14 mai – Ziua Națională de Cinstire a Martirilor Anticomuniști. Dr. Teofil Mija: Sentința răstignirii neamului pe crucea durerii dar și a învierii. Traian Trifan: Învierea și o Scrisoare inedită trimisă de mărturisitor fiicei sale
N.O.I., Honor et Patria și Camarazii România la un marș in memoria Martirilor din temnițele comuniste.
35 de ani de când Părintele Justin Pârvu a pus temeliile Mănăstirii Petru Vodă. La Mulți Ani! Cum a fost arestat Marele Duhovnic pe 14 Mai 1948, ”Noaptea Sfântului Bartolomeu pentru România, cea mai odioasă și cea mai criminală noapte”ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!
Dr. Teofil Mija: 14 mai 1948 – în această zi s-a pronunțat sentința răstignirii neamului pe crucea durerii, a disperării dar și a învierii ce va să vie
„Atunci a început în România dansul Satanei, triumful Salomeei. Plânsete și scrâșnirea dinților, dureri, tăceri, rugăciuni și resemnări.
Teroare, legea bunului plac și infiltrarea fricii, arma invincibilă a securității în neamul românesc, în timp de aproape jumătate de secol și în continuare.
Delațiunea, ura de clasă, vrajba, dezbinarea, asasinatul fizic și moral prin tortură, metode îndelung experimentate cu eficiență în arsenalul KGB-ist, sunt instrumentele și argumentele sigure cu care dușmani de veacuri ai neamului nostru operează furibund și pustiitor cu efecte sigure la exterminare lentă dar foarte bine dirijată și susținută asupra elitelor noastre, de distrugere a tot ce au reușit să creeze aceste elite în perioada interbelică, asigurându-se astfel drumul spre comunizare, proletarizare, animalizare.
În noaptea de 14/15 mai 1948, securitatea regimului comunist din România a arestat 15.000 de tineri. Printre aceștia a fost și un număr de 1500 de studenți, numărul acestora ajungând la finele anului 1948 la 2000.
S-au făcut multe arestări și printre elevii FDC-iști, ajungând la sfârșitul anului 1948 la 1000 elevi FDC-iști întemnițați.
Previziunile și temerile noastre de înrobire comunistă au fost confirmate prin acte istorice, prin cei 50 de ani de regim ai întunericului comunist din țara noastră în contrast cu istoria falsificată scrisă de comuniști și de uneltele lor imbecilizate.
În viitorul calendar al durerilor și al forțelor neamului românesc ziua de 14 mai 1948 vara rămâne în amintirea noastră și a generațiilor viitoare ca o zi de doliu național dar în același timp și de cinstire, de omagiere a tuturor victimelor comunismului executați de securiștii călăi”.
Învierea văzută de mărturisitorul Traian Trifan (+27 aprilie 1990) – Testament, Robul 1036. Mănăstirea Petru Vodă, 2019
„Mîntuitorul răstignit pe Golgota aduce biruința vieții asupra morții, prin Învierea cea de-a treia zi. În grădina Raiului Dumnezeu a făcut pe om după chipul și asemănarea Lui, fericit și nemuritor. În grădina Golgotei, omul a făcut pe Dumnezeu după chipul lui, omorîndu-L. Mare cutezanță a făpturii! De una mă minunez, de alta mă îngrozesc[1].
Hristos a despicat istoria în două: Eveniment unic. El, spre deosebire de toți muritorii, a rămas Viu și după îngropare. Un mare semn de întrebare – întîi ca învățătură (propovăduirea Lui), apoi învierea Lui. Realitate sau nălucire? Omul, biruitor asupra morții! Cu adevărat Răscruce – cosmică, nu numai istorică. Taina tainelor pentru unii, poticnire pentru alții. În răspuns se întrepătrund și se leagă microcosmos – macrocosmos. Fiindcă El, ca vestitorul Voinței Supreme este și va rămîne Piatra filosofală pentru muritori. Azi ca stîncă de scăpare, mîine la Judecată, ca stîncă de cădere. El e Marele Răsplătitor, atît pentru prieteni, cît și pentru dușmani.
Constantin Cel Mare, biruitor asupra păgînilor, mărturisește: „Crucea – biruința!” ICXC NIKA. De atunci Crucea din Ierusalim, apoi din bisericile cu idealul Învierii, sunt farul omenirii. Popoarele și orice Imperiu – ca ideal – au de ales între înțelegerea spiritualistă și cea materialistă, între Învierea lui Hristos sau împotriva învierii.
