În esență, problema este a izmenelor care lipsesc de pe cadavrele din pădurea Jilava!

Așadar, legionarii au fost acuzați pentru rebeliunea din ianuarie 1941, iar sute de legionari au fost arestați, judecați și condamnați la ani grei de închisoare, unii au fost condamnați la moarte și executați. Așadar, autoritățile guvernării antonesciene nu au avut nici o urmă de menajamente față de legionarii cu care co-abitaseră la guvernare aproape cinci luni de zile!

În timpul „rebeliunii” s-a raportat și uciderea de către legionari a 120 de evrei, ceea ce îi face pe evrei să vorbească, aparent pe bună dreptate, de pogromul de la București!

Toată această urîtă poveste, pe care am putea-o numi „pogrom”, noi n-o numim așa totuși, din două motive pe care nimeni nu le poate contesta:

1. Statistica finală consemnează pentru cele două zile de rebeliune pe lângă cele 120 de victime dintre evrei, un număr și mai mare de victine, adică de morți, din rândul legionarilor. Or, definiția pogromului nu cuprinde acest paradox: numărul victimelor, al celor agresați de promotorii pogromului, este mult mai mic decât numărul victimelor din rândul celor care au organizat desfășurarea pogromului! Căci acesta este adevărul bizar: pogromul de la București a pricinuit moartea mai multor legionari, un număr triplu față de victimele evreiești! Se mai cunoaște un pogrom asemănător? Nu!, după știința mea. Dacă ne luăm după cifrele oficiale, legionarii au fost mai degrabă victimele celor petrecute în ianuarie 1941 la București.

2. Deși legionarii, după lichidarea rebeliunii, au fost arestați și judecați cu mare asprime pentru cele petrecute în acele zile, nici un legionar nu a fost acuzat pentru uciderea vreunuia dintre cei 120 de evrei raportați ca victime ale legionarilor. Nu s-a făcut nici o anchetă polițienească pentru a se stabili cine a fost autorul crimelor respective. Bunăoară rabinul Guttman, dus în pădurea de la Jilava împreună cu cei doi fii, a scăpat cu viață și ar fi putut să-i identifice pe legionarii care au făcut acel masacru criminal. Cei care i-au ucis feciorii nu purtau cagulă, nu erau „mascați” și puteau fi ușor de tot identificați! De ce nu a existat nicio reclamație și nicio acuzație potrivit căreia legionarul Popescu l-ar fi ucis pe evreul Șloim sau că a ucis evrei în pădurea Jilava ori în cartierul Dudești?!

Explicația este simplă: dacă reclami o persoană și o acuzi, acea persoană are dreptul să se apere, poate să dovedească că în ziua și ora respectivă se afla în altă locație. Una este să acuzi în justiție o persoană sau un grup de persoane și alta este să acuzi în articole de ziar, fără să dai numele acuzatului, numai numele victimelor! Fără să aduci probe juridic valabile!

Evreii au clamat de atunci tragedia celor 120 de victime ale „pogromului” și mereu invocă acele victime! Dar nu au mers în justiție să acuze pe vreun legionar! Au preferat să scrie zeci de mii de texte, care au incriminat întreaga mișcare legionară, dar nu au încercat să aducă în justiție nici măcar un legionar să răspundă penal pentru faptele sale, pentru crimele făcute împotriva evreilor în ianuarie 1941!

După 1990, fostul rabin șef din România anului 1941, venit în România ca oaspete de onoare, pus să povestească ce s-a întâmplat la rebeliune, a spus la un moment dat cam așa: „a doua zi am alergat să adun toți morții și până seara i-am înmormântat pe toți!” L-am auzit cu urechile mele și țin bine minte cât de tare m-am mirat: de ce i-a îngropat? De ce atâta grabă! De ce nu s-a făcut nicio expertiză polițienească, juridică, pentru găsirea autorului fiecărei crime în parte?! Cumva cinstitul rabin Alexandru Șafran se temea că o examinare juridică a cadavrelor ar fi putut stabili data reală a decesului?! Ar fi descoperit că victimele fuseseră din timp pregătite și așteptaseră în frigiderele de la morga momentul când să fie lansate în pădurile din marginea Capitalei?! Căci numai așa se explică și ținuta lor regulamentară: goi pușcă, așa cum se țin cadavrele numai la morga!

Să reținem și acest detaliu, după mine decisiv: toate cadavrele de evrei sunt dezbrăcate, nici măcar izmenele nu le mai au pe ei!… Să nu se dea vina pe țigani că i-ar fi dezbrăcat! Le-ar fi luat paltoanele, căciulile, dar nu și izmenele, marcate inevitabil după ce bieții locatari au trecut prin ce au trecut! Nu mai puteau fi folosite acele izmene! Absența izmenelor de pe acele cadavre este un detaliu care deconspiră toată diversiunea cu cadavrele evreilor uciși de legionari. Este, vorba unui clasic în viață, o „gogoriță”!

i.c.