quoi’ al pedanteriei observate la talibani. Această latură dogmatică a ignorantului și judecățile definitive pe care el le face asupra victimelor sale. Se simt atotștiutori.
Trăsătura tipică a șarlatanului este să inventeze concepte pentru a îmbrăca ridicolul vorbirii lor. Tot ceea ce pe vremea lui Molière era deja cunoscut. Dacă au această prerogativă regală de a decreta alungarea mediatică, academică, socială a oamenilor de știință neunși, este pentru că aud totul și știu mai bine decât oricine, în toate disciplinele. Dotati cu calificative academice mai curand mediocre, fără a fi autodidacți străluciți, orfani de vreo recunoaștere intelectuală înainte de a-și fi creat chioșcul de auditori, marile figuri ale censurosferei, ar avea, potrivit acestora, cunoștințe comparabile cu cele ale CNRS sau MIT împreună. . În cinci minute, ei pot decreta că contribuția unui om de știință este de ordinul ‘nici existenta , nici posibila pe viitor’, in situatia in care celor cu calificari superioare le-ar trebui saptamani sau chiar luni de zile ca sa dea un verdict sau o evaluare stiintifica.
Citește și: Un „Doctor în ciuda lui” încântător… și o actualitate scârțâitoare
Când Christian Vélot alertase , în special în rubricile FranceSoir, despre riscul recombinării virale a vaccinului administrat fără discernământ asupra populațiilor care ar putea fi în curs de tranzitare a unei infecții și riscul de vaccinare generalizată, el a fost descris ca un conspirator.de către cenzorii sai . Intrucat Christian Velot „nu este decat” docteur en biologie et maître de conférences en génétique moléculaire.
El „nu este nici macar virusolog”
Conform talibanilor el nu ar fi trebuit niciodata sa se exprime asupra
unui subiect care nu intră direct în domeniul său de competență. Totuși, oamenii care i-au orchestrat alungarea din rețelele de socializare și mass-media nu numai că nu sunt virusologi, ci nici măcar nu sunt oameni de știință.
Șarlatanismul debunkerilor a avut ca efect că din 2020, informarea despre statisticile oficiale a devenit o activitate care necesită curaj. Săptămâna trecută, profesorul de biochimie Éric Chabrière a postat pe Twitter cifrele din DRESS, arătând că o persoană vaccinată cu un rapel are de două ori mai multe șanse de a lua covid decât o persoană nevaccinată.
Un astfel de gest inocent devine nesăbuit. Desigur, de când Elon Musk s-a prefăcut că cumpără Twitter , acest tip de informații au rezistat orcilor cenzurii. În februarie 2020, oricine a publicat cifre de la Ministerul Sănătății care arătau că nu au existat ocupanti mai multi în camerele de terapie intensivă decât pentru aceeași perioadă în faza de gripă sezonieră din anii anteriori, ar fi fost numit „ negationist ”. Acest grup de talibani, fără nicio legitimitate științifică, au capacitatea de a elimina site-uri, de a degrada viețile spiritelor libere, de a reduce la tăcere vocile esențiale.
„ Verificat și sursat ”, spun ei despre materialul de propagandă distribuit. Obținut de la sursă și verificat de ei înșiși. Când Emmanuel Macron anunță „ 400.000 de morți orice am face ”, acest terorism verbal complet dement, din fericire fără legătură cu faptele, nu este niciodată denunțat, ca un fals sinistru, de către Obersturmführer al informațiilor. Pentru că acest șarlatanism, care își găsește favoarea doar în manipularea statistică, este fundamental partizan. Nu doar odată, fie doar pentru a da o iluzie de echidistanță, nu a arătat cu degetul una dintre enormitățile impuse ca adevăr, sau chiar a șters unul dintre conflictele de interese ale oamenilor de știință de pe platou. Pe de altă parte, i-a redus fără milă la tăcere unul câte unul pe toți cei care au avut obrazul să-l sublinieze.
Le Canard Enchaîné tocmai a lansat un „ dosar special ” cu informații false, preluând unele dintre clișeele cenzurosferei. În mai multe articole este citat bloggerul Rudy Reichstadt. Un subiect cu antecedente incerte, expert în batjocură, denunț, al cărui magazin se numește Conspiracy Watch, introdus pompos drept „ Observator al teoriilor conspirației ” și al teoriilor conplotului. Citate din acest Savonarola pătrund în întregul dosar al „Raței”{„le Canard”}, care în perioada de glorie ar fi fost o victimă aleasă. Păcat pentru „Canard”. Ne-a fost dor de el când am avut cea mai mare nevoie de el.