Scopul vieții este lupta pentru eliberarea din robia ispitei și a morții cu nădejdea învierii în Împărăția cerurilor. «Precum în Adam toți mor, așa în Hristos toți vor învia»[2]. Botezul dăruiește înfierea și puterea de a rămîne fără de păcat. Dar numai cine își ia crucea și urmează Stăpînului primește puterea să biruie în luptă cu dușmanul.
Creștinul are trei valori:
Patria – hrana trupului;
Neamul – hrana sufletului;
Biserica – hrana minții.
Slujirea lor este mai presus de viața personală.”
[1] Didahiile, Ilie Miniat
[2] I Corinteni 15:22
Extrase din cartea Traian Trifan – Testament, Robul 1036, Mănăstirea Petru Vodă, 2019
Scrisoare inedită trimisă de mărturisitorul Traian Trifan, pe când se afla în domiciliu obligatoriu în Bărăgan (Răchitoasa), către fiica sa, Maria
După ispășirea condamnării de 16 ani închisoare, Traian Trifan este trimis de Ministerul de Interne cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan, satul Răchitoasa. Acolo a locuit într-o casă construită din pământ bătut și acoperită cu stuf, alături de soția sa, Elena. Traian Trifan lucra ca îngrijitor la Gospodăria de stat, iar soția era croitoreasă. Cele două fete ale fostului deținut politic locuiau, alături de bunici, într-o singură cameră din casa familiei Trifan, de pe strada Castanilor, din Brașov. Restul camerelor erau repartizate unor persoane străine familiei, cei mai mulți dintre ei angajați ai Securității (ofițeri, șoferul, femeia de serviciu etc). În septembrie 1958, Traian Trifan este arestat din nou, fiind trimis la Periprava, în Delta Dunării. Familia acestui sfânt între sfinții închisorilor nu a mai știut nimic despre acesta până în 14 septembrie 1962 (Înălțarea Sfintei Cruci), când marele pătimitor al închisorilor se întoarce acasă.
Din perioada de domiciliu obligatoriu din Bărăgan datează scrisoarea, plină de învățăminte, trimisă de Traian Trifan uneia dintre fiicele sale, Maria (căreia îi mulțumim din suflet pentru acordul de publicare).
Scumpă Maria,
Suntem foarte bucuroși de rândurile primite cu data de 6 ianuarie a.c. Sunt mulțumit, că am impresia că începi să îți dai seama că viața în realitate este alta decât ai văzut-o. Noi suntem ca melcul, ne scoatem cornițele, dorind să ne apropiem de oameni și, în loc de sinceritate și prietenie, primim fățărnicie și răutate sub o mulțime de aspecte. Dezamăgiți ne retragem în căsuța noastră internă. Încetul cu încetul, primim experiența de a ne feri și începem a simți, unde este cazul să te apropii, cu mai multă încredere. Această experiență ne-o dă numai viața. Pentru a evita suferința este necesară prudența de la început, la prima întâlnire. În toată viața vom avea deziluzii, fiindcă noi oamenii suntem schimbători și nestatornici. Rare sunt caracterele, adică oamenii care își au un îndreptar propriu de dragoste, silindu-se să nu supere sau să facă rău semenilor. Mare dar și bucurie, când pe drumul vieții se întâlnesc două ființe, care se regăsesc în acest gând. Întâlnirea lor este o taină. Trebuie așteptat acest moment cu răbdare. Ferice de cine înțelege chemarea norocului, care bate o singură dată la poarta sufletului. Părerea mea este că pentru tine încă nu a sosit acest moment, dar Domnul ți-l va trimite. Rog ai răbdare și apropie-te cât mai mult de noi și toți cei dragi, ca din dragostea noastră să treci în cuibul dragostei căminului tău. Fără dragoste, mai întâi sufletească și apoi trupească, nu există fericire – eu îi zic mulțumire – pe pământ. Fericirea este o stare lipsită de suferință și griji, care aici nu se găsește. Cine nu înțelege frumusețea sufletului este departe de adevărata bucurie a vieții. Dragă Maria, ești copilul nostru iubit, și te rog să ai încredere în noi și Bunătatea cerească, care ne poartă de grijă, că vor fi toate bune. Mă voi sili să îți scriu cât mai des. Cu multă dragoste,
12. I. 1958
Tata
Turcia detaliază proiectul de lege maritimă pentru codificarea revendicărilor în Marea Egee și estul Mediteranei
Se pare că Turcia pregătește o legislație pentru a-și afirma jurisdicția maritimă în părțile disputate ale mărilor Egee ,Mediterane și Marea Neagră , o mișcare care ar putea intensifica tensiunile cu Grecia și Cipru.
Un centru de drept maritim turc și oficiali legați de organismele consultative prezidențiale au detaliat marți ,13 mai 2026 un proiect de lege care ar include revendicările Ankarei asupra Mării Egee, Mediteranei de Est și Mării Negre în legislația internă, menținând în același timp apele teritoriale din Marea Egee la șase mile marine și acordând președintelui puterea de a declara zone maritime cu statut special.
Proiectul a fost prezentat la o conferință de presă organizată de Centrul Național pentru Drept Maritim și Maritim (DEHUKAM) al Universității din Ankara, unde oficialii DEHUKAM l-au descris ca fiind o lege-cadru care acoperă apele interioare ale Turciei, apele teritoriale, zona contiguă, platoul continental și zona economică exclusivă.
Întâlnirea a marcat prima prezentare publică a legislației, în urma unui raport Bloomberg de săptămâna trecută, conform căruia Ankara pregătea un proiect de lege pentru a-și include revendicările maritime în legislația internă, o mișcare care ar adăuga un nivel juridic formal disputelor de lungă durată cu Grecia și Cipru privind frontierele maritime și resursele energetice offshore.
Directorul DEHUKAM, Mustafa Başkara, a declarat că proiectul de lege va stabili reguli de bază pentru determinarea întinderii și limitelor zonelor maritime ale Turciei și va conferi președinției puteri legate de aceste zone. De asemenea, proiectul de lege va acoperi infracțiunile maritime, cazurile de trafic de droguri, trecerea nevinovată prin apele teritoriale turcești și cadrul juridic pentru activitățile din zonele revendicate de Turcia.
Oficialii au declarat că proiectul nu va intra în conflict cu Convenția de la Montreux din 1936 privind strâmtorile, care reglementează trecerea prin Bosfor și Dardanele, și va consolida poziția Turciei conform căreia Dardanelele, Marea Marmara și Bosforul „sunt ape interioare”,zic turcii.
Citând înalți oficiali din Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), partidul de guvernământ, DW Turkish a relatat că lucrările la proiectul de lege sunt aproape finalizate și că acesta ar putea fi prezentat parlamentului după Eid al-Adha, care cade la sfârșitul lunii mai a acestui an. Forțele armate turce, marina și garda de coastă au prezentat opinii tehnice cu privire la proiect, se arată în același raport.
Propunerea ar acoperi toate mările care se învecinează cu Turcia. Apele teritoriale ar fi înregistrate la 12 mile marine în Marea Neagră și Marea Mediterană și la șase mile marine în Marea Egee.
Limita Mării Egee
Yücel Acer, membru al Consiliului pentru Politici Juridice al președinției, a declarat că proiectul de lege va menține apele teritoriale ale Turciei la șase mile marine în Marea Egee și nu va crea o situație nouă pentru Grecia. Poziția Ankarei conform căreia orice extindere dincolo de șase mile marine este inacceptabilă rămâne neschimbată, a spus el.
That position has firm parliamentary backing. On June 8, 1995, Turkey’s parliament authorized the government to take all necessary measures if Greece extended its territorial waters in the Aegean beyond six nautical miles, a move widely described as a casus belli, or cause for war. The declaration has never been rescinded.
Acer said the bill would permit larger territorial waters in areas where Turkey deems this necessary to protect its rights, particularly in the Black Sea and eastern Mediterranean, while keeping the Aegean limit intact.
“Greece is not facing a new situation,” he said, adding that Turkey had told Athens since the 1960s that six nautical miles should remain the ceiling in the Aegean.
The underlying dispute concerns territorial waters, continental shelf rights and the maritime zones generated by Greek islands off Turkey’s western coast. Greece argues that islands carry full rights to continental shelves and exclusive economic zones under international law. Turkey rejects that view, at least in the Aegean, arguing that island entitlements should not automatically match those of mainland territory in all circumstances.
Turkey is not a party to the United Nations Convention on the Law of the Sea (UNCLOS), the main treaty governing maritime zones, arguing that some of its provisions, particularly those affecting the Aegean, do not reflect Turkey’s geographic circumstances.
Presidential powers
Another provision would allow the president to declare special-status maritime areas in zones where Turkey has not proclaimed an exclusive economic zone. Başkara said such areas could be designated for fishing, marine protection or other purposes.
The provision could allow Ankara to claim regulatory authority in areas where no bilateral maritime boundary has been negotiated, particularly in parts of the Aegean or eastern Mediterranean that Greece or Cyprus also claim.