O strategie care funcționează pentru a distruge un intelectual sau un om de știință care „ alunecă ” este de a-l face antisemit, ipso facto . Ca șarlatan, se spune că un spirit critic este conspirativ și pentru Reichstadt, antisemitismul este anticamera conspirației. Prin urmare, fiecare om de știință, jurnalist, intelectual, cetățean „ alunecos ” are un substrat antisemit.
Poate o rămășiță veche de reflex condiționat, în dosarul său special, „Rața” consacră un articol modului în care magazinele de cenzură se îmbogățesc prin strategia lor de hărțuire. Un subiect tabu. Facebook a semnat contracte cu mai multe mass-media din întreaga lume pentru a depista știrile false . Și pentru a putea participa la vânătoare, este necesar să se realizeze criterii omogenizate la nivel global. Ar putea exista o mecanică mai precisă pentru realizarea gândirii de grup? O întrebare pe care și-ar fi pus-o generația anterioară de jurnaliști de la Le Canard Enchaîné. „Doar ‘Liberation’, care a părăsit parteneriatul cu Facebook în martie 2021, a dat cifre: oficial 236.000 de dolari în 2019. Fiecare articol „debunked ” adica dezmințit a fost plătit între 800 și 1000 de euro […] Le Monde și AFP avand celule de fact-checking mult mai importante, nu spun un cuvânt, dar nu există nicio îndoială că pentru agenția de presă care se mândrește că este „principala rețea de verificare a fact-checking din lume”, aceasta se ridică la milioane ”.
Enormitatea conflictului de interese este uluitoare. Aceste titluri au un interes în demonizarea pentru a face numere. Și se poate factura cu geam dublu, rețelele de socializare laterale și puterea politică laterală. Chiar și cu geam triplu, când fundațiile străine își bagă mâinile în buzunare. Este un model de afaceri de cenzură și denunț circular. Desigur, există unii oameni luminați care se simt investiți cu o misiune. De obicei este vorba despre acest tip de personalitate care in integralitatea ei, trup și suflet, pretinde înregimentarea. Dar sunt o minoritate. În cea mai mare parte,ei considera cenzura ocazie pentru castiguri grase. De aici interesul stigmatizării liberului arbitru și gândirii critice, pentru a menține turma de conspiratori la un nivel de amenințare perceput ca suficient de grav. Ei sunt prădătorii gândirii, noi suntem trofeele.
Dar dincolo de mizerabilul târg care constă în impunerea acestei asfixieri a gândirii și ostracismul intelectualilor, chiar și îndemnul la sinucidere a unui anumit număr dintre ei, ca în Statele Unite prin cancel culture , există infiltrarea educației naționale. Pentru că, desigur, mințile trebuie antrenate foarte devreme pentru a considera gândirea critică ca fiind dăunătoare.
Vezi și: „Ceea ce ucide această țară este interpersonalitatea elitelor” Éric Verhaeghe
Poate că va veni ziua în care un grup de parlamentari care se respectă se va ridica să facă din acest delict împotriva gândirii, precum defăimarea, hărțuirea, traficul de influență, un delict major împotriva dreptului presei, a drepturilor persoanelor. Reprezentarea populară ar trebui să ceară informații despre resursele umane ale acestor oficine de luare de ordine pentru producerea propagandei. Care sunt sursele „stabilirea sursei și verificarii”, adica stabilirea metodei puse în aplicare, finanțarea externă, facturarea către terți precum marile rețele sociale, utilizarea algoritmilor și a cuvintelor cheie, dedicate exclusiv hărțuirii dizidenților, răspunderea civilă ca urmare a impactului cenzurii informațiilor esențiale de sănătate, a acestora. relație nedeclarată cu puterea sau fundații care apără agende spețioase, autorizațiile date de cine și de ce să exercite acest rol de poliție gândită. Ceea ce este în joc nu este doar modelul nostru de societate, democrația. Este inteligența, știința însăși.
https://www.francesoir.fr/opinions-tribunes/scientifiques-plonges-dans-la-terreur-par-des-charlatans