Energy stakes
The bill comes amid competition over offshore energy in the eastern Mediterranean. The region has gained importance since gas reserves were discovered near Cyprus, Israel and Egypt, with Turkey objecting to energy agreements and exploration activity involving the Republic of Cyprus.
Ankara argues that Turkish Cypriots have rights to offshore resources around Cyprus, an island divided since Turkey’s 1974 military intervention following a coup backed by the then-ruling Greek military junta that sought to unite the island with Greece.
The Republic of Cyprus, a European Union member, is internationally recognized as sovereign over the entire island, while the Turkish Republic of Northern Cyprus (KKTC) is recognized only by Turkey.
Turkey also signed a maritime boundary agreement in 2019 with Libya’s Tripoli-based government. Greece, Cyprus and the European Union rejected the deal. Ankara views it as part of its maritime rights in the eastern Mediterranean; Athens and Nicosia say it violates their own claims.
Political signals
Devlet Bahçeli, liderul Partidului Mișcării Naționaliste (MHP) de extremă dreapta și un partener cheie în coaliția de guvernământ a președintelui Recep Tayyip Erdoğan, a avertizat marți parlamentul că Turcia nu poate rămâne tăcută în fața mișcărilor care ignoră revendicările sale maritime sau drepturile ciprioților turci.
Remarcile sale au venit pe fondul îngrijorării Turciei cu privire la cooperarea în domeniul securității și energiei dintre Grecia, Cipru, Franța și Israel, pe care Ankara o consideră ca creând un dezechilibru în domeniul securității în regiune.
Purtătorul de cuvânt al guvernului grec, Pavlos Marinakis, a declarat că legislația unilaterală adoptată de orice țară „evident nu are absolut nicio greutate în temeiul dreptului internațional”. Ciprul a obiectat, de asemenea, la revendicările maritime ale Turciei care se suprapun cu blocurile energetice offshore licențiate de Nicosia.
Umplerea golului
Susținătorii proiectului de lege spun că Turcia nu a avut un statut cuprinzător privind jurisdicția maritimă de la Legea apelor teritoriale din 1982, chiar dacă statele vecine au elaborat hărți de planificare maritimă, restricții de pescuit și acorduri energetice.
Çağrı Erhan, vicepreședintele Consiliului pentru Securitate și Politici Externe al președinției, a declarat la reuniunea DEHUKAM că proiectul nu a fost pregătit având în vedere nicio țară anume.
Proiectul de lege nu a fost încă înaintat parlamentului, iar textul său integral nu a fost publicat. Dacă va fi adoptat, ar marca prima încercare a Turciei de a-și consolida revendicările de jurisdicție maritimă mai largă într-un cadru juridic intern unic, conferind forță legală pozițiilor care au fost în centrul disputelor sale cu Grecia și Cipru timp de decenii.
RABINUL REICHORN-Rabinul şef al
Franței, în 1859: „Războaiele sunt secerişul evreilor, căci cu ele îi eliminam pe creştini şi obținem controlul aurului lor. Am ucis deja
100 de milioane dintre ei, iar finalul nu a venit încă””
„Îi vom alunga pe creştini în război
iexploatându-le vanitatea și prostia
națională. Apoi se vor masacra unii pe alțti, dând astfel loc propriului nostru popor”
(Rabinul Reichorn, în Le Contemporain, 1 iulie 1880
Cu putin timp in urma un roman care se afla intr-un aeroport din America a bagat spaima in americani cand acesta a strigat „Alin,hai la bar!”.Peste o mie de oameni au rupt usile si au plesnit-o la fuga.
Sa avem parte de rugaciunile Sfintilor nostri Martiri ai Temnitelor Comuniste.
Rusia se pregateste sa termine Ukraina pt ca va fi implicata in Nordul Europei in prima faza urmand sa coboare in jos ca sa termine Turcia pentru ca:
Se prefigureaza curand razboiul dintre Turcia si Grecia.
Reporterul turc pe nume Gus Mahzun scrie astazi ca „Turcia adopta zilele astea un proiect de lege pe nume Mavi Vatan adica Patria Albastra prin care isi declara suveranitatea asupra celor 152 de insule din bazinul Marii Egee”.
Publicatia turca pe nume „Haber 7″ scria cu emfază de tip turcesc acum 3 zile urmatoarele:
” Text: Konu ile ilgili detayları aktaran DEHUKAM Yönetim Kurulu Başkanı Süleyman Önel, konuşmasına halihazırda konu ile ilgili şu an için taslak bir çalışma olduğunu, Türkiye Büyük Millet Meclisi’ne (TBMM) sunulan bir Kanun teklifi bulunmadığını, taslak çalışmanın Meclise Kanun teklifi olarak sunulması halinde söz konusu taslağın nihai halinin TBMM tarafından karar altına alınacağının altını çizerek başladı. Süleyman Önel konuşmasında on yılı aşkın bir süredir ilgili kurumların katkılarıyla taslak üzerinde yoğun bir emek verildiğini ve DEHUKAM’ın özellikle 2018 yılından itibaren bu sürece akademik ve teknik katkılar sunduğunu hatırlatmış ve Taslağın; Cumhurbaşkanlığı politika kurulları, başta Dışişleri Bakanlığı ve Milli Savunma Bakanlığı olmak üzere ilgili Bakanlıklar ve kamu kurum ve kuruluşları ile akademinin koordineli çalışmasıyla, Türkiye’nin denizlerdeki hak ve menfaatlerini koruma iradesinin bir yansıması olarak hazırlandığını ifade etti.
NEDEN YENİ BİR KANUNA İHTİYAÇ DUYULDU?
Türkiye’nin 1982 tarihli Birleşmiş Milletler Deniz Hukuku Sözleşmesi’ne (BMDHS) taraf olmadığını belirten DEHUKAM Yönetim Kurulu Üyesi ve Cumhurbaşkanlığı Hukuk Politikaları Kurulu Üyesi Prof. Dr. Yücel Acer, Türkiye’nin denizci devlet anlayışıyla hem çevre denizlerimizde hem de dünya denizlerinde ticari, ekonomik, askeri ve bilimsel faaliyetlerini her geçen gün artırmakta olduğunu, Ülkemizin halihazırda 1982 tarihli Karasuları Kanunu dışında deniz yetki alanlarımıza dair kapsamlı bir iç hukuk düzenlemesi bulunmadığını ifade ederek; ülkemizin denizlerdeki hak ve çıkarlarını uluslararası hukuka uygun olarak tarif edecek ve Türk iç hukukunda dayanak teşkil edecek çatı niteliğinde bir kanuna ihtiyaç duyulduğunu belirtti. DEHUKAM Müdürü Dr. Mustafa Başkara ise hazırlanan taslak kanun çalışmasının Türkiye’yi kısıtlamayan, esnek bir yazım benimseyen ve uluslararası hukukun temel ilkeleriyle uyumlu, sade bir metin olduğunu ekledi.
Cumhurbaşkanlığı Dış Politika
Translation:Dând detalii despre subiect, președintele DEEHUKAM Süleyman Önel și-a început discursul subliniind că în prezent există un proiect de studiu pe această temă, că nu există nicio propunere de lege înaintată Marii Adunări Naționale a Turciei (TBMM) și că dacă proiectul de studiu va fi prezentat Parlamentului ca propunere de lege, versiunea finală a proiectului în cauză va fi decisă de GNAT. În discursul său, Süleyman Önel a reamintit că s-au depus eforturi intense asupra proiectului cu contribuțiile instituțiilor relevante de mai bine de zece ani și că DEEHUKAM a adus contribuții academice și tehnice la acest proces, mai ales din 2018, și a spus că proiectul; El a declarat că a fost pregătit ca o reflectare a voinței Turciei de a-și proteja drepturile și interesele în mări, cu activitatea coordonată a consiliilor politice prezidențiale, a ministerelor relevante, în special a Ministerului Afacerilor Externe și Ministerul Apărării Naționale, precum și a instituțiilor și organizațiilor publice și a academiei.
DE CE A FOST NECESARĂ O NOUĂ LEGE?
Declarând că Turcia nu este parte la Convenția Națiunilor Unite cu privire la dreptul mării (UNCLOS) din 1982, membrul consiliului DEEHUKAM și membru al consiliului pentru politicile juridice prezidențiale, prof. dr. Yücel Acer a declarat că Turcia, prin înțelegerea sa despre un stat maritim, își sporește activitățile comerciale, economice, militare și științifice atât în mările din jur, cât și în lumea lumii, în prezent nu are o reglementare legală cuprinzătoare a mărilor noastre interne. zone de jurisdicție maritimă, altele decât Legea apelor teritoriale din 1982; El a afirmat că este nevoie de o lege-umbrelă care să definească drepturile și interesele țării noastre în mări în conformitate cu dreptul internațional și să formeze o bază în dreptul intern turc. Directorul DEEHUKAM dr. Mustafa Başkara a adăugat că proiectul de lege întocmit este un text simplu care nu restrânge Turcia, adoptă o redactare flexibilă şi este compatibil cu principiile de bază ale dreptului internaţional.”